medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Convulsii febrile

Convulsii febrile

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre convulsiile febrile

Convulsiile febrile sunt episoade de contracții musculare rapide și involuntare care apar în context febril, dar în absența semnelor de infecție a sistemului nervos central sau a unei alte cauze cunoscute de convulsii (ex: dezechilibru de electroliți, hipoglicemie sau abuz de substanțe). În general, convulsiile febrile afectează copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani, cu o prevalență ușor mai ridicată în rândul băieților.

Există două tipuri principale de convulsii febrile: simple și complexe. Convulsiile febrile simple sunt cele care au un aspect generalizat, durează mai puțin de 15 minute, sunt episoade unice, izolate, în decurs de 24 de ore și în episodul infecțios. Reprezintă tipul cel mai frecvent de convulsii febrile. Convulsiile febrile complexe sunt caracterizate prin episoade multiple care apar în decurs de 24 de ore, cu caracteristici neurologice focale sau o criză care durează 15 minute sau mai mult.

Majoritatea convulsiilor febrile nu cauzează daune pe termen lung și nu indică existența unei afecțiuni neurologice serioase. Cu toate acestea, orice episod de convulsii la copii, fie el febril sau nu, necesită evaluare medicală de specialitate pentru a exclude orice posibilă cauză subiacentă.

Copil cu febra in pat, cu un termometru la subtrat si o compresa rece pe frunte

Cauze

Convulsiile febrile sunt, de obicei, declanșate de febră, o temperatură corporală mai ridicată decât cea normală (de regula peste 40 grade Celsius). Este însă important de menționat că și o febră ușoară poate determina o criză febrilă.

În majoritatea cazurilor, febrele care provoacă aceste convulsii sunt cauzate de o infecție virală, cum ar fi gripa sau roseola infantum, condiții adesea însoțite de febră mare, și mai rar de o infecție bacteriană. În cazuri mai rare, infecțiile severe, cum ar fi pneumonia, infecțiile renale, meningita etc., pot fi, de asemenea, cauze.

În unele cazuri, convulsiile febrile apar după vaccinare. Vaccinurile DTP (diftero-tetanos-pertussis) și ROR (rubeola, oreion, rujeola), de exemplu, pot provoca o febră ușoară la copii după administrare. Febra, nu vaccinul în sine, este însă cea care poate declanșa convulsiile febrile.

Factori de risc

Factorii de risc pentru convulsiile febrile sunt variați și includ:

  • temperatura;
  • vârsta mică (cele mai multe convulsii febrile apar la copiii cu vârste cuprinse între 6 luni și 5 ani, cel mai mare risc fiind între 12 și 18 luni);
  • istoricul familial de convulsii febrile;
  • deficiențele de nutrienți (ex: deficitul de fier, zinc, vitamina B12, acid folic, seleniu, calciu sau magneziu);
  • antecedentele de convulsii febrile;
  • bolii neurologice preexistente;
  • infecții virale.

Simptome

Simptomele convulsiilor febrile sunt variate și depind de tipul acestora.

Crizele febrile simple se manifestă, în mod obișnuit, printr-un episod unic de mișcări tonico-clonice generalizate. Acestea implică adesea mușchii faciali și respiratori, durând mai puțin de 15 minute. După acest episod, pacienții pot prezenta o perioadă scurtă de somnolență, cunoscută sub numele de perioadă postictală.

Crizele febrile complexe se remarcă prin convulsii focale, de obicei limitate la o parte a corpului, care pot dura 15 minute sau mai mult. Acestea pot recidiva într-un interval de 24 de ore. Crizele febrile complexe sunt adesea urmate de o perioadă de slăbiciune postictală sau paralizie pe o parte a corpului, fenomen cunoscut sub numele de paralizia Todd.

Indiferent de tipul crizelor febrile, pot apărea simptome precum:

  • pierderea conștienței;
  • corp rigid si tensionat;
  • „spuma la gură”;
  • dificultăți de respirație;
  • tremurături ale membrelor;
  • leziuni la nivelul membrelor în timpul mișcărilor bruște, numite “Dane cerebrale”;
  • cianoza.
Mama care ia temperatura copilului

Diagnosticare

În cazul în care caracteristicile clinice și istoricul pacientului sugerează prezența convulsiilor febrile simple, nu este necesară, de obicei, efectuarea de investigații suplimentare. În situația în care este vorba de o criză febrilă complexă, se recomandă efectuarea unor investigații suplimentare pentru a exclude orice cauze structurale sau infecțioase. Acestea pot include:

  • analize de laborator - analize precum hemoleucograma completă, profilul metabolic complet sau analizele de urină sunt recomandate în special atunci când copilul prezintă semne de deshidratare, aport redus de lichide, vărsături sau diaree;
  • electroencefalograma (EEG) - poate oferi detalii importante despre activitatea cerebrală a copilului;
  • puncția lombară - presupune recoltarea și examinarea lichidului cefalorahidian și este recomandată atunci când există semne clinice care indică meningita sau o infecție intracraniană;
  • RMN și CT - imagistica prin rezonanță magnetică și tomografia computerizată nu sunt investigații de rutină pentru convulsiile febrile, dar pot fi utile atunci când sunt prezente semne neurologice anormale.

Tratament

În marea majoritate a cazurilor, crizele febrile încetează de la sine în câteva minute, fără a necesita un tratament specific în timpul convulsiei. În cazul producerii unei convulsii febrile, luați următoarele măsuri:

  • așezați copilul pe o suprafață moale și plană, unde nu există riscul de a cădea;
  • îndepărtați obiectele dure sau ascuțite din apropierea copilului;
  • întoarceți copilul pe o parte pentru a facilita respirația;
  • nu încercați să introduceți nimic în gura copilului.

Este indicat să încercați să cronometrați criza. În cazul în care criza febrilă a copilului durează mai mult de cinci minute, dacă are convulsii repetate sau dacă starea lui nu se îmbunătățește rapid după o criză de scurtă durată, solicitați asistență medicală de urgență.

Tratamentul medicamentos poate include administrarea de medicamente antipiretice pentru a reduce febra. În unele cazuri, medicul poate recomanda administrarea de medicamente anticonvulsivante. Totuși, aceasta este o decizie care se ia individual, în funcție de istoricul medical al copilului și de severitatea simptomelor. În cazul în care copilul are o criză febrilă prelungită, există o infecție gravă sau acesta este mai mic de 6 luni, poate fi necesară spitalizarea. În astfel de situații, monitorizarea medicală continuă este esențială pentru a preveni complicațiile și pentru a asigura un tratament adecvat.


Complicații

Majoritatea convulsiilor febrile nu produc efecte de durata asupra copiilor. Este important de subliniat că aceste crize febrile simple nu duc la leziuni cerebrale, nu cauzează dizabilități intelectuale sau dificultăți de învățare și nu indică prezența unei tulburări mai grave de bază.

Convulsiile febrile nu sunt un indicator al epilepsiei. Epilepsia este o afecțiune neurologică caracterizată prin convulsii recurente neprovocate, generate de semnale electrice anormale în creier. Statisticile arată că aproximativ 2 din 100 de copii care au avut un episod de convulsii febrile dezvoltă epilepsie mai târziu în copilărie.

Cea mai frecventă complicație a convulsiilor febrile este reapariția acestora. Studiile sugerează că aproximativ 30% dintre copiii cu antecedente de convulsii febrile au un risc crescut de a avea episoade recurente. Riscul de recidivă este mai mare dacă:

  • prima criză a copilului a rezultat dintr-o febră scăzută;
  • criza febrilă a fost primul semn de boală;
  • o rudă apropiată are antecedente de convulsii febrile;
  • copilul avea mai puțin de 18 luni în momentul primei crize febrile.

Prevenție

Crizele febrile nu pot fi întotdeauna prevenite. Administrarea de antipiretice la începutul febrei poate ajuta copilul să se simtă mai confortabil, însă nu va preveni neapărat apariția convulsiilor. În cazuri rare, medicamentele anticonvulsivante, eliberate pe bază de rețetă, sunt utilizate pentru a încerca prevenirea crizelor febrile. O astfel de decizie se ia doar în cazuri grave, când episoadele de convulsii durează mai mult de cinci minute sau când copilul are mai multe convulsii în decursul a 24 de ore. În general, ele nu sunt utilizate pentru a preveni convulsiile febrile.

Bibliografie

  1. „Febrile Seizure”, Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/febrile-seizure/diagnosis-treatment/drc-20372527. Accessed 25 Apr. 2024.
  2. „Febrile Seizure”, Patient.info, 2023, patient.info/childrens-health/fever-in-children-high-temperature/febrile-seizure-febrile-convulsion.
  3. „Febrile Seizures”, National Institute of Neurological Disorders and Stroke, 2023, www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/febrile-seizures.
  4. Xixis, Kathryn L, et al. „Febrile Seizure”, StatPearls Publishing, 19 Jan. 2024, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448123/.

Echipa medicală - Pediatrie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.