Convulsii febrile

Cauze

Convulsiile febrile sunt, de obicei, declanșate de febră, o temperatură corporală mai ridicată decât cea normală (de regula peste 40 grade Celsius). Este însă important de menționat că și o febră ușoară poate determina o criză febrilă.

În majoritatea cazurilor, febrele care provoacă aceste convulsii sunt cauzate de o infecție virală, cum ar fi gripa sau roseola infantum, condiții adesea însoțite de febră mare, și mai rar de o infecție bacteriană. În cazuri mai rare, infecțiile severe, cum ar fi pneumonia, infecțiile renale, meningita etc., pot fi, de asemenea, cauze.

În unele cazuri, convulsiile febrile apar după vaccinare. Vaccinurile DTP (diftero-tetanos-pertussis) și ROR (rubeola, oreion, rujeola), de exemplu, pot provoca o febră ușoară la copii după administrare. Febra, nu vaccinul în sine, este însă cea care poate declanșa convulsiile febrile.

Simptome

Simptomele convulsiilor febrile sunt variate și depind de tipul acestora.

Crizele febrile simple se manifestă, în mod obișnuit, printr-un episod unic de mișcări tonico-clonice generalizate. Acestea implică adesea mușchii faciali și respiratori, durând mai puțin de 15 minute. După acest episod, pacienții pot prezenta o perioadă scurtă de somnolență, cunoscută sub numele de perioadă postictală.

Crizele febrile complexe se remarcă prin convulsii focale, de obicei limitate la o parte a corpului, care pot dura 15 minute sau mai mult. Acestea pot recidiva într-un interval de 24 de ore. Crizele febrile complexe sunt adesea urmate de o perioadă de slăbiciune postictală sau paralizie pe o parte a corpului, fenomen cunoscut sub numele de paralizia Todd.

Indiferent de tipul crizelor febrile, pot apărea simptome precum:

• pierderea conștienței;
• corp rigid si tensionat;
• „spuma la gură”;
• dificultăți de respirație;
• tremurături ale membrelor;
• leziuni la nivelul membrelor în timpul mișcărilor bruște, numite “Dane cerebrale”;
• cianoza.

Tratament

În marea majoritate a cazurilor, crizele febrile încetează de la sine în câteva minute, fără a necesita un tratament specific în timpul convulsiei. În cazul producerii unei convulsii febrile, luați următoarele măsuri:

• așezați copilul pe o suprafață moale și plană, unde nu există riscul de a cădea;
• îndepărtați obiectele dure sau ascuțite din apropierea copilului;
• întoarceți copilul pe o parte pentru a facilita respirația;
• nu încercați să introduceți nimic în gura copilului.

Este indicat să încercați să cronometrați criza. În cazul în care criza febrilă a copilului durează mai mult de cinci minute, dacă are convulsii repetate sau dacă starea lui nu se îmbunătățește rapid după o criză de scurtă durată, solicitați asistență medicală de urgență.

Tratamentul medicamentos poate include administrarea de medicamente antipiretice pentru a reduce febra. În unele cazuri, medicul poate recomanda administrarea de medicamente anticonvulsivante. Totuși, aceasta este o decizie care se ia individual, în funcție de istoricul medical al copilului și de severitatea simptomelor. În cazul în care copilul are o criză febrilă prelungită, există o infecție gravă sau acesta este mai mic de 6 luni, poate fi necesară spitalizarea. În astfel de situații, monitorizarea medicală continuă este esențială pentru a preveni complicațiile și pentru a asigura un tratament adecvat.

Complicații

Majoritatea convulsiilor febrile nu produc efecte de durata asupra copiilor. Este important de subliniat că aceste crize febrile simple nu duc la leziuni cerebrale, nu cauzează dizabilități intelectuale sau dificultăți de învățare și nu indică prezența unei tulburări mai grave de bază.

Convulsiile febrile nu sunt un indicator al epilepsiei. Epilepsia este o afecțiune neurologică caracterizată prin convulsii recurente neprovocate, generate de semnale electrice anormale în creier. Statisticile arată că aproximativ 2 din 100 de copii care au avut un episod de convulsii febrile dezvoltă epilepsie mai târziu în copilărie.

Cea mai frecventă complicație a convulsiilor febrile este reapariția acestora. Studiile sugerează că aproximativ 30% dintre copiii cu antecedente de convulsii febrile au un risc crescut de a avea episoade recurente. Riscul de recidivă este mai mare dacă:

• prima criză a copilului a rezultat dintr-o febră scăzută;
• criza febrilă a fost primul semn de boală;
• o rudă apropiată are antecedente de convulsii febrile;
• copilul avea mai puțin de 18 luni în momentul primei crize febrile.