medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Corpul străin laringian și traheobronșic

Corpul străin laringian și traheobronșic

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre corpul străin laringian și traheobronșic

Pătrunderea unui corp străin în căile aeriene prin aspirație reprezintă o urgență majoră deoarece pune în pericol viața pacientului. În funcție de mărimea lor, corpii străini solizi sau semisolizi se pot bloca la nivelul laringelui, traheei sau a bronhiilor.

Când corpul străin este mare și produce obstrucția completă a căii aeriene, se instalează asfixia care, fără o intervenție rapidă și fermă din partea anturajului sau a personalului medical specializat, va duce la moartea pacientului. În cazul obiectelor de mici dimensiuni, pasajul prin căile aeriene este mai profund și simptomatologia mai puțin severă.

Frecvența cea mai ridicată a corpilor străini aspirați este întâlnită la copiii cu vârsta sub 16 ani și afectează deopotrivă ambele sexe. De asemenea, un rol important în ceea ce privește tipul obiectelor aspirate, a localizării lor în tractul respirator și inclusiv a prognosticului îl au distribuția geografică și obiceiurile alimentare.

Corpii străini laringieni sunt mai rar întâlniți, spre deosebire de cei traheobronșici, și sunt, de obicei, ascuțiți sau voluminoși.

Femeie atingandu-si gatul, prezenta corp strain laringe

Cauze

Cel mai adesea, obiectele aspirate accidental sunt de origine alimentară (semințe, alune, bomboane, fragmente osoase), dar au fost extrase din căile aeriene și alte obiecte precum cuie, jucării mici, monede, ace, fragmente de instrumente medicale și aparate dentare.

Cei mai expuși riscului de a aspira alimente sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani, pe de-o parte din cauza tendinței de a introduce totul în gură și, pe de altă parte, deoarece ei mestecă alimentele incomplet, folosindu-și doar incisivii, înainte de erupția molarilor.

La adulți, principalele cauze de aspirație a corpilor străini sunt:

  • afectarea reflexului de înghițire sau de tuse;
  • retardul mintal;
  • consumul de alcool sau sedative;
  • anestezia generală;
  • dentiția deficitară;
  • procedurile stomatologice, intervențiile chirurgicale faringiene sau ale căilor respiratorii;
  • pierderea stării de conștiență;
  • convulsiile;
  • traumatismele maxilo-faciale.

Factori de risc

Aspirația corpilor străini în căile aeriene este favorizată de anumite acte realizate cu gura plină, precum: vorbitul, plânsul, râsul, tusea, strănutul sau căscatul și se produce mai frecvent la copii, la bolnavii psihici și la alcoolici.

Localizarea corpului străin depinde de vârsta pacientului și de poziția acestuia în timpul aspirației. Până la vârsta de 15 ani, unghiul dintre bronhiile principale și trahee sunt identice, astfel încât corpii străini se găsesc, în mod egal, în ambele bronhii. După vârsta de 15 ani, unghiul dintre bronhia dreaptă și trahee se mărește, creându-se o cale relativ dreaptă între cele două, de aceea corpii străini se regăsesc mai frecvent în bronhia dreaptă.

Simptome

În cazul corpilor străini laringieni, simptomatologia este dramatică și intensă, cu tuse violentă, agitație și anxietate. Pacientul prezintă durere, dispnee, apnee, tiraj, cornaj și cianoză.

Corpii străini metalici sau din plastic sunt mai ușor tolerați deoarece ei pot flota, spre deosebire de cei vegetali care sunt mult mai periculoși, întrucât au capacitatea de a-și mări volumul prin absorbția de lichide și pot conduce rapid către asfixie.

Și în cazul corpilor străini traheobronșici debutul este brusc, cu tuse paroxistică și durere, simptomatologia evoluând în trei faze:

  1. Faza de inhalare, cu dispnee intensă, tuse violentă, cianoză, agitație și uneori deces, când corpul străin este de dimensiuni mai mari și blochează traheea. În cazul corpilor străini de mici dimensiuni care ajung în bronhii, simptomatologia se atenuează, dar se reia la fel de intens sau mai estompat.
  2. Faza secundară se instalează după 20-30 de min de la inhalare și se manifestă printr-o perioadă de acalmie cu dispnee ușoară, tuse intermitentă și stare generală bună. Tusea este foarte intensă, cu accese de sufocare, la început uscată, apoi productivă, fiind asociată cu dispnee. Dispneea depinde de gradul obstrucției arborelui traheobronșic și de poziția corpului străin. La sugari se produce o alterare rapidă a stării generale, febră ridicată (39-40°C) și apar semne de insuficiență respiratorie precum tahipnee, cianoză, bătăi ale aripilor nasului și stare de prostrație.
  3. Faza tardivă este dominată de complicațiile bronhopulmonare:
    • bronșită, bronhopneumonie unilaterală;
    • bronhoree cronică unilaterală;
    • manifestări de tip astmatic.
Manevra Heimlich ca metoda de a elimina corpurile straine inhalate

Diagnosticare

Diagnosticul de corp străin este stabilit de medicul specialist pe baza anamnezei, a examenului clinic, a analizelor de laborator și a investigațiilor imagistice.

Studiile de laborator constau în analiza gazelor din sângele arterial și este utilă pentru evaluarea ventilației pulmonare și identificarea evoluției insuficienței cardiace acute. Aceste analize sunt completate de evaluarea aspectului vocii, a vorbirii, a semnelor vitale, de o examinare fizică foarte atentă și de pulsoximetrie.

Studiile imagistice sunt esențiale pentru stabilirea localizării și a tipului de corp străin (organic sau anorganic). Așadar, corpii străini inhalați pot fi:

  • organici vegetali (semințe de dovleac, floarea soarelui sau pepene, boabe de fasole sau porumb, sâmburi de cireșe sau prune);
  • organici de natură animală (fragmente osoase);
  • anorganici (dinți, proteze dentare acrilice, cuie, ace de cusut etc.).

Radiografia toracică postero-anterioară standard, efectuată în inspir, poate evidenția hiperinflație unilaterală, atelectazie lobară sau segmentară, deplasare mediastinală sau pneumomediastin. Majoritatea corpurilor străine aspirate sunt radiolucide și doar mai puțin de 20% sunt radioopace.

Radiografia toracică efectuată în expir este mai sensibilă pentru captarea aerului decât radiografia toracică în inspir. Semnele caracteristice sunt luciul sporit și poziția relativ mai joasă a diafragmei.

Dacă se suspectează aspirația unui corp străin, aspectul normal al radiografiilor toracice nu exclude diagnosticul.

Scanarea CT a toracelui poate evidenția corpul străin sau doar o captare localizată a aerului. Prezența unui corp străin și starea acestuia, localizare anatomică (laringe, trahee, bronhii principale, lobare sau segmentare), forma, compoziția, poziția, dimensiunea (adică numărul de fragmente) și gradul de prindere prin edem sau țesut de granulație trebuie identificate înainte de încercările de extracție.

Fluoroscopia toracică poate fi efectuată pentru a observa deplasarea diafragmatică și mediastinală a captării aerului în timp ce pacientul respiră, dacă diagnosticul este îndoielnic sau dacă pacientul nu poate coopera.

Tratament

Sufocarea acută, cu insuficiență respiratorie asociată cu obstrucția corpului străin traheal sau laringian, poate fi tratată cu succes la fața locului, utilizându-se manevra Heimlich, lovituri de spate (interscapulo-humerale) și compresii abdominale. Chiar și în situații care nu sunt urgențe, se recomandă îndepărtarea rapidă a corpilor străini traheobronșici.

Atât vizualizarea cât și extragerea corpului străin laringian se realizează prin laringoscopie indirectă, fibroscopie sau laringoscopie directă. În cazul corpilor străini voluminoși, se practică traheotomie sau cervicotomie.

Bronhoscopia rigidă sau traheobronhoscopia flexibilă sub anestezie generală sunt procedurile utilizate pentru îndepărtarea corpilor străini atât la copii, dar și la majoritatea adulților.


Complicații

Rata complicațiilor crește pe măsură ce timpul scurs până la diagnosticarea și extragerea obiectului depășește 24 de ore. Nu există date privind consecințele pe termen lung ale corpilor străini restanți mai mult timp și care nu pot fi extrași bronhoscopic sau a celor care se găsesc întâmplător pe radiografiile toracice la pacienții complet asimptomatici.

Este utilă monitorizarea periodică a acestor pacienți, pentru a surprinde semnele de obstrucție ale căilor respiratorii, perforațiile, complicațiile supurative sau dezvoltarea carcinomului cicatricial.

Severitatea complicațiilor determinate de corpul străin aspirat depinde de dimensiunea, forma, compoziția, localizarea obiectului aspirat.

Complicațiile acute produse de corpul străin sau de încercarea de extracție constau în hemoptizie prin hemoragie pulmonară, asfixie, edem laringian, pneumotorax, pneumomediastin, ruptură traheobronșică etc.

Complicațiile cronice determinate de întârzierea extracției corpului străin cuprind: tusea persistentă, emfizemul obstructiv, atelectazia, fistula traheoesofagiană, pneumonia, abcesul pulmonar, bronșiectazia, fistula bronhopleurală, hemoptizia etc.

Prevenție

Pentru prevenirea aspirației de corpi străini este necesară:

  • educarea pacienților, a părinților și a îngrijitorilor cu privire la furnizarea de alimente de dimensiuni și texturi adecvate, în funcție de capacitatea pacientului de a mesteca și înghiți;
  • recunoașterea cazurilor cu un nivel scăzut de conștiență sau de utilizare a sedativelor, care au un risc crescut de aspirație a corpilor străini;
  • instruirea îngrijitorilor privind manevrele de îndepărtare a corpilor străini (manevra Heimlich) sau a metodelor de curățare a căilor respiratorii pentru pacienții intubați sau cu canule traheale;
  • supravegherea copiilor mici când se joacă sau mănâncă.

Bibliografie

  1. Alina Bacalbașa, Celesta Drăgulescu, Marius Chițac, „Diagnostic pozitiv și diferențial în ORL”, Editura MedicArt, București 2004, p. 171-172, ISBN 973-86612-5-0
  2. Alina Bacalbașa, „Tratamentul în ORL”, Editura MedicArt, București 2007, p. 151, 210, ISBN 973-86612-9-3
  3. Nicolae Ionescu, „Curs de OtoRinoLaringologie”, ediția a 2-a, Editura Medicala AMALTEA, București 1997, p. 254-256, ISBN 973-97507-6-1
  4. Warshawsky, Martin E, „Foreign Body Aspiration: Background, Pathophysiology, Etiology”, Medscape.com, Medscape, 13 June 2023, www.emedicine.medscape.com/article/298940-overview

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.