Boala Parkinson

Cauzele bolii Parkinson

In boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuroni) din creier se descompun treptat sau mor. Multe dintre simptome se datoreaza unei pierderi de neuroni care produc un mesager chimic in creier numit dopamina. 

Dopamina actioneaza ca un mesager intre doua zone ale creierului - substantia nigra si striatum - pentru a produce miscari controlate. Majoritatea simptomelor legate de miscare ale bolii Parkinson sunt cauzate de lipsa de dopamina ca urmare a pierderii celulelor producatoare de dopamina in substantia nigra. Atunci cand cantitatea de dopamina este prea mica, comunicarea intre substantia nigra si striatum devine ineficienta, iar miscarea devine afectata. Cu cat este mai mare pierderea dopaminei, cu atat simptomele legate de miscare sunt mai rele.

Progresia bolii Parkinson si gradul de afectare variaza de la persoana la persoana iar studiile privind persoanele cu si fara Parkinson sugereaza ca speranata de viata pentru persoanele bolnave este aproximativ aceeasi cu populatia generala.

Factori de risc pentru boala Parkinson

• Varsta. Adultii tineri au rareori boala Parkinson. In mod normal, incepe in viata mijlocie sau tarzie, iar riscul creste odata cu varsta. Oamenii dezvolta de obicei boala in jurul varstei de 60 de ani sau mai mult;
• Ereditatea. Avand o ruda apropiata cu boala Parkinson creste sansele de a dezvolta boala. Cu toate acestea, riscurile sunt inca mici, daca nu aveti multi membri din familia dumneavoastra cu boala Parkinson;
• Sexul. Barbatii au mai multe sanse de a dezvolta boala Parkinson decat femeile;
• Expunerea la toxine. Expunerea continua la erbicide si pesticide poate creste usor riscul de aparitie a bolii Parkinson.

Complicatiile bolii Parkinson

Boala Parkinson este adesea insotita de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratabile:

• Probleme cognitive (dementa) si dificultati de gandire. Acestea apar, de obicei, in stadiile ulterioare ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte receptive la medicamente;
• Depresie si schimbari emotionale. Este posibil sa aveti depresie, uneori chiar in fazele foarte timpurii. Primirea tratamentului pentru depresie poate face mai usor pentru a face fata celorlalte provocari ale bolii Parkinson;
• Schimbari emotionale, cum ar fi teama, anxietatea sau pierderea motivatiei. Medicii va pot oferi medicamente pentru a trata aceste simptome;
• Probleme de inghitire. Puteti dezvolta dificultati in inghitire pe masura ce starea dumneavoastra progreseaza. Saliva se poate acumula in gura datorita incetinirii inghititului, ducand la slabire;
• Problemele de mestecat si de mancare. Stadiul bolii Parkinson afecteaza muschii din gura, ceea ce face ca mestecarea sa fie dificila. Acest lucru poate duce la sufocare si nutritie necorespunzatoare;
• Probleme de somn si tulburari de somn. Persoanele cu afectiuni Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecventa in timpul noptii, trezirea devreme sau adormirea in timpul zilei;
• Probleme ale vezicii urinare. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, incluzand imposibilitatea de a controla urina sau dificultati de urinare;
• Constipatie. Multe persoane cu boala Parkinson dezvolta constipatie, in principal datorita unui tract digestiv mai lent.

Cauzele bolii Parkinson

In boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuroni) din creier se descompun treptat sau mor. Multe dintre simptome se datoreaza unei pierderi de neuroni care produc un mesager chimic in creier numit dopamina. 

Dopamina actioneaza ca un mesager intre doua zone ale creierului - substantia nigra si striatum - pentru a produce miscari controlate. Majoritatea simptomelor legate de miscare ale bolii Parkinson sunt cauzate de lipsa de dopamina ca urmare a pierderii celulelor producatoare de dopamina in substantia nigra. Atunci cand cantitatea de dopamina este prea mica, comunicarea intre substantia nigra si striatum devine ineficienta, iar miscarea devine afectata. Cu cat este mai mare pierderea dopaminei, cu atat simptomele legate de miscare sunt mai rele.

Progresia bolii Parkinson si gradul de afectare variaza de la persoana la persoana iar studiile privind persoanele cu si fara Parkinson sugereaza ca speranata de viata pentru persoanele bolnave este aproximativ aceeasi cu populatia generala.

Semnele initiale ale bolii Parkinson

Primele semne ale maladiei Parkinson pot fi subtile si pot fi confundate cu alte conditii. Acestea includ:

• Tremuratul - agitarea usoara a unui deget, mana sau picior;
• Dificultati la mers;
• Dificultatea de a va ridica de pe scaun;
• Scris de mana mic, aglomerat;
• Incovoierea spatelui.

Simptom: tremuratul. Tremuratul este un simpotm precoce pentru aproximativ 70% din persoanele cu Parkinson. Senzatia apare, de obicei, la un deget sau atunci cand mana este in repaus. In mod normal, mana se va agita ritmic. Tremuratul constant poate fi si simptomul altei conditii.

Simptom: bradichinezie. Pe masura ce oamenii imbatranesc isi incetinesc ritmul de la sine. Dar, in cazul in care au bradichinezie, miscarea lenta poate afecta viata de zi cu zi. In cazul acestor persoane, organismul nu raspunde imediat la comenzile de miscare.

Simptom: probleme cu echilibrul. Persoanele afectate de boala Parkinson au tendinta de a dezvolta o incovoiere a spatelui, cu umerii cazuti si capul inainte. Pe langa problemele de circulatie, acestia pot avea probleme si cu echilibrul.

Simptome ale bolii Parkinson ce nu au legatura cu miscarea

Exista si alte simptome comune, dar nu toata lumea cu Parkinson le prezinta. Acestea pot include:

• Somn agitat sau oboseala in timpul zilei;
• O voce moale sau vorbire neclara;
• Dificultati la inghitire;
• Probleme de memorie, confuzie sau dementa;
• Ten gras si matreata;
• Constipatie.

Diagnosticul bolii Parkinson

O serie de tulburari pot provoca simptome similare cu cele ale bolii Parkinson. Persoanele cu simptome asemanatoare cu cele ale Parkinson, care rezulta din alte cauze, sunt diagnosticate uneori cu aceasta boala Asadar, desi aceste tulburari initial pot fi diagnosticate gresit ca Parkinson, anumite teste medicale, precum si raspunsul la tratamentul medicamentos, pot ajuta la distingerea lor de Parkinsons. Avand in vedere ca multe alte boli au caracteristici similare, dar necesita tratamente diferite, este important sa se faca un diagnostic exact cat mai curand posibil.

In prezent nu exista teste de sange sau de laborator pentru a diagnostica cazurile de boala Parkinson nongenetica. Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al unei persoane si pe un examen neurologic. Imbunatatirea dupa initierea medicatiei este un alt semn important al bolii Parkinson.

Tratamentul bolii Parkinson

In prezent nu exista tratament pentru a vindeca boala Parkinson. Insa sunt disponibile mai multe terapii pentru intarzierea aparitiei simptomelor motorii si ameliorarii acestora. Toate aceste terapii sunt concepute pentru a creste cantitatea de dopamina din creier, fie prin inlocuirea dopaminei, imitarea dopaminei sau prin prelungirea efectului dopaminei.

Medicamentele prescrise pentru Parkinson includ:

• Medicamente care maresc nivelul de dopamina din creier;
• Medicamente care afecteaza alte produse chimice din creier in organism;
• Medicamente care ajuta la controlul simptomelor nonmotorii.

Persoanele cu Parkinson nu trebuie sa renunte la administrareamedicamentelor  fara a ii spune medicului. Oprirea brusca a medicamentului poate avea efecte secundare grave, cum ar fi imposibilitatea de a se misca sau dificultati de respiratie.

Alte medicamente utilizate pentru tratamentul simptomelor Parkinson includ:

• Agonistii dopaminei pentru a imita rolul dopaminei in creier;
• Inhibitori ai MAO-B pentru a incetini o enzima care descompune dopamina in creier;
• Inhibitori COMT care ajuta la descompunerea dopaminei;
• Amantadina, un medicament vechi antiviral, pentru a reduce miscarile involuntare;
• Medicamente anticholinergice pentru reducerea tremurului si a rigiditatii musculare

Stimularea creierului profund in boala Parkinson

Pentru persoanele cu Parkinson, care nu raspund bine la medicamente, poate fi adecvata stimularea profunda a creierului sau DBS. DBS este o procedura chirurgicala care implanteaza chirurgical electrozi intr-o parte a creierului si le conecteaza la un mic dispozitiv electric implantat in piept. Dispozitivul si electrozii stimuleaza fara durere creierul intr-un mod care ajuta la stoparea multora dintre simptomele Parkinson legate de miscare, cum ar fi tremurul, incetinirea miscarii si rigiditatea.

Alte terapii in boala Parkinson

Alte terapii pot fi utilizate pentru a ajuta la simptomele bolii Parkinson. Acestea includ terapii fizice, ocupationale si de vorbire, care ajuta la tulburari de mers si voce, tremor si rigiditate, precum si scaderea functiilor mentale. Alte terapii de sustinere includ o dieta sanatoasa si exercitii pentru intarirea muschilor si imbunatatirea echilibrului.