Beta blocante: ce sunt și ce trebuie să știi despre ele

Introducere în lumea beta-blocantelor

Beta-blocantele sunt medicamente care ajută la calmarea răspunsului organismului la stres prin blocarea receptorilor beta-adrenergici (sunt proteine de pe celulele corpului care răspund la adrenalină și noradrenalină, hormonii de stres).

Beta-blocantele încetinesc ritmul cardiac, reduc tensiunea arterială și ameliorează reacțiile fizice la stres. Acestea trebuie prescrise și monitorizate cu atenție, în special la persoanele cu astm sau diabet. Deși beta-blocantele sunt eficiente în afecțiunile cardiace, utilizarea lor necesită îndrumare medicală și o evaluare atentă a efectelor secundare și contraindicațiilor.

Indicațiile terapeutice ale beta-blocantelor

Beta‑blocantele sunt utilizate în principal pentru afecțiuni cardiovasculare, unde reduc solicitarea inimii și normalizează ritmul, contribuind la protecția organelor:

• hipertensiune arterială;
• angină pectorală și infarct miocardic (ischemie);
• aritmii cardiace;
• insuficiență cardiacă cronică.

În afara rolului cardiovascular tradițional, beta‑blocantele sunt folosite și în:

• profilaxia migrenei;
• tremor esențial;
• hipertiroidism (controlul simptomelor);
• glaucom;
• hipertensiune portală și disecție de aortă;
• anxietate;
• adjuvanți în imunoterapia melanomului.

Metode de administrare și adaptare terapeutică:

• formă orală (tablete);
• injecție intravenoasă;
• picături oftalmice.

Efecte secundare și reacții adverse

Pacienții prezintă adesea:

• bradicardie (ritm cardiac lent) și hipotensiune (tensiune arterială scăzută), care pot provoca oboseală, amețeli, leșin sau slăbiciune;
• oboseală, amețeli, slăbiciune - simptome frecvente, în special la începutul tratamentului;
• simptome digestive (greață, constipație sau diaree ușoară);
• mâini și picioare reci, din cauza circulației sanguine reduse;
• tulburări de somn - inclusiv insomnie, vise intense sau coșmaruri (mai frecvente în cazul agenților lipofili);
• disfuncții sexuale, cum ar fi dificultăți de erecție sau scăderea libidoului.

Efectele rare, dar importante, ale administrării de beta-blocante includ:

• bronhospasm și agravarea astmului, în special cu beta-blocante neselective care blochează receptorii β₂;
• exacerbarea sindromului Raynaud din cauza vasoconstricției periferice;
• hipoglicemie mascată;
• creșterea în greutate și retenția de lichide.

Monitorizarea pacientului și gestionarea supradozajului

Pacienții care iau beta-blocante trebuie monitorizați regulat pentru:

• frecvența cardiacă și tensiunea arterială;
• simptome precum amețeli, oboseală sau dificultăți de respirație;
• nivelul glicemiei la pacienții diabetici (hipoglicemie sau hiperglicemie);
• ECG dacă pacientul are aritmii cunoscute sau suspectate sau probleme de conducere cardiacă.

Semnele supradozajului în urma administrării de beta-blocante pot include:

• bradicardie severă;
• tensiune arterială scăzută;
• bronhospasm sau chiar colaps cardiovascular.

Tratamentul include:

• glucagon, principalul antidot - crește ritmul cardiac printr-un mecanism diferit de cel al adrenalinei;
• tratament de susținere - oxigen, lichide, ventilație asistată și, eventual, stimulare cardiacă.

Recomandări practice pentru pacienți și îngrijitori

Recomandările practice pentru pacienții și îngrijitorii care utilizează beta-blocante includ:

• urmați cu strictețe instrucțiunile medicului dumneavoastră;
• nu întrerupeți niciodată tratamentul brusc;
• informați medicul despre toate medicamentele pe care le luați și despre starea dumneavoastră de sănătate pentru a evita interacțiunile periculoase;
• monitorizați simptomele neobișnuite (cum ar fi amețeli, oboseală, dificultăți de respirație sau umflături) și frecvența cardiacă și tensiunea arterială în mod regulat (persoanele cu diabet trebuie să-și verifice mai des glicemia).

Întrebări frecvente despre beta-blocante

Ce sunt beta-blocantele?

Sunt medicamente care încetinesc bătăile inimii și scad tensiunea arterială, ajutând inima să lucreze mai „liniștit”.

Pentru ce boli se dau beta-blocantele?

Se folosesc în hipertensiune, angină, după infarct, în aritmii sau insuficiență cardiacă. Se mai dau și pentru migrene, tremurături, anxietate sau glaucom.

Cum acționează aceste medicamente?

Blochează efectul adrenalinei („hormonul de stres”), astfel inima bate mai încet și mai eficient, iar tensiunea scade.

Sunt toate beta-blocantele la fel?

Nu. Unele acționează doar pe inimă, altele și pe plămâni sau vase de sânge. De aceea, medicul alege tipul potrivit pentru fiecare pacient.

Cum se iau beta-blocantele?

De obicei sub formă de tablete, dar există și picături pentru ochi (în glaucom) sau injecții în spital.

Ce efecte secundare pot apărea?

Cel mai frecvent: oboseală, amețeli, mâini și picioare reci, somn agitat. Rar pot agrava astmul, scădea prea mult pulsul sau cauza tulburări sexuale.

Cine nu are voie să ia beta-blocante?

Persoanele cu astm sever, cu puls foarte scăzut sau cu anumite probleme de inimă. În sarcină și alăptare, medicul decide cu atenție.

Pot să întrerup tratamentul dacă mă simt bine?

Nu! Oprirea bruscă poate fi periculoasă și poate duce la creșterea bruscă a tensiunii sau la probleme cardiace.

Ce trebuie să fac dacă uit o doză?

Ia următoarea doză la ora obișnuită. Nu dubla doza. Dacă uiți mai multe doze, anunță medicul.

Ce trebuie să urmăresc acasă cât timp iau beta-blocante?

Verifică regulat tensiunea și pulsul. Anunță medicul dacă ai amețeli, dificultăți de respirație, umflarea picioarelor sau bătăi neregulate ale inimii.