RUTINA DE VINERI
20% reducere la consultații și analize!
Despre bradikinezie
Bradikinezia, derivată din cuvintele grecești „bradys” (lent) și „kinesis” (mișcare), se referă la lentoarea mișcărilor voluntare. Este o caracteristică distinctivă a bolii Parkinson și a altor tulburări de mișcare. Această afecțiune cuprinde diverse tulburări motorii, inclusiv akinezia (absența mișcării) și hipokinezia (amplitudinea redusă a mișcării).
Persoanele cu bradikinezie se confruntă adesea şi cu o reducere a mișcărilor automate, cum ar fi clipitul sau balansarea brațelor în timpul mersului, și pot avea dificultăți în inițierea mișcărilor.
Cauze
Bradikinezia este cauzată, în principal, de o deficiență de dopamină în creier. Dopamina este un neurotransmițător esențial pentru transmiterea mesajelor între celulele nervoase, în special în regiunile care controlează mișcarea. Atunci când nivelurile de dopamină sunt scăzute, comunicarea dintre celulele nervoase este afectată, ceea ce duce la bradikinezie. Acest deficit de dopamină este cel mai frecvent asociat cu boala Parkinson, o afecțiune neurodegenerativă care afectează mișcarea.
Alte afecțiuni care pot duce la bradikinezie sunt incluse în spectrul parkinsonismului - un termen care cuprinde diferite tulburări cu simptome similare bolii Parkinson, cum ar fi:
- demența cu corpi Lewy - un tip de demență progresivă care duce la un declin al gândirii, raționamentului și a independenței;
- paralizia supranucleară progresivă - o afecţiune cerebrală rară care cauzează probleme grave cu mersul, echilibrul și mișcările ochilor;
- utilizarea anumitor medicamente - în special medicamente antipsihotice care pot interfera cu căile dopaminei.
În plus, alți factori precum hipotiroidismul, expunerea la toxine și tumorile cerebrale au fost legate de apariția bradikineziei.
Factori de risc
Mai mulți factori de risc pot crește probabilitatea apariției bradikineziei:
- vârsta - riscul de boală Parkinson și, în consecință, de bradikinezie, crește odată cu vârsta, începând de obicei în jurul vârstei de 50 de ani sau mai mult;
- sexul - bărbații sunt mai susceptibili de a dezvolta boala Parkinson decât femeile, ceea ce face ca sexul masculin să fie un factor de risc pentru bradikinezie;
- genetica - având una sau mai multe rude de gradul întâi, cum ar fi părinții sau frații, cu boala Parkinson, crește riscul;
- expunerea la toxine - expunerea continuă la erbicide și pesticide poate crește riscul de boală Parkinson;
- leziuni cerebrale - un istoric de traumatisme repetate ale creierului este asociat cu un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson.
Simptome
Bradikinezia se manifestă prin diverse simptome care pot afecta semnificativ activitățile zilnice:
- mersul șovăielnic - mersul cu pași scurți, târâți, asociat adesea cu o postură aplecată;
- expresii faciale reduse - expresii faciale limitate sau absente - faţa apare ca o mască, ceea ce face dificilă transmiterea emoțiilor;
- dificultate cu sarcinile motorii fine - dificultăți în îndeplinirea sarcinilor care necesită precizie, cum ar fi încheierea hainelor sau scrierea;
- episoade de îngheț - incapacitatea bruscă de a iniția mișcări, ducând la imobilitate temporară;
- vorbire moale sau monotonă - volum vocal redus și inflexiune diminuată, afectând comunicarea;
- micrografie - scris de mână care devine progresiv mai mic și mai înghesuit.
Aceste simptome pot varia în severitate și pot progresa în timp, interferând adesea cu activitățile de rutină și calitatea generală a vieții.
Diagnosticare
Bradikinezia este diagnosticată, de obicei, de un neurolog, un medic specializat în tulburări ale sistemului nervos. Procesul de diagnosticare implică o evaluare clinică cuprinzătoare, deoarece nu există un test definitiv pentru bradikinezie. În timpul examinării, neurologul evaluează simptomele motorii, inclusiv bradikinezia, rigiditatea, tremorul și instabilitatea posturală. Pentru a evalua bradikinezia, pot fi efectuate teste specifice, cum ar fi mișcări alternante rapide ale mâinilor sau picioarelor, pentru a observa viteza și amplitudinea mișcărilor. În plus, se poate utiliza testul Bradykinesia Akinesia Incoordination Test (testul BRAIN), în cadrul căruia persoanei i se cere să atingă tastele unei tastaturi cât mai repede posibil pentru o durată determinată. Numărul de atingeri corecte și incorecte, precum și timpul necesar sunt înregistrate pentru a evalua severitatea bradikineziei.
Deși studiile imagistice precum RMN sau CT nu sunt utilizate pentru diagnosticarea directă a bradikineziei, acestea pot fi efectuate pentru a exclude alte afecțiuni care ar putea provoca simptome similare.
Tratament
Bradikinezia este frecvent asociată cu boala Parkinson iar tratamentul se concentrează, în principal, pe gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții:
- medicamente - baza tratamentului implică medicamente care sporesc activitatea dopaminei în creier; acestea urmăresc să refacă sau să imite dopamina, îmbunătățind astfel funcția motorie;
- exerciții și terapie fizică - activitatea fizică regulată și exercițiile specifice pot îmbunătăți mobilitatea, flexibilitatea și echilibrul, contribuind la ameliorarea simptomelor bradikineziei;
- terapia logopedică și ocupațională - aceste terapii ajută la abordarea dificultăților cu vorbirea și activitățile zilnice, crescând independența;
- terapii avansate - în cazurile în care medicamentele orale sunt insuficiente, pot fi luate în considerare opțiuni precum pompe de administrare subcutanată sau intestinală a tratamentului sau stimularea profundă a creierului (presupune implantarea de electrozi în anumite regiuni ale creierului pentru a stimula centrele mişcării).
Complicaţii
Bradikinezia poate duce la mai multe complicații care au un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi:
- afectarea activităților zilnice - sarcini precum îmbrăcatul, spălatul pe dinți sau utilizarea ustensilelor devin dificile ca urmare a reducerii vitezei de mișcare și a coordonării;
- risc crescut de căderi - încetinirea mișcărilor și afectarea echilibrului sporesc probabilitatea de cădere, putând duce la răniri;
- rigiditate musculară și imobilitate articulară;
- dificultăți de vorbire - bradikinezia poate afecta mușchii faciali și ai gâtului, ducând la o vorbire moale sau monotonă, ceea ce face comunicarea dificilă;
- provocări emoționale și cognitive - frustrarea de a face față dificultăților de mișcare poate contribui la stres emoțional, anxietate și depresie.
Prevenție
Prevenirea bradikineziei, în special atunci când este asociată cu boala Parkinson, implică adoptarea anumitor practici privind stilul de viață:
- activitate fizică regulată - poate reduce riscul de a dezvolta boala Parkinson, reducând astfel potențial probabilitatea de bradikinezie;
- consumul de cofeină - potrivit unor studii, consumul de băuturi care conţin cofeină, cum ar fi cafeaua și ceaiul verde, este legat de un risc redus de boală Parkinson.
Acești factori pot oferi unele beneficii de protecție însă nu există metode garantate de prevenire a bradikineziei, mai ales având în vedere faptul nu se cunoaşte exact cauza bolii Parkinson.
Bibliografie
- Fletcher, Jenna. “Bradykinesia: Symptoms, Diagnosis, and Treatment.” www.medicalnewstoday.com, 25 Mar. 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/320487
- Cleveland Clinic. “What Is Bradykinesia?” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/symptoms/bradykinesia
- Wells, Diana K. “What Is Bradykinesia?” Healthline, Healthline Media, 16 May 2017, www.healthline.com/health/parkinsons/bradykinesia
- Parkinson's Foundation. “Bradykinesia (Slowness of Movement) | Parkinson’s Foundation.” www.parkinson.org, 2023, www.parkinson.org/understanding-parkinsons/movement-symptoms/bradykinesia
- McNamara, Patrick. “Why You Move Slower with Parkinson’s Disease.” Verywell Health, 5 Mar. 2023, www.verywellhealth.com/bradykinesia-2612077
Alte afecțiuni similare
Boala Wilson
Boala Wilson este o afecțiune cu transmitere autozomal recesivă, caracterizată printr-o tulburare a metabolismului cuprului.Este cunoscută și sub denumirea de...
Vezi detalii
Botulism
Botulismul este o afecțiune rară, dar foarte gravă, cauzată de o toxină care atacă nervii organismului. Botulismul determină simptome care pot pune viața în pericol iar...
Vezi detalii
Bradicardie
Ritmul cardiac arată cât de repede sau de lent bate inima. Dacă bătăile inimii sunt mai reduse de 60 pe minut, bradicardia este sinusală și, de cele mai multe ori, nu...
Vezi detalii
Bronşiectazie
Bronșiectazia este o afecțiune cronică în care pereții bronhiilor, căile respiratorii situate între trahee şi părtile cele mai de jos ale plămânilor, sunt îngroșați din...
Vezi detalii
Bronșită
Bronșita este o boală pulmonară, în care mucoasa care tapetează bronhiile se inflamează. Acest lucru duce la formarea unei cantități crescute de mucus care se...
Vezi detalii
Bronsita si Bronsiolita acuta
Bronsita si bronsiolita sunt infectii ale plamanilor. Bronsita este o boala ce poate afecta persoanele de orice varsta, desi apare cel mai des la copii, si reprezinta...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
