RUTINA DE VINERI
20% reducere la consultații și analize!
Despre boala Whipple
Boala Whipple este o infecție bacteriană rară care afectează, în principal, articulaţiile şi sistemul gastrointestinal. Această boală poate afecta și alte părți ale corpului, inclusiv sistemul vizual, sistemul nervos central și sistemul cardiovascular.
Boala Whipple interferează cu digestia normală, afectând descompunerea alimentelor şi inhibând capacitatea organismului de a absorbi nutrienţi, cum ar fi grăsimile şi carbohidraţii.
Diagnosticarea bolii Whipple poate fi o provocare, deoarece simptomele sale le pot imita pe cele ale altor afecțiuni.
Boala Whipple este o afecțiune gravă care poate fi fatală dacă nu este tratată corect şi în timp cât mai scurt. Cu toate acestea, cu un tratament adecvat, multe persoane cu boala Whipple pot experimenta o îmbunătățire semnificativă a simptomelor și a stării generale de sănătate.
Cauze
Boala Whipple este cauzată de o infecție bacteriană cu Tropheryma whipplei. În prima fază, bacteriile afectează mucoasa intestinului subţire, formând mici leziuni în peretele intestinului. De asemenea, vor fi afectate şi vilozităţile care căptuşesc intestinul subţire.
Sunt puţine date cunoscute despre această bacterie şi, deși este destul de prezentă în mediu, oamenii de ştiinţă nu știu exact de unde provine sau cum se transmite la oameni, cu toate ca este cunoscută de peste un secol.
Cercetările sugerează că Tropheryma whipplei se găsește în mod obișnuit în mediul înconjurător, în special în sol, în apele reziduale și în sursele de apă. Este posibil ca infecția să se producă prin ingerarea sau inhalarea bacteriei, dar acest lucru nu este suficient de bine definit.
Este posibil să existe, de asemenea, un defect genetic în răspunsul sistemului imunitar care predispune anumite persoane la dezvoltarea bolii Whipple.
Este important de menționat că, deși infecția cu Tropheryma whipplei este relativ frecventă, boala Whipple în sine este rară, afectând mai puţin de 1 din 1 milion de oameni, ceea ce sugerează că alți factori, cum ar fi un sistem imunitar compromis sau factori specifici ai gazdei, pot fi responsabili pentru dezvoltarea bolii.
Factori de risc
Factorii de risc exacți pentru boala Whipple nu sunt pe deplin înțeleși din cauza rarității sale și a complexității etiologiei sale. Cu toate acestea, anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta această afecțiune:
- predispoziția genetică - pot exista anumite defecte genetice în răspunsul imunitar care să crească susceptibilitatea la a contracta boala Whipple; s-a observat că aceasta apare mai frecvent la persoanele cu antecedente familiale ale acestei afecțiuni;
- stare imunocompromisă - persoanele cu un sistem imunitar slăbit din cauza unor afecțiuni precum HIV/SIDA, transplant de organe sau terapie imunosupresoare prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala Whipple; un răspuns imunitar puternic şi adecvat este esențial pentru a controla infecția cu Tropheryma whipplei, astfel că imunodeficiența crește susceptibilitatea de a contracta această afecţiune;
- expunerea la mediu - deși modul exact de transmitere nu este suficient de bine înțeles, expunerea la medii în care este prezentă bacteria Tropheryma whipplei, cum ar fi solul, apele uzate sau sursele de apă, poate crește riscul de infectare;
- vârsta și sexul - boala Whipple este mai frecvent diagnosticată la adulții de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, de obicei între 40 și 60 de ani; de asemenea, pare să fie mai răspândită la bărbați decât la femei, deși motivele acestei diferențe de gen nu sunt clare;
- expunerea profesională - ocupațiile sau activitățile care implică expunerea frecventă la sol sau la alte surse de mediu contaminate cu Tropheryma whipplei, cum sunt fermierii sau persoanele care lucrează în mediul exterior, pot crește riscul de infectare, deși datele specifice privind această asociere sunt limitate.
Simptome
Boala Whipple se poate prezenta cu o gamă largă de simptome, care pot varia de la o persoană la alta. Boala afectează în primul rând sistemul gastrointestinal şi articulaţiile, dar poate implica și alte organe și sisteme din organism. Unele simptome comune ale bolii Whipple includ:
- dureri articulare - pot apărea dureri articulare, în special la glezne, genunchi şi pumn (încheietura mâinii), umflături și rigiditate, asemănătoare cu simptomele artritei;
- oboseală - oboseala cronică și slăbiciunea sunt simptome comune ale bolii Whipple și pot avea un impact semnificativ asupra funcționării zilnice;
- anemie, din cauza interferării cu absorbţia intestinului subţire.
Sunt situaţii în care simptome precum durerea articulară şi pierderea în greutate se dezvoltă cu mulţi ani înainte să apară simptomele digestive care conduc, ulterior, la diagnostic.
Semne şi simptome mai puțin frecvente includ:
- febră - unele persoane pot prezenta febră, care poate fi de grad scăzut sau ridicat, în funcție de gravitatea infecției;
- ganglioni limfatici măriţi;
- diaree cronică - diareea persistentă este unul dintre simptomele caracteristice ale bolii Whipple; aceasta poate fi apoasă și poate conține sânge sau mucus;
- durere abdominală - persoanele cu boala Whipple se confruntă adesea cu disconfort sau dureri abdominale, care pot varia de la ușoare la severe;
- pierdere în greutate - este frecventă la persoanele cu boala Whipple, adesea din cauza malabsorbției nutrienților cauzată de leziunile intestinului subțire;
- malabsorbție - deteriorarea mucoasei intestinului subțire poate duce la malabsorbția nutrienților, provocând deficiențe de vitamine și minerale; acest lucru se poate manifesta prin simptome precum slăbiciune, anemie și modificări ale pielii;
- simptome neurologice - în unele cazuri, boala Whipple poate afecta sistemul nervos central, ducând la simptome precum confuzie, pierderi de memorie, dificultate la mers, convulsii și modificări ale vederii, inclusiv lipsa de control asupra mişcărilor oculare;
- simptome cardiace - rareori, boala Whipple poate afecta inima, ceea ce duce la simptome precum dureri în piept și palpitații;
- alte simptome - simptomele suplimentare pot include ganglioni limfatici umflați, hiperpigmentarea pielii în zonele expuse la soare şi la nivelul cicatricilor, tuse și dificultăți de respirație.
Diagnosticare
Boala Whipple este diagnosticată în primul rând de medicul de familie, care ulterior va poate redirecţiona către specialişti în gastroenterologie, boli infecțioase sau medicină internă, care vor gestiona adecvat evoluţia bolii şi tratamentul. Diagnosticul implică adesea o abordare multidisciplinară, care include evaluarea clinică, teste de laborator, studii imagistice și, uneori, biopsie a țesuturilor afectate:
- evaluarea clinică - medicul va efectua o anamneză medicală amănunţită și un examen fizic complet, pentru a evalua simptomele și starea generală de sănătate a pacientului; trebuie menţionate simptome precum diareea cronică, durerile abdominale, febră, oboseală şi slăbiciune, pierderea în greutate, durerile articulare și simptomele neurologice;
- teste de sânge - pot fi efectuate teste de sânge pentru a evalua semnele de inflamație, anemie și deficiențe nutriționale;
- analize de scaun - probele de scaun pot fi analizate pentru semne de infecție, sânge sau malabsorbție a grăsimilor;
- teste serologice - pot fi utilizate pentru a detecta anticorpii la Tropheryma whipplei, deși aceste teste pot să nu fie întotdeauna fiabile;
- endoscopie gastrointestinală și biopsie - un tub flexibil cu o cameră (endoscop) este introdus în gură și trecut prin esofag și stomac pentru a examina mucoasa tractului digestiv superior; pot fi prelevate probe de biopsie din zonele afectate pentru examinare microscopică;
- endoscopie cu capsulă - în unele cazuri, se înghite o capsulă care conține o cameră minusculă, permițând vizualizarea intestinului subțire, unde boala Whipple este adesea afectată;
- biopsie a țesuturilor afectate - dacă boala Whipple este suspectată pe baza evaluării clinice și a studiilor imagistice, se poate efectua o biopsie a țesuturilor afectate pentru a confirma diagnosticul; cel mai frecvent loc pentru biopsie este intestinul subțire, dar pot fi prelevate și alte organe, cum ar fi ganglionii limfatici sau sistemul nervos central, dacă este indicat;
- testarea reacției în lanț a polimerazei (PCR) - tehnicile moleculare pot fi utilizate pentru a detecta ADN-ul Tropheryma whipplei în probele de biopsie, oferind un diagnostic definitiv.
Tratament
Tratamentul principal pentru boala Whipple implică o terapie cu antibiotice pe termen lung, pentru a eradica bacteria Tropheryma whipplei și a controla infecția, boala tratată fiind progresivă şi fatală. Antibioticele specifice și durata tratamentului pot varia în funcție de gravitatea bolii și de factorii individuali ai pacientului:
- terapia de inducție - faza inițială a tratamentului, cunoscută sub numele de terapie de inducție, implică, de obicei, antibiotice intravenoase (IV), pentru a obține un control rapid al infecției;
- terapia de întreținere - după terapia de inducție, pacienții trec la antibiotice orale pentru terapia de întreținere pe termen lung; o ameliorare clinică o să apară în câteva zile, iar simptomele intestinale dispar, de obicei, în 1 până la 4 săptămâni;
- monitorizare - în timpul și după tratamentul cu antibiotice, pacienții sunt monitorizați îndeaproape de medici, pentru a evalua răspunsul la terapie (prin testarea reacţiei în lanţ a polimerazei PCR din scaun, salivă sau alt ţesut) și pentru a monitoriza orice reapariție a simptomelor; acest lucru poate implica evaluări clinice regulate, teste de laborator și studii imagistice; de asemenea, se recomandă repetarea biopsiei după 1 an, pentru a evalua prezenţa bacililor, care pot persista mai mulţi ani după un tratament cu succes, împreună cu retestarea PCR;
- gestionarea complicațiilor - în plus față de terapia cu antibiotice, poate fi necesară gestionarea complicațiilor asociate cu boala Whipple; de exemplu, pacienții cu malabsorbție pot necesita suplimentarea cu vitamine, minerale și suport nutrițional; pacienții cu simptome neurologice pot necesita terapii suplimentare pentru a gestiona implicarea sistemului nervos central;
- îngrijirea ulterioară - este esențială pentru pacienții cu boala Whipple, pentru a monitoriza reapariția simptomelor, pentru a evalua răspunsul la tratament și pentru a gestiona orice complicații pot să apară; se recomandă vizite regulate la medicul de familie şi la medicul ce a iniţiat tratamentul, pentru a asigura gestionarea optimă a afecțiunii. Recidivele sunt frecvente şi pot să apară ani mai târziu, de aceea, dacă se suspicionează o recidivă, trebuie efectuate biopsii ale intestinului subţire sau testare PCR, indiferent de sistemele afectate, pentru a determina prezenţa bacililor liberi.
Este important ca pacienții să respecte regimul antibiotic prescris și programările de urmărire, pentru a obține rezultate de succes ale tratamentului. În unele cazuri, dacă terapia cu antibiotice este ineficientă sau dacă boala provoacă complicații severe, pot fi necesare intervenții suplimentare, cum ar fi intervenția chirurgicală. Cu toate acestea, cu un tratament adecvat și în timp util, mulți pacienți cu boala Whipple pot prezenta o îmbunătățire semnificativă a simptomelor și a stării generale de sănătate.
Complicații
Boala Whipple, dacă nu este tratată sau dacă nu este gestionată corespunzător, poate duce la diverse complicații care afectează mai multe sisteme si organe. Unele dintre complicațiile potențiale ale bolii Whipple includ:
- malabsorbția - deteriorarea mucoasei intestinului subțire poate afecta absorbția substanțelor nutritive, ceea ce duce la oboseală, slăbiciune, malnutriție, pierdere în greutate, deficiențe de vitamine și minerale (cum ar fi vitamina B12, fier și calciu), dureri articulare și complicații asociate, cum ar fi anemia și osteoporoza;
- complicații neurologice - boala Whipple poate afecta sistemul nervos central, ceea ce duce la simptome neurologice, cum ar fi tulburări cognitive, pierderi de memorie, confuzie, modificări comportamentale, convulsii, cefalee (dureri de cap) și tulburări de vedere; în cazurile severe, poate duce la demență sau la alte deficite neurologice permanente;
- complicații cardiovasculare - rareori, boala Whipple poate implica inima, ducând la complicații precum endocardita (inflamația valvelor inimii), pericardită (inflamația sacului care înconjoară inima) și insuficiență cardiacă;
- complicații artritice - implicarea articulațiilor este frecventă în boala Whipple, cu simptome precum durere articulară, umflături, rigiditate și limitarea amplitudinii de mișcare; în unele cazuri, artrita cronică poate duce la afectarea articulațiilor și invaliditate;
- complicații gastrointestinale - simptomele gastrointestinale severe, cum ar fi diareea cronică, durerea abdominală și inflamația intestinală, pot duce la complicații precum deshidratarea, dezechilibrele hidroelectrolitice și obstrucția intestinală;
- manifestări cutanate - unele persoane cu boala Whipple pot dezvolta modificări cutanate, inclusiv hiperpigmentare (întunecarea pielii), eritem nodos (noduli roșii dureroși pe piele) și alte manifestări dermatologice;
- complicații oculare - deși mai puțin frecventă, boala Whipple poate afecta ochii, ducând la simptome precum uveita (inflamarea stratului mijlociu al ochiului), vedere încețoșată și dureri oculare;
- complicații limfatice - boala Whipple poate provoca mărirea ganglionilor limfatici, în special a celor localizați în abdomen, gât și inghinali;
- implicarea ficatului și a splinei - în unele cazuri, boala Whipple poate afecta ficatul și splina, ducând la hepatomegalie (mărirea ficatului) și splenomegalie (mărirea splinei).
Diagnosticarea promptă și tratamentul adecvat al bolii Whipple sunt esențiale pentru a preveni sau a minimiza riscul de complicații, fiind o afecţiune progresivă şi potenţial fatală. Deşi infecţia este rară, continuă să fie raportate decesele asociate, deoarece diagnosticul adecvat este tardiv şi tratamentul întârziat. Cu o intervenție în timp util, multe persoane cu boala Whipple pot obține o îmbunătățire semnificativă a simptomelor și a stării generale de sănătate.
Prevenție
Prevenirea bolii Whipple poate fi o provocare din cauza incertitudinilor legate de modul exact de transmitere a acesteia și a lipsei unui vaccin. Cu toate acestea, există câteva măsuri generale pe care le puteţi lua pentru a reduce riscul de expunere la bacteria Tropheryma whipplei și pentru a scădea probabilitatea de a dezvolta boala:
- practicați o bună igienă - spălați-vă frecvent pe mâini cu apă și săpun, în special înainte de a mânca, după ce ați folosit toaleta și după ce ați manipulat solul sau materiale potențial contaminate;
- evitați să ingerați apă sau sol contaminat - fiți prudenți atunci când beți apă netratată din surse naturale, cum ar fi râuri, cursuri de apă sau fântâni, deoarece aceste surse pot fi contaminate cu bacterii; evitați contactul cu solul sau apele uzate în zonele în care poate fi prezentă Tropheryma whipplei;
- luați măsuri de precauție atunci când călătoriți - în cazul în care călătoriți în regiuni în care boala Whipple este mai răspândită sau în care standardele de igienă pot fi mai scăzute, luați măsuri de precauție pentru a minimiza expunerea la apă, alimente și sol potențial contaminate; beți apă îmbuteliată sau tratată, evitați să consumați alimente crude sau insuficient preparate termic și practicați o bună igienă personală;
- mențineți un sistem imunitar sănătos - un sistem imunitar puternic poate ajuta la protejarea împotriva bolilor infecțioase, inclusiv a bolii Whipple; consumați o dietă echilibrată, faceți exerciții fizice regulate, gestionați stresul, dormiți suficient și evitați fumatul și consumul excesiv de alcool pentru a susține funcția imunitară;
- solicitați o evaluare medicală pentru simptome persistente - dacă prezentați simptome gastrointestinale persistente, dureri articulare, simptome neurologice sau alte simptome îngrijorătoare, solicitați o evaluare medicală promptă;
- respectați liniile directoare privind siguranța alimentară - practicați tehnici sigure de manipulare și preparare a alimentelor pentru a reduce riscul de infecții de origine alimentară; gătiți bine carnea, păsările de curte și fructele de mare, spălați fructele și legumele înainte de a le mânca și evitați contaminarea încrucișată între alimentele crude și cele gătite.
În timp ce aceste măsuri pot ajuta la reducerea riscului de boală Whipple, este important de reținut că boala este rară, iar majoritatea persoanelor expuse la Tropheryma whipplei nu dezvoltă infecția.
Bibliografie
- Kraft, Sy . “Whipple Disease: Symptoms, Causes, and Diagnosis.” Www.medicalnewstoday.com, 24 Apr. 2017, www.medicalnewstoday.com/articles/188228
- “Whipple Disease Information | Mount Sinai - New York.” Mount Sinai Health System, www.mountsinai.org/health-library/diseases-conditions/whipple-disease
- Johnson, Shannon , and Alina Sharon. “Whipple’s Disease: Symptoms, Causes, and Treatments.” Healthline, 10 Sept. 2012, www.healthline.com/health/whipples-disease
- Roberts, Ingram M . “Whipple Disease: Background, Pathophysiology, Etiology.” EMedicine, 20 Dec. 2023, emedicine.medscape.com/article/183350-overview?form=fpf
- Cross, Duane. “What Is Whipple’s Disease?” WebMD, 25 Mar. 2023, www.webmd.com/digestive-disorders/what-is-whipples-disease
- “Whipple’s Disease: What Is It, Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 11 June 2021, my.clevelandclinic.org/health/diseases/5958-whipples-disease
- “Whipple’s Disease: Treating This Infection of the Intestinal Tract-Whipple’s Disease - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/whipples-disease/symptoms-causes/syc-20378946
- Malik, Zubair. “Whipple Disease.” MSD Manual Professional Edition, MSD Manuals, 6 Mar. 2023, www.msdmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/malabsorption-syndromes/whipple-disease#Diagnosis_v894212
Alte afecțiuni similare
Boala pulmonară obstructivă cronică
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) se referă la un grup de boli care afectează plămânii și care include bronșita cronică și emfizemul. Odată instalată, boala...
Vezi detalii
Boala Rendu-Osler
Boala Rendu-Osler, cunoscută și sub numele de telangiectazie hemoragică ereditară (HHT), este o boală genetică rară care afectează vasele de sânge. Aceasta se...
Vezi detalii
Boala Tay-Sachs
Boala Tay-Sachs este o afecțiune genetică rară, care provoacă leziuni și, în cele din urmă, moartea celulelor nervoase (neuroni) din creierul și măduva spinării...
Vezi detalii
Boala Wilson
Boala Wilson este o afecțiune cu transmitere autozomal recesivă, caracterizată printr-o tulburare a metabolismului cuprului.Este cunoscută și sub denumirea de...
Vezi detalii
Botulism
Botulismul este o afecțiune rară, dar foarte gravă, cauzată de o toxină care atacă nervii organismului. Botulismul determină simptome care pot pune viața în pericol iar...
Vezi detalii
Bradicardie
Ritmul cardiac arată cât de repede sau de lent bate inima. Dacă bătăile inimii sunt mai reduse de 60 pe minut, bradicardia este sinusală și, de cele mai multe ori, nu...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
