Despre gastroenterocolită
Gastroenterocolita reprezintă inflamația mucoasei tractului digestiv, provocată cel mai frecvent de infecţii și se manifestă prin crampe abdominale, diaree, vărsături și, uneori, febră.
Gastroenterocolita apare adesea din cauza bacteriilor și virusurilor, dar poate fi provocată și de anumite substanțe chimice. În funcție de factorul declanșator, gastroenterocolita poate fi clasificată în două tipuri:
- infecțioasă: este cel mai frecvent tip şi este cauzată de o infecție a tractului gastro-intestinal determinată de virusuri, bacterii, ciuperci sau paraziţi;
- chimică: poate apărea din cauza ingestiei unor substanțe chimice toxice, apă sau alimente contaminate; consumul în doze mari de alcool, droguri sau medicamente.
Gastroenterocolita poate afecta persoane de toate vârstele, majoritatea trecând prin mai multe episoade de-a lungul vieții. De obicei, evoluţia este autolimitată și simptomele se remit în câteva zile, fără complicații. Cu toate acestea, sugarii și copiii mici, vârstnicii și persoanele cu sistem imunitar compromis prezintă un risc crescut de complicații.
Principala complicație a acestei boli este deshidratarea, care poate fi totuși prevenită dacă lichidul pierdut prin vărsături și diaree este înlocuit prompt de soluții de rehidratare orală în formele uşoare sau moderate sau prin administrare intravenoasă în formele severe.
Mecanismul apariției gastroenterocolitei apare atunci când sistemul imunitar răspunde la prezența unui agent nociv în tractul digestiv, cum ar fi o infecție sau o substanță toxică. Acesta mobilizează celule inflamatorii pentru a combate agentul patogen și a repara țesuturile afectate.
Inflamaţia este, de obicei, un răspuns temporar (acut), autolimitat, şi dispare odată ce a fost eliminată cauza. În cazuri rare, inflamația poate deveni cronică, situaţie care poate semnala o patologie mai gravă și necesită investigații suplimentare și tratament specializat.
Cauze
Cauzele obișnuite ale gastroenterocolitei acute includ:
- gastroenterocolita infecțioasă este forma cea mai frecventă și apare ca urmare a infectării tractului gastrointestinal cu diverse microorganisme:
- gastroenterocolita virală: responsabilă de 60% din cazuri:
- gastroenterocolita bacteriană (20-30% din cazuri):
- Campylobacter spp;
- Clostridioides difficile;
- Escherichia coli;
- Salmonella spp;
- Shigella spp;
- Yersinia spp;
- Staphylococcus spp.
- gastroenterocolita parazitară (mai rară, mai ales în zone cu condiții de igienă precară):
- Giardia lamblia (giardioza);
- Cryptosporidium spp. (criptosporidioza);
- Cyclospora cayetanensis (ciclosporiaza);
- Entamoeba histolytica (amibiaza/dizenteria amibiană).
- gastroenterocolita fungică (în special la imunocompromiși):
- Candida spp. (candidoza);
- Aspergillus spp. (aspergiloza).
- gastroenterocolita chimică: este cauzată de contactul mucoasei digestive cu substanțe toxice sau iritante, care pot declanșa inflamația chiar și în doze mici. Cauzele gastroenterocolitei chimice includ:
- intoxicația cu metale grele (ex. arsenic, mercur, plumb);
- ingestia de plante toxice sau ciuperci otrăvitoare;
- cocaină sau alte droguri recreaționale;
- medicamente citotoxice (ex chimioterapice);
- consum excesiv de alcool;
- utilizarea excesivă a antiinflamatoarelor nesteroidiene.
Factori de risc
Gastroenterocolita poate afecta pe oricine, însă anumite categorii populaționale prezintă un risc mai mare de a contracta boala sau de a dezvolta forme mai severe:
- copiii mici: sunt mai vulnerabili, deoarece sistemul lor imunitar nu este dezvoltat complet;
- vârstnicii: persoanele peste 60-65 de ani pot avea un răspuns imun diminuat, iar prezența bolilor cronice poate complica evoluția gastroenterocolitei;
- persoanele din medii colective;
- grădinițele, școlile, căminele de bătrâni, prezintă mediu cu risc crescut de transmitere a agenților patogeni prin contact direct, obiecte contaminate sau alimente pregătite în condiții necorespunzătoare;
- persoanele imunocompromise: pacienții cu HIV/SIDA, cei care urmează tratament oncologic sau alte boli cronice sunt mai expuși infecțiilor;
- consumatorii cronici de alcool;
- călătorii în zone cu igienă deficitară.
Simptome
Gastroenterocolita evoluează în patru etape distincte:
- Expunerea: momentul în care organismul intră prima dată în contact cu agentul patogen; în această fază, persoana este, de regulă, asimptomatică.
- Incubația: după expunere, agentul infecțios se atașează de mucoasa digestivă și începe procesul de multiplicare. Durata acestei perioade variază în funcție de agentul etiologic, în general cuprinsă între 1 și 10 zile.
- Faza acută: pe măsură ce sistemul imun răspunde la infecție, apare inflamația mucoasei gastrointestinale, care generează simptomele; această etapă durează, în medie, între 1 și 14 zile, în funcție de severitate și de agentul patogen.
- Recuperarea: în această perioadă, simptomele se atenuează treptat; cu toate acestea, este posibil ca pacientul să fie în continuare contagios timp de până la două săptămâni după dispariția simptomelor.
Manifestările clinice sunt de mai multe tipuri:
- Simptome digestive:
- diaree apoasă, cu mucus sau cu sânge;
- crampe și dureri abdominale;
- greață și vărsături;
- balonare și flatulență.
- Simptome sistemice (pot apărea pe măsură ce boala avansează):
Diagnosticare
Pentru stabilirea unui diagnostic și inițierea unui tratament corect este importantă stabilirea cauzei. Deși cele mai multe cazuri sunt ușoare și autolimitate, în formele moderate sau severe este necesară o evaluare medicală detaliată.
Medicul poate folosi diverse metode de diagnosticare, ce includ:
- istoric medical;
- examen fizic;
- analize de sânge (hemoleucogramă, proteina C reactivă, VSH, ionogramă, funcția renală);
- teste de scaun (coprocultură, examen coproparazitologic, teste antigenice sau PCR, determinarea toxinelor Clostridioides difficile);
- investigații suplimentare: în situații atipice sau cu evoluție prelungită, medicul poate recomanda: colonoscopie, examen CT abdomino-pelvin (dacă se suspectează complicații).
Tratament
În majoritatea cazurilor, gastroenterocolita este o afecțiune autolimitată, care se vindecă spontan în câteva zile, fără tratament medicamentos specific. Dar în anumite cazuri, mai ales în formele moderate sau severe, în special la copiii mici, vârstnici sau persoane imunocompromise, este nevoie de tratament.
De cele mai multe ori, tratamentul medical pentru gastroenterocolită este unul de susținere şi nu etiologic, ceea ce înseamnă ajutarea procesului natural de vindecare al corpului, acesta poate include:
- soluții de rehidratare orală sau fluide administrate intravenos pentru a preveni sau corecta deshidratarea și dezechilibrele electrolitice;
- nutriție parenterală (pe cale intravenoasă), utilizată doar în cazuri grave, atunci când alimentația orală este imposibilă, iar pacientul prezintă dezechilibre metabolice majore;
- medicamente pentru tratarea simptomelor precum greața, febră, diareea.
Antidiareicele trebuie utilizate numai la indicația medicului, deoarece pot agrava sau prelungi infecția.
Unele cazuri de gastroenterocolită acută (de natură infecțioasă bacteriană sau parazitară) pot necesita tratament medicamentos cu antibiotice sau antiparazitare, însă doar la recomandarea medicului specialist, întrucât un tratament incorect administrat poate duce la dezechilibre severe ale florei intestinale şi agravarea simptomatologiei.
În cazul gastroenterocolitei chimice poate fi necesară detoxifierea prin metode precum lavaj gastric, administrarea de cărbune activ sau antidoturi specifice, în funcție de substanța implicată.
Recomandări dietetice:
Dieta unei persoane care suferă de gastroenterocolită trebuie să conțină alimente ușor de digerat și să le excludă pe cele care pot agrava simptomele:
- alimente recomandate:
- supe limpezi (fără ceapă);
- orez fiert;
- biscuiți săraţi simpli;
- banane;
- pâine prăjită;
- suc de mere;
- ceai de mentă, de muşeţel;
- băuturi cu electroliți sau formule de hidratare.
- alimente de evitat:
- produse lactate;
- carne roșie;
- alimente grase, prăjite, picante;
- chipsuri;
- semințe și nuci;
- dulciuri;
- băuturi cu cofeină;
- îndulcitori artificiali;
- alcool.
Complicații
De cele mai multe ori, gastroenterocolita are o evoluţie autolimitată şi se remite spontan în câteva zile. Cu toate acestea, pot apărea complicații, în special la grupele vulnerabile, precum copiii mici, vârstnicii și persoanele imunocompromise. Deshidratarea este cea mai frecventă și importantă complicație, apărând în urma pierderilor excesive de lichide și electroliți prin diaree și vărsături.
În cazurile prelungite sau netratate corespunzător, inflamaţia duce la leziuni ale mucoasei gastrice și intestinale, ulcere hemoragice, hemoragii digestive.
Unele infecții pot duce la complicații sistemice:
- Clostridioides difficile poate cauza colită pseudomembranoasă, o formă severă de inflamație a colonului.
- Escherichia coli enterohemoragică poate provoca sindrom hemolitic-uremic, o afecțiune gravă care afectează rinichii.
- Infecțiile virale pot declanșa reactivări imune sau sindroame post-virale.
Prevenție
Nu toate cazurile de gastroenterocolită pot fi prevenite. Dar se pot lua o serie de măsuri pentru a reduce riscul de apariţie sau răspândire a infecțiilor gastrointestinale:
- spălarea temeinică a mâinilor;
- curățarea cu dezinfectanți a spațiilor de locuit;
- cumpărarea alimentelor din surse sigure;
- manipularea și gătirea corectă a alimentelor;
- luarea măsurilor de precauție în timpul călătoriilor;
- utilizarea corectă a medicamentelor;
- păstrarea alimentelor la temperatura corectă (reci la sub 5°C și calde la peste 60°C), pentru a împiedica dezvoltarea bacteriilor.
Bibliografie
- Health. “Gastroenteritis.” Vic.gov.au, 2021, www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/gastroenteritis. Accessed 19 Feb. 2025.
- “Gastroenteritis: What It Is, Symptoms, Medication & Treatment.” Cleveland Clinic, 26 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/gastroenteritis. Accessed 19 Feb. 2025.
- “Viral Gastroenteritis (Stomach Flu)-Viral Gastroenteritis (Stomach Flu) - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/viral-gastroenteritis/symptoms-causes/syc-20378847. Accessed 19 Feb. 2025.
- “Gastroenteritis.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2022, medlineplus.gov/gastroenteritis.html. Accessed 19 Feb. 2025.
- https://www.facebook.com/WebMD. “Gastroenteritis (Stomach “Flu”).” WebMD, 2024, www.webmd.com/digestive-disorders/gastroenteritis. Accessed 19 Feb. 2025.
Echipa medicală - Gastroenterologie
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
