Constipație

Despre constipație

Constipația este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul populaţiei generale pentru care pacienții se prezintă deseori la medic. Este caracterizată de eliminarea materiilor fecale (scaune) de consistență crescută, tari, uscate, greu de evacuat sau de eliminarea scaunelor de consistență normală, dar la un interval de timp crescut (de regulă sub 3 evacuări spontane pe săptămână).

Alte simptome asociate constipației pot fi reprezentate de: disconfort sau dureri abdominale la defecație, senzație de defecație incompletă sau senzație de obstrucție anală.

Pentru ca afecțiunea să fie considerată cronică, constipația trebuie să fie prezentă în ultimele 3 luni, cu debut cu cel puțin 6 luni înaintea diagnosticului (conform criteriilor Comitetului Internațional ROMA IV).

 

Constipația în sarcină

Constipația poate afecta persoane de toate vârstele, inclusiv femeile gravide. De cele mai multe ori este cauzată de nivelul crescut de progesteron. Acest hormon crește în timpul sarcinii și are ca efect relaxarea intestinelor și a colonului, astfel că acestea nu se mai contractă corespunzător. Materiile fecale vor staționa mai mult timp în colon, se deshidratează, devin tari și mai greu de evacuat. Și creșterea fetusului în timpul sarcinii face ca uterul să crească din ce în ce mai mare și să pună presiune pe intestine, îngreunând astfel evacuarea spontană a materiilor fecale.

Suplimentele de fier pot avea ca efect constipația. Excesul de fier din vitaminele prenatale poate împiedica bacteriile „bune” din intestinul viitoarei mămici să digere alimentele. Consumul scăzut de lichide va agrava constipația, la fel și o dietă săracă în fibre și lipsa exercițiilor fizice.

 

Constipația la bebeluși

Bebelușii alăptați la sân au risc mai scăzut să fie constipați. Aceștia pot avea scaun și la  un interval de 5-7 zile fără că acest lucru să fie considerat constipație. Bebelușii hrăniți cu formulă de lapte se pot constipa dacă formula nu este preparată corespunzător și nu conține destulă apă în compoziția ei.

Bebelușii aflați la diversificarea alimentației (de regulă în jurul vârstei de 6 luni), care încep să mănânce alimente solide pot avea la început scaune mai tari sau mai rare. Acest lucru se va regla de la sine, de cele mai multe ori, după câteva săptămâni.

Altă situație de constipație la bebeluși poate să apară dacă scaunul este prea tare și determină mici leziuni sau fisuri la nivel rectal sau anal. Acestea provoacă dureri la defecație. Astfel, bebelușul se va abține instinctiv să defecheze iar materiile fecale rămase în intestine se vor întări și vor fi mai greu de evacuat.

 

Constipația la copii

Copiii sunt constipați dacă:

  • au scaune foarte voluminoase și de consistență crescută, tari;
  • au mai puțin de trei (3) defecații spontane pe săptămână;
  • scaunele seamănă cu “excrementele de oaie” – sub formă de granule mici;
  • se forțează sau au dureri în timpul defecației;
  • prezintă sângerări în timpul sau imediat după defecație din cauză că scaunul este prea tare sau voluminos;
  • au apetit alimentar scăzut sau dureri abdominale după ce au scaun.

 

Constipația la bătrâni

Vârstnicii pot avea o predispoziție pentru constipație favorizată de îmbătrânirea organelor responsabile de tranzitul intestinal și de slăbirea musculaturii abdominale.

Cauze

Cauzele cele mai frecvente ale constipației sunt:

  • dieta săracă în fibre vegetale;
  • aportul scăzut de lichide;
  • lipsa activității fizice și petrecerea majorității timpului în poziție șezut sau întins în pat;
  • ignorarea senzației de a merge la toaleta;
  • schimbarea rutinei alimentare sau a dietei;
  • efect advers al unor medicamente;
  • stresul, anxietatea sau depresia.

Alimentația săracă în fructe și legume și un aport scăzut de lichide sunt principalele cauze ale constipației la copii. În plus, afecțiunea poate să apară atunci când:

  • copilul se simte presat sau este întrerupt frecvent în timp ce are scaun sau stă pe toaletă;
  • copilul se simte anxios în legătură cu un eveniment, cum ar fi: schimbarea locuinței, sosirea unui bebeluș, începerea grădiniței sau a școlii;
  • prezintă afecțiuni congenitale neurologice (boala Hirschprung - afecțiune congenitală caracterizată de constipație de la naștere și dilatare colonică);
  • prezintă probleme mai rare: malformații ano-rectale, fibroză chistică, boli metabolice, anomalii ale măduvei osoase.

Cauzele constipației la bătrâni sunt de multe ori multiple și intercalate.

Cauze primare:

  • încetinirea tranzitului intestinal: se caracterizează prin creșterea timpului de staționare a materiilor fecale în colon. Poate fi cauza unei afecțiuni a musculaturii colonice (miopatie) sau a nervilor ce străbat colonul (neuropatie);
  • defecație disinergetică: afecțiune în cadrul căreia musculatura pelviană nu mai poate coordona corect mișcarea de contracție cu relaxarea;
  • sindromul de intestin iritabil: regăsit în 14% din cazurile de constipație funcțională.

Cauze secundare:

  • afecțiuni neurologice: periferice (neuropatie diabetică, neuropatie autoimună, boala Hirschprung etc.) și centrale (scleroză multiplă, leziuni ale măduvei osoase, accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson);
  • efecte secundare ale medicamentelor: analgezice, anticolinergice (antihistaminice, antispasmotice, antidepresive, antipsihotice), opioide,  antihipertensive, blocante ale canalelor de calciu, antagonisti 5HT3;
  • boli endocrine: diabet zaharat, hipotiroidism, hipopituitarism;
  • leziuni obstructive ale tractului gastro-intestinal: boala diverticulară, polipi colonici, cancer colo-rectal;
  • afecțiuni psihiatrice, precum anorexia nervoasă.

 

Factori de risc

Administrarea unor tratamente cu medicamente precum sedative, opioide, analgezice, unele antidepresive și antihipertensive crește riscul apariției constipației. Totodată, și pacienții cu depresie, tulburare anxioasă sau tulburare de alimentație (cum ar fi anorexia nervoasă) au șanse mai mari să dezvolte această afecțiune. De asemenea sunt mai predispuse la constipație:

  • persoanele vârstnice;
  • persoanele de sex feminin;
  • pacienții deshidratați;
  • cei care au o dietă săracă în fibre vegetale.

 

Simptome

Cele mai importante simptome ale pacientului cu constipație includ:

  • scăderea numărului de scaune evacuate (de regulă sub 3 scaune spontane/săptămână);
  • materiile fecale sunt tari, deshidratate și/sau zgrunțuroase;
  • evacuarea scaunului poate fi dureroasă sau cu efort susținut;
  • pot apărea dureri sub formă de crampe abdominale odată cu evacuarea scaunului;
  • senzație de evacuare incompletă a materiilor fecale;
  • senzație de obstrucție anală (de multe ori pacientul simte nevoia de manevre manuale pentru a ajuta eliminarea scaunului: evacuare digitală sau compresia planșeului pelvin);
  • defecația spontană este rară în lipsa utilizării laxativelor;
  • se poate însoți de balonare și uneori de senzație de greață.

 

Diagnosticare

Constipația este o afecțiune diagnosticată atât de medicul de familie, cât și de medicul gastroenterolog sau internist.

Anamneza

Discuția cu pacientul este foarte importantă și trebuie să includă detalii despre debutul și intensitatea constipaţiei. Importante sunt și antecedentele patologice familiale și personale (ce boli mai există în familie și ce afecțiuni are pacientul). De asemenea, trebuie notate și medicamentele prescrise pentru alte afecțiuni.

Examenul fizic

Acesta include examen clinic general, abdominal și tușeu rectal. Tușeul rectal oferă informații despre eventualele fisuri anale sau hemoroizi care pot duce la complicații în constipația cronică.

Examenele de laborator

Analizele de sânge recomandate pentru diagnosticarea constipației includ: hemoleucogramă completă, glicemie, uree și creatinină serică, ionogramă serică (inclusiv sideremie - fierul seric), funcția tiroidiană.

Toate acestea ar trebui efectuate la pacienții cu istoric de constipație cronică ce prezintă scaune amestecate cu sânge (hematochezie), au scădere în greutate neintenționată de cel puțin 10% din greutatea corporală, au istoric în familie de cancer colo-rectal sau boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolită ulcero-hemoragică), au anemie sau un test pozitiv de hemoragii oculte fecal.

Endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia)

Colonoscopia este o investigație prin care se examinează intestinul gros cu ajutorul unui tub flexibil ce are la capăt o camera video (colonoscop) cu ajutorul căreia se pot observa cauzele obstructive ale constipației (polipi, cancer colo-rectal). Are avantajul că poate preleva fragmente bioptice cu examen histopatologic ulterior (colonoscopie diagnostică).

De asemenea, colonoscopia poate fi și terapeutică. De exemplu, în timpul acesteia se pot efectua rezecții endoscopice ale polipilor.

Colonoscopia se recomandă:

  • pacienților cu vârstă de peste 50 ani ce prezintă constipație, care nu au fost supuși anterior screeningului cancerului colo-rectal (CCR). Această vârstă este mai mică la pacienții cu cazuri de CCR în familie, și anume cu 10 ani mai devreme decât a a fost descoperit la ruda de grad I;
  • pacienților cu constipație și semne de alarmă: sângerare rectală, test hemoragii oculte fecal pozitiv, anemie prin deficiență de fier, scădere în greutate neintenționată de cel puțin 10% din greutatea corporală, istoric familial de CCR sau boală inflamatorie intestinală.

Examene imagistice

Radiografia abdominală simplă (“pe gol”) poate evidenția retenția materiilor fecale în colon și poate sugera diagnosticul de megacolon.

Radiografia abdominală cu bariu (tranzit baritat) poate fi utilă pentru a măsura tranzitul intestinal în constipația dată de afecțiuni neurologice, precum boala Hirschsprung (boală congenitală caracterizată de constipație din naștere și dilatare colonică).

Studii ale tranzitului colonic (de motilitate)

Sunt utile la pacienții ce prezintă defecații rare. De asemenea, sunt indicate la pacienții cu constipație cronică refractară la laxative sau alte abordări conservative pentru a diferenția tranzitul colonic normal de cel lent. Manometia ano-rectală furnizează informații utile despre funcția sfincterului anal în repaus și în timpul manevrelor de defecație. Studiul ajută la diagnosticul unor afecțiuni precum defecația disinergetică.

Tratament

Există remedii împotriva constipației pe care pacientul le poate aplica acasă, fără intervenția unui medic. Tratamentul constipației trebuie să cuprindă mai multe linii terapeutice:

 

Educarea pacientului

Pacientul trebuie sfătuit să reducă dependența de laxative. El trebuie să înţeleagă că scopul nu este neapărat de a avea scaun zilnic şi că ar trebui să crească aportul zilnic de lichide și de fibre vegetale. Cei care folosesc laxative în exces ar trebui să le oprească treptat.

Este de preferat că pacienții să încerce să aibă scaun după fiecare masă, mai ales că postprandial crește în mod natural motilitatea intestinală (acest lucru se întâmplă mai frecvent dimineața când activitatea motorie intestinală este maximă).

 

Modificări de dietă

Suplimentarea dietei cu fibre disponibile într-o varietate largă de alimente și suplimente alimentare. Fibrele au perete celular rezistent la digestia intestinală. În plus, au proprietatea de a reține apa în structura lor și a favoriza tranzitul intestinal. Fibrele din citrice și legume stimulează creșterea florei “bune” intestinale și astfel creşte masa fecală. Tărâțele de grâu reprezintă una dintre cele mai eficiente fibre laxative însă are dezavantajul că poate agrava durerile abdominale și balonarea la pacienții cu sindrom de intestin iritabil. Cantitatea de fibre recomandată este de 20-35 g pe zi.

Alimente recomandate pentru combaterea constipației:

  • fructe: mere cu coajă, caise proaspete, pepene galben, curmale, grapefruit, struguri, piersici cu coajă, pară cu coajă, ananas, prune uscate, stafide, căpșune;
  • legume crude: castravete, salată verde, ciuperci, ceapă, ardei gras, roșii, spanac;
  • legume gătite: sparanghel, fasole, linte, broccoli, varză, varză de Bruxelles, morcovi, conopidă, mazăre, cartofi, spanac, dovlecei, cartof dulce, zucchini;
  • făinoase: pâine albă, pâine din grâu întreg, orez brun, tărâțe de ovăz, tărâțe de grâu, fulgi de ovăz.
  • altele: migdale, arahide.

Alimente interzise în constipație:

  • carne roșie, carne afumată, conserve, mezeluri;
  • alimente “fast-food” sau prăjite;
  • ouă gătite sub formă de omletă, ochiuri sau ouă tari;
  • sosuri grele, maioneză;
  • orez, porumb, morcovi fierți;
  • banane (mai puțin coapte, verzi), afine, mere coapte;
  • semințe, alune;
  • brânzeturi sărate, afumate, cașcaval;
  • condimente iritante: piper, usturoi, ardei iute.

Probiotice

Cele mai utilizate pentru combaterea constipației sunt cele din clasa Bifidobacterium (B.lactis, brevis, infantis) și se găsesc în alimente precum: varză acră, murături, iaurt, chefir, brânzeturi fermentate, precum și sub formă de suplimente alimentare.

Laxative cu efect de volum

Sunt reprezentate de semințe de Psyllium, metilceluloză și dextrină de grâu. Acestea sunt polizaharide naturale sau sintetice, respectiv derivate celulozice care au efect laxativ prin proprietățile lor de absorbție a apei și de creștere a masei fecale. Acestea cresc frecvența defecațiilor și scad consistența scaunului cu efecte adverse minime. Pot fi folosite singure sau în combinație cu creșterea aportului de fibre.

Alte laxative pentru constipație (se folosesc la pacienții care nu răspund sau nu tolerează terapia cu fibre):

  • Agenți osmotici;
  • Laxative stimulante, de exemplu senna;
  • Agenți prokinetici;
  • Agenți secretori;

Aceste clase de medicamente vor fi prescrise de medicul specialist gastroenterolog dupa consultație.

 

Tratamentul constipației severe

Tratamentul constipației severe include:

  • Supozitoare pe bază de glicerină sau laxative stimulante;
  • Dezimpactare fecală prin clisme cu ulei mineral;
  • Terapie comportamentală, cum ar fi terapia de biofeedback (sau antrenamentul neuromuscular) - se folosește pentru a corecta contracțiile ineficiente ale musculaturii pelvine și a sfincterului anal la pacienți cu afectări ale mecanismului de defecație;
  • Tratament chirurgical: este rar necesar şi se recomandă dacă există un blocaj colonic (de exemplu, cancer colo-rectal obstructiv), o îngustare intestinală (strictură) sau în caz de fisură anală.

 

Prevenție

Pentru a preveni constipația, iată câteva sfaturi simple de care ar trebui să țineți cont.

  • Mâncați la ore regulate;
  • Luați masa așezat pe scaun, în atmosferă calmă, relaxată, mâncând încet și mestecând bine;
  • Consumați cel puțin 2 litri de lichide necarbogazoase pe zi;
  • Faceți exerciții fizice regulate;
  • Evitați mesele copioase și alimentele care se digeră greu (grăsimi animale, prăjeli, sosuri grele etc.);
  • Evitați excesul de alcool, cafea, tutun;
  • Evitați oboseala, stresul;
  • Mâncați cât mai des fructe, legume proaspete și cereale integrale;
  • Adăugați în dietă și suplimente pe bază de fibre;
  • Luați în considerare adăugarea în dietă a probioticelor (iaurt, chefir cu culturi celulare vii active);
  • Antrenați-vă musculatura abdominală pentru a avea tranzit intestinal în aceeași perioadă din zi.

 

Autor

Dr. Carp-Ștefan Antoaneta

Medic Specialist Endoscopie - Gastroenterologie

Medici specialiști - Gastroenterologie

GSV
Grada Sebastian Victor
Medic Specialist
GSV
Grada Sebastian Victor
Medic Specialist

Gastroenterologie

Mocanu Dragos Alin
Mocanu Dragos Alin
Medic Specialist
Mocanu Dragos Alin
Mocanu Dragos Alin
Medic Specialist

Endoscopie - Gastroenterologie , Ecografie 2D și Gastroenterologie

VA
Vasiloiu Angelica
Medic Primar
VA
Vasiloiu Angelica
Medic Primar

Gastroenterologie și Ecografie 4D- Voluson

Mucileanu Adrian
Mucileanu Adrian
Medic Specialist
Mucileanu Adrian
Mucileanu Adrian
Medic Specialist

Endoscopie - Gastroenterologie și Gastroenterologie

Zaro Razvan
Zaro Razvan
Medic Primar
Zaro Razvan
Zaro Razvan
Medic Primar

Gastroenterologie , Endoscopie - Gastroenterologie și Ecografie 2D

Posoiu Ruxandra Carmen
Medic Primar
Posoiu Ruxandra Carmen
Medic Primar

Gastroenterologie , Ecografie 3D și Endoscopie

Nouphal Abdul Vahab
Nouphal Abdul Vahab
Medic Primar
Nouphal Abdul Vahab
Nouphal Abdul Vahab
Medic Primar

Gastroenterologie

CFM
COMAN FELICIA-MARIA
Medic primar
CFM
COMAN FELICIA-MARIA
Medic primar

Gastroenterologie

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.

Glosar analize

Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2023 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.