RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Botulism

Botulism

Descoperă informații utile despre botulism: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre botulism

Botulismul este o afecțiune rară, dar foarte gravă, cauzată de o toxină care atacă nervii organismului. Botulismul determină simptome care pot pune viața în pericol iar toxina care provoacă boala infecțioasă este produsă de un tip de bacterie numită Clostridium botulinum.

Botulismul poate apărea ca urmare a contaminării alimentelor sau a rănilor deschise. Afecțiunea este întâlnită și la bebeluși, atunci când sporii bacterieni se dezvoltă în intestinele sugarilor. În cazuri mult mai rare, botulismul poate fi cauzat și de tratament medical, de exemplu atunci când se injectează prea multă toxină botulinică, din motive cosmetice sau medicale. Această formă rară se numește botulism iatrogen, adică boală cauzată de un examen sau tratament medical.

O altă formă rară de botulism poate apărea din inhalarea de toxine, ca urmare a unor evenimente de tip bioterorism.

Toate formele de botulism pot fi fatale și sunt considerate urgențe medicale.

Stetoscop aranjat in jurul unor litere care formeaza cuvantul „botulism”

Cauze

Cauzele care determină declanșarea bolii sunt numeroase și împart botulismul în următoarele tipuri:

  • Botulismul alimentar - declanșat de modul de conservare necorespunzător al alimentelor din casă. Cele mai frecvente alimente sau mâncăruri ce pot fi surse ale îmbolnăvirii sunt fructele, legumele și peștele. Și alte alimente, cum ar fi ardeiul picant, cartofii copți înveliți în folie sau uleiul infuzat cu usturoi, pot fi, de asemenea, surse de botulism;
  • Botulismul rănilor - declanșat prin pătrundrea bacteriei Clostridium botulinum într-o rană, înmulțirea ei și producerea toxinei care determină instalarea bolii. Rana nu trebuie să fie gravă, poate fi doar o simplă tăietură, dar infectarea poate surveni și într-o leziune traumatică sau după o intervenție chirurgicală;
  • Botulismul plăgii - declanșat îndeosebi la persoanele dependente de droguri injectabile, introducând în organism spori ai bacteriei. Această cauză a declanșării botulismului este tot mai des întâlnită;
  • Botulismul infantil - este declanșat atunci când spori ai bacteriei pătrund în intestinele bebelușilor și produc toxina care declanșează boala infecțioasă. În unele cazuri s-a constatat că sursa botulismului infantil a fost cauzată de consumul de miere. În alte cazuri, copilul a fost expus unor alimente crescute în sol contaminat cu bacterii. În cazuri rare, această formă de botulism intestinal poate afecta și adulții;
  • Botulismul iatrogen - declanșat, în cazuri rare, în timpul procedurilor medicale sau cosmetice în care se injectează prea multă toxină botulinică. Toxina botulinică este folosită în scop cosmetic, pentru îndepărtarea ridurilor, sau din rațiuni medicale, pentru tratarea migrenelor sau a spasticității musculare.

Factori de risc

Cele mai predispuse riscului de a dezvolta o astfel de boală infecțioasă sunt persoanele dependente de drogurile injectabile, cum ar fi heroina.

Și consumatorii de alcool, în special cei care beau anumite tipuri de alcool produs „în casă” sau în condiții ilegale și improprii (ex: prizonierii care consumă alcool făcut în detenție), se expun la un risc mai mare de a face botulism alimentar.

Simptome

Simptomele botulismului pot varia, în funcție de tipul de boală, și pot fi de la ușoare până la severe. Se pot dezvolta începând cu 3 - 30 de zile după expunerea la sporii bacteriei Clostridium botulinum.

Simptomele botulismului infantil sunt:

  • pleoape căzute (ptoză);
  • pierderea expresiei faciale;
  • salivare excesivă;
  • plâns slăbit;
  • hrănire lentă sau refuzul hranei;
  • reflex de gag redus (contracție-reflex care împiedică înecarea);
  • constipație;
  • slăbiciune;
  • respirație dificilă.

Simptomele botulismului la copiii mai mari și la adulți debutează, de obicei, la nivelul mușchilor feței, ochilor și gâtului. Întârzierea tratamentului duce la agravarea simptomelor, care se vor localiza și în alte părți ale corpului. Manifestările pot apărea de la câteva ore până la câteva zile de la ingerarea sporilor bacteriei, și includ:

  • pleoapele căzute (ptoză);
  • vedere dublă sau încețoșată;
  • gură uscată;
  • vorbire neclară;
  • dificultate la înghițire (disfagie);
  • respirație dificilă;
  • slăbiciune sau paralizie a brațelor sau picioarelor;
  • greață și vărsături.
Specialist testand o proba pentru botulism in laborator

Diagnosticare

Pentru a diagnostica botulismul, medicul va efectua un examen fizic și va chestiona pacientul despre simptomele resimțite, dar va verifica și starea musculaturii, dacă prezintă slăbiciune sau simptome de paralizie.

Botulismul poate debuta cu simptome asemănătoare altor afecțiuni, inclusiv accidentul vascular cerebral, meningita sau sindromul Guillain-Barré (boală neurologică rară). Din acest motiv, medicul poate solicita teste suplimentare pentru a confirma un diagnostic de botulism.

Testele care vor confirma un diagnostic inițial de botulism sunt cele care determină prezența toxinei în sânge, scaun sau vărsături. Probele de alimente suspectate pot fi, de asemenea, testate pentru toxină.

Alte teste necesare pentru a diagnostica botulismul includ:

  • computer tomograf cerebral;
  • examenul lichidului spinal;
  • teste ale funcției nervoase și musculare (electromiografie).

Rezultatele testelor pot dura câteva zile, dar medicul specialist poate începe imediat tratamentul, dacă suspectează botulismul.

Tratament

Tratamentul botulismului va fi prescris de medicul specialist în funcție de cauza și, mai ales, de severitatea manifestărilor bolii. Medicina modernă utilizează o varietate de opțiuni de tratament, cel mai frecvent fiind acela al administrării unui medicament antitoxină.

Antitoxinele blochează activitatea toxinei în fluxul sanguin, prevenind astfel ca toxinele să provoace mai multe daune. Antitoxina nu poate vindeca, însă, efectele produse de infecția bacteriană, motiv pentru care este posibil să fie nevoie de spitalizare îndelungată.

În cazul în care botulismul provoacă și probleme de respirație, pacientul ar putea fi conectat la un ventilator până la dispariția oricăror simptome care afectează respirația.

În cazul declanșării botulismului prin intermediul plăgilor, este posibilă decizia unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea părților contaminate. După operație, pacientului i se vor prescrie antibiotice pentru a preveni reapariția infecției.

În funcție de gravitatea bolii, recuperarea după botulism poate dura săptămâni, luni sau chiar ani. Majoritatea persoanelor care primesc un tratament prompt se recuperează complet în mai puțin de două săptămâni.


Complicații

Deoarece afectează controlul muscular în întregul corp, toxina botulină poate provoca multe complicații. Pericolul imediat și potențial letal este acela al imposibilității de a respira. Colapsul respirator este o cauză frecventă de deces în botulism.

Alte complicații, care pot necesita reabilitare, pot include:

  • dificultate de a vorbi;
  • dificultăți la înghițire;
  • slăbiciune de lungă durată;
  • dificultăți de respirație.

Prevenție

Botulismul este o boală care poate fi evitată prin respectarea unor reguli de bază ale igienei alimentare, dar și a unei conduite a sănătății și menținerii unui stil de viață sănătos.

Regulile de prevenție sunt aplicabile și în funcție de tipul de botulism:

Botulismul alimentar - trebuie utilizate tehnici adecvate de păstrare și conservare a alimentelor, pentru a vă asigura că germenii de botulism sunt distruși. De asemenea, este importantă pregătirea și păstrarea alimentelor în siguranță, astfel:

  • gătiți alimentele în casă la peste 120 de grade Celsius, timp de 20 până la 100 de minute, în funcție de mâncare;
  • nu consumaţi alimente conservate dacă sunt expirate, dacă recipientele sunt alterate sau dacă mâncarea miroase urât; gustul și mirosul nu vor dezvălui întotdeauna prezența bacteriei Clostridium Botulinum;
  • păstrați uleiurile de casă, infuzate cu usturoi sau ierburi, la frigider; dacă nu sunt consumate în maximum patru zile, ele trebuie aruncate;
  • alimentele conservate trebuie depozitate în frigider după deschidere.

Botulismul rănilor - pentru a preveni botulismul rănilor, dar și alte boli grave transmise prin sânge, nu injectați sau inhalați niciodată droguri stradale. Rănile trebuie păstrate curate și dezinfectate, pentru a preveni infecția. Dacă apar semne ale unei infecții, trebuie să fie solicitat imediat tratament medical.

Botulismul infantil - pentru a reduce riscul de botulism infantil, nu trebuie administrată miere copiilor sub 1 an.

Botulismul iatrogen - pentru a preveni acest tip de botulism, cereți asigurări privind autorizația și competențele medicilor care oferă servicii medicale și proceduri cosmetice care utilizează diferite forme de toxină botulinică.

Bibliografie

  1. NHS Choices. Botulism. 2023, www.nhs.uk/conditions/botulism/
  2. “Botulism: Types, Causes, Symptoms & Treatments.” Cleveland Clinic, 2018, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17828-botulism
  3. “Botulism - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/botulism/symptoms-causes/syc-20370262

Echipa medicală - Boli infectioase și Neurologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.