Boala Parkinson

Despre boala Parkinson

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care debutează cel mai adesea între 40 și 70 de ani. Simptomele afecțiunii neurologice progresează lent, uneori cu un tremor abia vizibil, la o singură mână. Tremorul devine frecvent, iar afecțiunea cauzează în mod obișnuit rigiditatea sau încetinirea mișcării.

În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fața pacientului să nu arate semne deosebite. De asemenea, este posibil ca brațele pacientului să nu se legene în timpul mișcării sau ca vorbitul să devină neclar. Simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsura ce boala progresează în timp.

Majoritatea persoanelor cu această afecțiune sunt diagnosticate în jurul vârstei de 60 de ani sau peste, dar există și cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme. Afecțiunea se manifestă în cinci etape:

  • Etapa 1: simptomele sunt ușoare și nu afectează calitatea vieții pacientului;
  • Etapa 2: simptomele se înrăutățesc, activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;
  • Etapa 3: este echivalentă cu stadiul mediu al bolii - pacientul își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;
  • Etapa 4: simptomele se agravează, iar pacientul are nevoie de asistență la mers și la desfășurarea activităților zilnice;
  • Etapa 5: este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson, în care pacientul nu se mai poate deplasa singur, ci are permanent nevoie de ajutor.

Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele.

Cauze

În boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuroni) din creier se descompun treptat sau mor. Multe dintre simptome sunt cauzate de pierderea neuronilor care produc o moleculă numită dopamină. Dopamina acționează ca un mesager între două zone ale creierului (substantia nigra și striatum) pentru a produce mișcări controlate.

Majoritatea simptomelor bolii Parkinson legate de mișcare sunt cauzate de lipsa de dopamină, ca urmare a pierderii celulelor producătoare de dopamină în substantia nigra.

Atunci când cantitatea de dopamină este prea scăzută, comunicarea între substantia nigra și striatum devine ineficientă, iar mișcarea este afectată. Cu cât este mai mare pierderea dopaminei, cu atât simptomele legate de mișcare sunt mai severe.

Progresia bolii Parkinson și gradul de afectare variază de la persoană la persoană, iar studiile privind persoanele cu și fără Parkinson sugerează că speranța de viață pentru persoanele bolnave este aproximativ aceeași cu a populației generale.

Factori de risc

Cei mai importanți factori de risc în cazul bolii Parkinson sunt:

  • Vârsta: adulții tineri fac rareori boala Parkinson. În mod normal, afecțiunea se declanșează la maturitate sau mai târziu, iar riscul crește odată cu vârsta. Oamenii dezvoltă de obicei boala în jurul vârstei de 60 de ani sau mai târziu.
  • Ereditatea: șansele de a se declanșa boala cresc dacă în familie există o persoană care a fost diagnosticată cu Parkinson. Cu toate acestea, riscurile sunt mai mici dacă nu există mai mulți membri ai familiei cu această boală.
  • Sexul: bărbații au mai multe șanse să dezvolte boala Parkinson decât femeile.
  • Expunerea la toxine: expunerea vreme îndelungată la erbicide și pesticide poate crește ușor riscul de apariție a bolii Parkinson.

Simptome

Primele semne ale maladiei Parkinson pot fi subtile și pot fi confundate cu alte condiții medicale. Acestea pot include:

  • Tremuratul: agitarea ușoară a unui deget, mână sau picior;
  • Dificultăți la mers;
  • Dificultate la ridicarea de pe scaun;
  • Scris de mână mic, înghesuit;
  • Încovoiere a spatelui;
  • Somn agitat sau oboseală în timpul zilei;
  • Voce slabă sau vorbire neclară;
  • Dificultăți la înghițire;
  • Probleme de memorie, confuzie;
  • Ten gras, mătreață;
  • Constipație.

Tremuratul

Tremuratul este un simptom precoce pentru aproximativ 70% dintre persoanele cu Parkinson. Senzația apare, de obicei, la un deget sau atunci când mâna este în repaus. În mod normal, mâna se va agita ritmic. Tremuratul constant poate fi simptom și al unei alte condiții medicale.

Bradichinezia (mișcarea lentă)

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, își încetinesc de la sine ritmul, dar, în cazul bradichineziei, mișcarea lentă poate afecta viața de zi cu zi. În cazul acestor persoane, organismul nu răspunde imediat la comenzile de mișcare.

Probleme cu echilibrul

Persoanele afectate de boala Parkinson au tendința de a dezvolta o încovoiere a spatelui, cu umerii căzuți și capul înainte. Pe lângă problemele de circulație, aceștia pot avea probleme și cu echilibrul.

Diagnosticare

Există mai multe tulburări care pot provoca simptome similare cu cele ale bolii Parkinson. Persoanele cu simptome asemănătoare cu cele ale acestei maladii (rezultate din alte cauze) sunt diagnosticate uneori cu Parkinson.

Anumite teste medicale, precum și răspunsul la tratamentul medicamentos, pot ajuta la distingerea simptomelor bolii Parkinson de cele ale altor afecțiuni. Având în vedere că multe alte boli au caracteristici similare, dar necesită tratamente diferite, este esențial să se stabilească un diagnostic exact cât mai curând posibil.

În prezent, nu există teste de sânge sau de laborator pentru diagnosticarea cazurilor de boală Parkinson nongenetică. Diagnosticul se bazează pe istoricul medical al pacientului, pe o investigație neurologică ce poate include o tomografie computerizată. Îmbunătățirea condiției pacientului, după inițierea tratamentului, este un alt semn important al bolii Parkinson.

Tratament

În prezent, nu există tratament pentru a vindeca boala Parkinson, însă sunt disponibile mai multe terapii pentru întârzierea apariției simptomelor motorii și pentru ameliorarea acestora, odată ce au apărut. Toate aceste terapii sunt concepute pentru a crește cantitatea de dopamină din creier, fie prin înlocuirea sau imitarea dopaminei, fie prin prelungirea efectului dopaminei.

Tratamentul prescris pentru Parkinson include:

  • Medicamente care cresc nivelul de dopamină din creier;
  • Medicamente care afectează alte produse chimice din creier în organism;
  • Medicamente care ajută la controlul simptomelor non-motorii.

Persoanele cu Parkinson nu trebuie să renunțe la administrarea medicamentelor fără acordul medicului. Oprirea bruscă a tratamentului poate avea efecte secundare grave, cum ar fi imposibilitatea de mișcare sau dificultăți de respirație.

Alte medicamente utilizate pentru tratarea simptomelor Parkinson includ:

  • Levodopa, un precursor al dopaminei;
  • Agoniștii dopaminei pentru a imita rolul dopaminei în creier;
  • Inhibitori ai MAO-B pentru a încetini o enzimă care descompune dopamina în creier;
  • Inhibitori COMT care ajută la descompunerea dopaminei;
  • Amantadina, un medicament vechi antiviral, pentru a reduce mișcările involuntare;
  • Medicamente anticolinergice pentru reducerea tremurului și a rigidității musculare.

Stimularea creierului în boala Parkinson

Pentru persoanele cu Parkinson care nu răspund bine la terapia medicamentoasă, poate avea efecte benefice stimularea profundă a creierului sau DBS. DBS este o procedură chirurgicală prin care se implantează într-o parte a creierului electrozi, care sunt apoi conectați la un mic dispozitiv electric implantat în piept.

Dispozitivul și electrozii stimulează fără durere creierul, într-un mod care ajută la stoparea multora dintre simptomele locomotorii ale bolii Parkinson, cum ar fi tremorul, încetinirea mișcării și rigiditatea.

Alte terapii în boala Parkinson

Există și alte terapii care pot fi utilizate pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor bolii Parkinson. Acestea includ terapii fizice, ocupaționale și de vorbire, care ajută la ameliorarea tulburărilor de mers și vorbit, tremor și rigiditate, precum și scăderea funcțiilor mentale.

Alte terapii de susținere includ o dietă sănătoasă și exerciții pentru întărirea mușchilor și îmbunătățirea echilibrului.

Complicații

Boala Parkinson este adesea însoțită de probleme asociate, care pot fi tratabile:

  • Probleme cognitive (demență) și dificultăți de gândire: acestea apar, de obicei, în stadiile înaintate ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu răspund prea bine la tratament.
  • Depresie și schimbări emoționale: este posibil ca pacientul să aibă depresie, uneori chiar în fazele timpurii ale bolii. Primirea tratamentului pentru depresie poate ajuta la administrarea tratamentului pentru boala Parkinson.
  • Schimbări emoționale: aici se regăsesc teama, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii pot prescrie medicamente pentru a trata aceste simptome.
  • Probleme de înghițire: pacientul poate dezvolta dificultăți la înghițire, pe măsură ce afecțiunea progresează. Saliva se poate acumula în cavitatea bucală din cauza încetinirii procesului de înghițire.
  • Probleme de mestecat: boala Parkinson afectează mușchii cavității bucale, ceea ce face ca mestecarea alimentelor să fie dificilă. Acest lucru poate provoca sufocare sau tulburări nutritive.
  • Probleme de somn și tulburări de somn: persoanele cu Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecventă în timpul nopții, trezirea devreme sau adormirea în timpul zilei.
  • Probleme ale vezicii urinare: boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, incluzând imposibilitatea de a controla urina sau dificultăți la urinare.
  • Constipație: multe persoane cu boala Parkinson dezvoltă constipație, în principal din cauza unui tract digestiv mai lent.

Prevenție

În principal, boala Parkinson nu poate fi prevenită, dar se recomandă menținerea unui stil de viață sănătos pe tot parcursul vieții și monitorizarea permanent a simptomelor afecțiunii. Poate fi vorba despre:

  • exerciții fizice: sunt cu atât mai importante în boala Parkinson pentru că previn atrofierea mușchilor și stimularea producției de dopamină la nivelul creierului.
  • alimentație sănătoasă: bogată în fibre, proteine, minerale și vitamine. Cu toate acestea, nu există suficiente studii care să ateste o relație directă între boala Parkinson și o dietă sănătoasă. Chiar și așa, atunci când organismul primește elementele nutriționale de care are nevoie, va lupta mai bine împotriva declanșării sau manifestării unor afecțiuni.
  • odihnă: este foarte importantă pentru pacienții care au boala Parkinson. Aceștia au nevoie de un somn de calitate și de pauze de relaxare, esențiale pentru menținerea unui stări bune de sănătate.

Întrebări frecvente despre boala Parkinson

Bolnavii de Parkinson au nevoie de îngrijire specială?
Boala Parkinson se vindecă?
Cât de important este exercițiul fizic?
Cum se poate susține activitatea fizică în cazul bolnavului Parkinson?
Când nu se mai poate descurca un pacient diagnosticat cu Parkinson?

Medici specialiști - Neurologie

UAM
Urdea Alexandra Maria
Medic Specialist
UAM
Urdea Alexandra Maria
Medic Specialist

Neurologie

sarffy_ingrid
Sarffy Ingrid Letitia Diana
Medic Specialist
sarffy_ingrid
Sarffy Ingrid Letitia Diana
Medic Specialist

Neurologie

BGA
Barbos Gabriela Amalia
Medic Primar
BGA
Barbos Gabriela Amalia
Medic Primar

Neurologie

Carciumaru Nicolae
Carciumaru Nicolae
Profesor Doctor
Carciumaru Nicolae
Carciumaru Nicolae
Profesor Doctor

Neurologie

PIR
Popa Ioana Ruxandra
Medic Primar
PIR
Popa Ioana Ruxandra
Medic Primar

Neurologie

MZZ
Maior Zoltan Zsigmond
Medic Primar
MZZ
Maior Zoltan Zsigmond
Medic Primar

Neurologie

Zlavog Ana-Maria
Zlavog Ana-Maria
Medic Primar
Zlavog Ana-Maria
Zlavog Ana-Maria
Medic Primar

Medicina generala și Neurologie

MF
Motoc Florentina
Medic Primar
MF
Motoc Florentina
Medic Primar

Neurologie

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.

Glosar analize

Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.