medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Anorexie

Anorexie

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre anorexie

Anorexia nervoasă reprezintă o tulburare de alimentație, caracterizată printr-o greutate corporală anormal de mică, respectiv o teamă intensă de îngrășare, pacientul având o percepție distorsionată asupra greutății sale.

Persoanele diagnosticate cu anorexie acordă o importanță exagerată controlului greutății, formei și dimensiunii corpului, făcând eforturi extreme, care tind să le afecteze semnificativ viața. Practic, pacienții cu anorexie refuză să își mențină greutatea corporală la un nivel minim normal pentru vârsta și înălțimea lor și au senzația de „grăsime” sau de supraponderabilitate, în ciuda pierderii în greutate.

Anorexia este clasificată drept o tulburare psihosomatică, adică o afecțiune medicală a cărei apariție și evoluție sunt influențate de factori psihologici sau emoționali. Termenul de psihosomatic se referă la acele simptome fizice, reale, care își au sursa sau sunt influențate de minte și emoții.

imaginea trunchiata a fetei incercand sa puna un bob de mazare pe furculita

Cauze

Cauzele apariției anorexiei sunt încă necunoscute. Pot exista însă o serie de factori declanșatori care duc la dezvoltarea anorexiei:

  • biologici: se pare că există anumite modificări genetice care predispun unele persoane la anorexie;
  • psihologici: unele persoane diagnosticate cu anorexie pot suferi de personalitate obsesiv-compulsivă și pot prezenta, de obicei, un nivel ridicat de anxietate;
  • de mediu: mass media și cultura din zilele noastre promovează o greutate cât mai scăzută și o talie cât mai mică, iar unele persoane consideră acest aspect un ideal, un mod de a trăi.

Factori de risc

Anorexia este mai răspândită în rândul femeilor și al adolescentelor, însă și numărul bărbaților care dezvoltă tulburări alimentare a început să crească în ultima perioadă. Anorexia nervoasă poate afecta persoane de orice vârstă, însă incidența bolii este mai ridicată în rândul adolescenților și mai scăzută la persoanele peste 40 de ani.

Tinerii și adolescenții au un risc mai mare de a dezvolta anorexie, deoarece corpul se modifică în perioada pubertății și sunt mult mai sensibili la critici și la observațiile aduse corpului lor de către alte persoane.

Totodată, persoanele care au în familie un membru ce suferă de anorexie au un risc crescut de a dezvolta și ele boala.

Dieta reprezintă un risc de a dezvolta o tulburare alimentară, întrucât foamea, în general, afectează creierul, influențează gândirea și crește anxietatea.

Schimbările radicale din viața unei persoane, chiar și din punct de vedere emoțional, pot crește riscul de a apariție a anorexiei.

Simptome

Primul semn al anorexiei nervoase îl reprezintă înfometarea. Aceasta include, de asemenea, și probleme emoționale, comportamentale, care implică o percepție distorsionată, eronată asupra propriei greutăți corporale și o teamă extrem de mare de a nu crește în greutate sau de creștere a procentului de grăsime corporală.

Simptomele anorexiei sunt destul de dificil de remarcat, deoarece greutatea redusă este diferită de la o persoană la alta. Totuși, persoanele care au anorexie au tendința de a-și ascunde obiceiurile alimentare.

Unele persoane pot prezenta următoarele simptome ale anorexiei:

  • pierdere excesivă în greutate;
  • talie subțire;
  • oboseală;
  • insomnii;
  • senzație de amețeală sau de leșin;
  • decolorarea albăstruie a degetelor;
  • fire subțiri de păr, care se rup ușor și cad;
  • piele uscată și gălbuie;
  • absența menstruației la femei;
  • hemoleucogramă scăzută;
  • probleme de constipație și dureri abdominale;
  • tensiune arterială scăzută și ritm cardiac neregulat;
  • deshidratare;
  • senzație accentuată de frig.

O persoană cu anorexie poate avea anumite obiceiuri care atrag atenția asupra tulburării de care suferă:

  • își restricționează aportul caloric zilnic, eventual își monitorizează cu strictețe numărul de calorii ingerate pe parcursul unei zile;
  • efectuează exerciții fizice într-un mod obsesiv și excesiv;
  • își poate autoinduce vărsături pentru a elimina alimentele consumate.

Din punct de vedere emoțional și comportamental, o persoană anorexică poate prezenta următoarele simptome:

  • preocupare excesivă asupra mâncării;
  • refuz de a mânca, negarea senzației de foame sau găsirea de scuze pentru a evita alimentarea;
  • consum de alimente cât mai sărace în calorii și cu un conținut cât mai scăzut de grăsimi;
  • tendință de a nu spune adevărul despre cantitatea de mâncare consumată pe parcursul unei zile întregi;
  • evitarea, pe cât posibil, a mâncatului în public;
  • obsesie pentru cântărirea zilnică;
  • purtarea de haine largi, pentru a nu atrage atenția;
  • verificarea obsesivă a corpului în oglindă și exagerarea defectelor;
  • intenție de retragere socială;
  • stări de irascibilitate crescute;
  • libidou scăzut.
medic stand de vorba cu un pacient

Diagnosticare

În cazul unei persoane care se preocupă excesiv de greutatea sa, face mult prea multe exerciții fizice, ține diete drastice în mod regulat și pierde considerabil în greutate, este indicat să se apeleze la un specialist. Severitatea bolii poate fi considerabil redusă dacă se apelează din timp la ajutor specializat.

Rolul analizelor medicale este de a elimina alte cauze care pot duce la pierderea kilogramelor. Alte boli care pot manifesta simptome asemănătoare anorexiei sunt cele din sfera endocrinologică sau afecțiuni ale sistemului digestiv.

Nu există analize specifice pentru diagnosticarea anorexiei. Acestea trebuie să determine cauzele scăderii în greutate sau gradul de afectare a funcționării organismului. O mare parte dintre aceste analize trebuie repetate constant pentru monitorizare și presupun:

  • estimarea densității osoase;
  • analiza sângelui;
  • electrocardiograma;
  • analiza urinei;
  • testarea funcției renale și a celei cardiace.

Medicul va recomanda și alte investigații, între care:

  • examinare fizică: măsurarea înălțimii, a greutății, a circumferinței abdominale, măsurarea tensiunii arteriale, a pulsului, măsurarea temperaturii corporale, palparea abdomenului, verificarea sănătății unghiilor și a pielii;
  • analize de sânge: hemoleucogramă, dozarea vitaminelor, a mineralelor, a proteinelor, a lipidelor, evaluarea hormonilor tiroidieni;
  • evaluarea psihologică.

Criteriile de diagnostic al anorexiei nervoase, conform Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale DM5, se referă la:

  • restricționarea consumului de alimente raportat la necesitățile calorice ale organismului, ceea ce înseamnă o pierdere a greutății corporale raportate la vârsta, genul și sănătatea fizică a persoanei respective;
  • teamă constantă de a acumula kilograme în plus;
  • distorsionare a propriei imagini corporale, considerându-se, în mod eronat, că forma și greutatea avute nu sunt corespunzătoare.

Tratament

Tratamentul pentru anorexia nervoasă este stabilit de o echipă multidisciplinară de medici, formată din psihiatru, psiholog, dietetician, medic de familie și, după caz, și din alți specialiști. Pe parcursul recuperării este foarte importantă educația nutrițională și monitorizarea alimentației corecte.

Tratarea persoanelor diagnosticate cu anorexie se poate face prin:

  • spitalizare: în cazul în care starea anorexiei este avansată, pentru a reface organismul prin tratament medicamentos, cu vitamine, minerale și electroliți. Dacă viața pacientului este în pericol, sunt necesare investigații suplimentare pentru a putea identifica eventuale tulburări de ritm cardiac, deshidratare, dezechilibru electrolitic sau o urgență psihiatrică. Spitalizarea este recomandată în vederea tratării complicațiilor medicale apărute în urma anorexiei.
  • monitorizare medicală continuă și cu efectuarea de analize și teste periodic, pentru a evita complicațiile.

Scopul tratamentului este acela ca pacientul să-și recapete obiceiurile alimentare sănătoase și să revină la o greutate normală. În acest scop, există o serie de programe specifice care pot fi aplicate. În unele cazuri, medicul poate recomanda un anumit program alimentar, scăderea timpului alocat exercițiilor fizice și compensarea acestora cu activități sociale, fie în regim de internare, fie în ambulator. În multe dintre cazuri se impune o perioadă de internare, după care programul va fi continuat în regim ambulator.

Primul pas important al tratamentului îl reprezintă acumularea de kilograme până se va ajunge la o greutate normală, sănătoasă, corespunzătoare caracteristicilor persoanei afectate.

Pastilele recomandate de medicul specialist pentru anorexie pot fi: antidepresive și/ sau antipsihotice, în vederea tratării depresiei sau a stărilor de anxietate. Însă niciun medicament nu poate reduce dorința pacientului de a scădea în greutate.

Terapia este foarte importantă în tratarea pacienților cu anorexie și ne referim la: terapia comportamentală individuală, terapia de grup și terapia familială. Scopul acestora este de a schimba modul de gândire al pacientului, de a-i schimba comportamentul și de a-i educa obiceiurile alimentare.


Complicații

Anorexia nervoasă poate genera complicații severe, care pot necesita perioade lungi de internare:

  • slăbirea rezistenței oaselor;
  • deficiențe majore ale nivelului de minerale și electroliți din organism;
  • afecțiuni cardiovasculare;
  • risc crescut de infecții;
  • deshidratare;
  • malnutriție;
  • convulsii;
  • afecțiuni de natură endocrină;
  • căderea părului, a dinților;
  • netratată, anorexia poate duce chiar la deces.

Tratamentul anorexiei diferă de la un pacient la altul. Cu toate acestea, există câteva reguli standard pentru vindecarea corespunzătoare a acestei tulburări alimentare:

  • reluarea consumului de alimente, în cantități mici și reintroducerea treptată a tuturor grupelor alimentare;
  • evaluarea nivelului de vitamine și minerale din organism și administrarea de suplimente alimentare, în cazul în care există deficiențe;
  • adoptarea unei diete echilibrate și servirea a cel puțin trei mese pe zi;
  • setarea unui target cu privire la greutatea potrivită, prin acumularea a 0,5 – 1 kg/ săptămână (nu mai mult);
  • creșterea consumului numărului de calorii, cu 3.500 – 7.000 calorii/ săptămână.

Pe tot parcursul procesului de vindecare, persoana cu anorexie va primi suport psihologic și emoțional permanent.

Prevenție

De cele mai multe ori, anorexia nu poate fi prevenită. Este descoperită de persoanele apropiate pacientului în momentul în care este destul de avansată. Vizitele constante la psiholog, adoptarea unei alimentații sănătoase, cu ajutorul și sfatul unui nutriționist pot remedia sau, în cel mai fericit caz, preveni anorexia.

Înainte ca o persoană să dezvolte anorexie, probabil că va începe să prezinte semne de avertizare ale tulburării de alimentație, cum ar fi scăderea dramatică în greutate, nemulțumirea constantă că este grasă, evitarea orelor de masă și exercițiile fizice excesive. Iată câteva modalități prin care puteți ajuta ca afecțiunea să nu se agraveze:

  • Educația: este primordială în aceste tulburări comportamentale (informarea despre anorexie, în special despre diferențele dintre „mituri și adevăruri”).
  • Comunicarea: discutarea despre grijile persoanei în cauză, înainte ca simptomele să ajungă să se agraveze. Cu cât este abordată mai repede problema, cu atât se poate primi mai ușor ajutor.
  • Solicitarea ajutorului medical: încurajați persoana să consulte un medic psihiatru, pentru a preveni agravarea anorexiei.
  • Oferirea sprijinului: persoanele cu anorexie pot avea adesea dificultăți în a avea încredere în alte persoane.
  • Laude și complimente.
  • Organizarea de programe sau terapii de suport.
  • Oferirea unor modele de urmat pentru o viață sănătoasă.
  • Evitarea curelor de slăbire: acestea ajută pe termen scurt în pierderea kilogramelor, însă, deseori, apare efectul „yo-yo” (kilogramele pierdute vor fi puse la loc).

Anorexia nu este doar o afecțiune alimentară, ci și una emoțională, reprezentând un mecanism de apărare în fața unor evenimente stresante apărute pe parcursul vieții. Persoana afectată identifică greutatea scăzută ca pe un indicator al succesului, fericirii și valorii sale. Încearcă să-și controleze dieta ca o alternativă la controlul emoțiilor sau al altor factori din viața sa.

Prevenția este primordială și se bazează pe educația privind alimentația corectă învățată în familie, în școală, în societate. Educarea percepției pozitive asupra propriei persoane reprezintă una dintre căile de întărire psihică anti-anorexică.

Alimentația adecvată și menținerea unei greutăți corporale optime sunt aspecte legate între ele, însă nu există o rețetă standard care să funcționeze pentru toată lumea în vederea combaterii anorexiei. Multe aspecte depind de predispoziția organismului sau de comportamentul alimentar individual, de aceea este indicat să consultați un dietetician despre întocmirea unui program sau despre ajustarea comportamentului alimentar.

Autor

Trîmbiţaş Andreea

Nutriționist-Dietetician

Bibliografie

  1. “Anorexia Nervosa - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org.
  2. NHS Choices. Overview - Anorexia. 2022, www.nhs.uk.
  3. Anorexia Nervosa. “Anorexia Nervosa.” National Eating Disorders Association, 25 Feb. 2017, www.nationaleatingdisorders.org.
  4. Bernstein, Bettina E. “Anorexia Nervosa: Practice Essentials, Background, Pathophysiology.” Medscape.com, Medscape, 28 Jan. 2022, https://emedicine.medscape.com
  5. Attia, Evelyn, and Christina A. Roberto. “Should Amenorrhea Be a Diagnostic Criterion for Anorexia Nervosa?” International Journal of Eating Disorders, vol. 42, no. 7, Nov. 2009, pp. 581–589, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.
  6. Treasure, Janet, et al. “Eating Disorders.” The Lancet, vol. 375, no. 9714, Feb. 2010, pp. 583–593, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/s0140-6736(09)61748-7
  7. Elran-Barak, Roni, et al. “Eating Patterns in Youth with Restricting and Binge Eating/Purging Type Anorexia Nervosa.” International Journal of Eating Disorders, vol. 47, no. 8, 29 Apr. 2014, pp. 878–883, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1002/eat.22289.
  8. Attia, Evelyn, and B. Timothy Walsh. “Anorexia Nervosa.” Merck Manuals Professional Edition, Merck Manuals, 7 July 2022, www.merckmanuals.com.
  9. “Eating Disorders | NAMI: National Alliance on Mental Illness.” Nami.org, 2022, www.nami.org.

Echipa medicală - Psihologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.