Tremor

Cauzele tremorului

Tremorul poate fi o exagerare normala a unei miscari, o afectiune primara sau un simptom in cadrul unei afectiuni cerebeloase sau al bolii Parkinson.

Tremururile pot fi cauzate de o varietate de lucruri, inclusiv:

• Medicamente prescrise;
• Boli;
• Leziuni;
• Cafeina.

Cele mai frecvente cauze ale tremurului sunt:

• Oboseala musculara;
• Stres;
• Imbatranire;
• Niveluri scazute de zahar din sange.

Conditiile medicale care pot provoca tremururi includ:

• Accident vascular cerebral;
• Leziuni cerebrale;
• Boala Parkinson, care este o boala degenerativa cauzata de pierderea celulelor creierului producatoare de dopamina;
• Scleroza multipla, care este o afectiune in care sistemul imunitar iti ataca creierul si maduva spinarii;
• Alcoolism;
• Hipertiroidism, care este o afectiune in care corpul tau produce prea mult hormon tiroidian.

Factori de risc pentru tremor

Factorii de risc cunoscuti pentru tremorul esential includ:

• Mutatie genetica. Varietatea mostenita a tremorului esential (tremor familial) este o tulburare dominanta autosomala. O gena defecta de la un singur parinte este necesara pentru a transmite afectiunea;
• Daca aveti un parinte cu o mutatie genetica pentru tremor esential, aveti o sansa de 50% sa dezvoltati singur tulburarea;
• Varsta. Tremurul esential este mai frecvent la persoanele de 40 de ani si mai mari.

Complicatiile tremorului

Tremurul esential nu pune in pericol viata, dar simptomele adesea se agraveaza in timp. Daca tremururile devin severe, s-ar putea sa va fie dificil sa:

• Tineti o cana sau pahar fara a varsa;
• Mancati normal;
• Sa va machiati sau sa va barbieriti;
• Sa vorbiti, daca casuta voastra sau limba sunt afectate;
• Sa scrieti lizibil.

Simptomele tremorului

Tremorul trebuie diferentiat de asterix, care determina de obicei flexia repetitiva, neritmica, nonoscilatorie a incheieturii mainii la incercarea de extensie a acesteia.

Tremorul pote fi de repaus, postural si intentionat. Tremorul de repaus are intensitate maxima in repaus si scade in timpul activitatii, fiind frecvent un simptom al bolii Parkinson. 

Tremorul postural este maxim in timpul mentinerii unui membru intr-o pozitie antigravitationala fixa, instalarea progresiva sugerand un tremor fiziologic sau esential iar debutul acut, o intoxicatie sau o afectiune metabolica.

Tremorul intentionat este maxim in cursul miscarii spre o tinta, ca in testul indice-nas. Acest tip de tremor sugereaza o afectiune cerebeloasa dar poate fi si consecinta sclerozei multiple sau a bolii Wilson. Tremorul se caracterizeaza prin frecventa oscilatiilor si prin amplitudinea miscarilor (fine sau grosiere).

Tremorul fiziologic poate fi amplificat de anxietate, stres, oboseala, boli metabolice sau anumite medicamente. Alcoolul si alte sedative suprima, de regula, tremorul. 

Diagnosticarea tremorului

Uneori, tremorurile sunt considerate normale. Cand va aflati sub mult stres sau va confruntati cu anxietate sau frica, poate aparea un tremor. Odata ce sentimentul scade, tremorul se opreste de obicei. Tremorurile sunt, de asemenea, adesea parte a tulburarilor medicale care afecteaza creierul, sistemul nervos sau muschii.

In timpul unui examen fizic, medicul dumneavoastra va observa zona afectata. Tremorurile sunt evidente la inspectia vizuala. Cu toate acestea, cauza tremorului nu poate fi diagnosticata pana cand medicul dumneavoastra nu va efectua alte teste.

Medicul va poate solicita sa scrieti sau sa tineti un obiect pentru a evalua severitatea tremorului. De asemenea, acesta poate colecta probe de sange si urina pentru a verifica semnele bolii tiroidiene sau a altor afectiuni medicale.

Medicul poate comanda un examen neurologic. Acest examen va verifica functionarea sistemului nervos. Iti va masura:

• Reflexele de tendon;
• Coordonarea;        
• Postura;
• Puterea musculara;
• Tonusul muscular;
• Capacitatea de a simti atingerea.

De asemenea, medicul dumneavoastra poate comanda o electromiograma sau EMG. Acest test masoara activitatea musculara involuntara si raspunsul muscular la stimularea nervilor.

Tratamentul tremorului

Tratamentul depinde de etiologie. Daca simptomele nu sunt suparatoare nu este necesar niciun tratament. 

In cazul persoanelor cu tremor si anxietate cronica poate fi utila administrarea orala de benzodiazepine, insa trebuie evitata administrarea prelungita. 

In cazul tremorului amplificat de administrarea de medicamente sau de stari acute de anxietate (ex: stare de infricosare) este eficient propanololul. Daca β-blocantele sunt ineficiente sau greu tolerate poate fi incercata primidona. Pentru unii pacienti poate fi de folos ingestia unei mici cantitati de alcool.

Tremorul esential (benign ereditar, seni). Acest tremor poate fi fin sau grosolan, lent si de obicei bilateral. El poate afecta mainile, capul si vocea. El tinde sa se amplifice odata cu inaintarea in varsta. Tremorul este minim sau absent in repaus. Propanololul este adesea eficient. 

Pentru tremorul cerebelos nu exista un tratament eficient, uneori pot fi de ajutor masuri fizice (ex: ingreunarea membrelor afectate sau fixarea membrului proximal in timpul efectuarii activitatii).