RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Pneumonie eozinofilică acută

Pneumonie eozinofilică acută

Alte denumiri: PEA

Descoperă informații utile despre pneumonie eozinofilică acută: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre pneumonia eozinofilică acută

Pneumonia eozinofilică acută (PEA) este o afecțiune rară a plămânilor, caracterizată prin inflamație eozinofilică intensă, adică acumularea de eozinofile în țesuturile pulmonare. Eozinofilele sunt un tip de celule albe sanguine implicate în răspunsul imun al organismului.

Pneumonia eozinofilică acută poate să apară brusc și să se dezvolte rapid, adesea în decurs de câteva zile sau săptămâni.

Femeie stand pe canapea si avand un episod de tuse din cauza pneumoniei eozinofilice acute

Cauze

Cauzele exacte ale pneumoniei eozinofilice acute nu sunt pe deplin înțelese, iar în multe cazuri aceasta poate fi idiopatică, adică fără o cauză clară identificată.

Fiind o afecțiune rară, cercetările continuă pentru a înțelege mai bine mecanismele subiacente ale pneumoniei eozinofilice acute.

Factori de risc

Pneumonia eozinofilică acută este o afecțiune rară și, în general, nu există factori de risc bine stabiliți sau prezenți în mod obișnuit. Cu toate acestea, au fost identificate anumite condiții și situații care pot crește probabilitatea dezvoltării pneumoniei eozinofilice acute:

  • istoric de alergii;
  • fumatul - două treimi dintre pacienții cu această afecțiune sunt fumători;
  • istoric de boală autoimună - persoanele cu boli autoimune, cum ar fi sindromul Churg-Strauss sau vasculita eozinofilică, pot fi mai susceptibile la PEA;
  • medicamente - utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi antibioticele, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), agenții antiepileptici sau medicamentele antipsihotice, a fost asociată cu pneumonie eozinofilică acută;
  • expunere la substanțe toxice - lucrătorii expuși la substanțe chimice sau toxice, precum insecticidele sau solvenții industriali, pot avea un risc crescut;
  • infecții - în unele cazuri, pneumonia eozinofilică acută poate apărea după o infecție, de cele mai multe ori fungică;
  • vârsta - deși pneumonia eozinofilică acută poate afecta oameni de orice vârstă, s-a observat că apare mai frecvent la adulții de vârstă mijlocie sau mai în vârstă;
  • sexul masculin - PEA apare predominant la bărbați.

Simptome

Simptomele pneumoniei eozinofilice acute pot varia dar, în general, includ simptome respiratorii și semne de inflamație pulmonară:

  • tuse - o tuse persistentă poate fi unul dintre primele simptome ale pneumoniei eozinofilice acute;
  • dificultăți în respirație - persoanele afectate pot experimenta dificultăți în respirație sau senzație de sufocare;
  • febră - poate fi prezentă și poate fi un simptom comun;
  • oboseală - persoanele cu pneumonie eozinofilică acută pot prezenta oboseală excesivă și slăbiciune;
  • durere toracică - unele persoane pot simți durere în piept sau disconfort;
  • dureri musculare;
  • dureri abdominale;
  • tahicardie (ritm cardiac mai rapid);
  • tahipnee (accelerarea ritmului respirației);
  • insuficiență respiratorie acută;
  • respirație șuierătoare (mai rar);
  • pierderea în greutate involuntară.
Ilustratie a anatomiei plamanilor ca parte a sistemului respirator uman

Diagnosticare

Diagnosticul pneumoniei eozinofilice acute implică adesea o colaborare între medicii specializați în pneumologie și imunologie. Dacă se suspectează PEA, medicul poate recomanda următoarele analize și investigații:

  • istoric medical și examinare fizică - medicul va discuta cu pacientul despre simptome, istoricul medical și expunerea la factorii de risc; examinarea fizică poate oferi informații suplimentare despre starea de sănătate a pacientului;
  • analize de sânge - pot arăta niveluri crescute ale leucocitelor, predominant ale neutrofilelor și creșteri ușoare până la moderate ale eozinofilelor;
  • radiografie toracică - poate oferi imagini ale plămânilor și poate evidenția zonele afectate sau anomalii specifice asociate cu PEA;
  • tomografie computerizată (CT) toracică - poate oferi imagini mai detaliate și este adesea utilizat pentru a evidenția inflamația sau infiltratele eozinofile în țesuturile pulmonare;
  • lavaj bronhoalveolar - poate înlocui biopsia pulmonară, în unele cazuri;
  • biopsie pulmonară - în cazurile mai complexe sau neclare, medicul poate recomanda o biopsie pulmonară, care implică prelevarea de țesut pulmonar pentru examinare microscopică; aceasta poate ajuta la confirmarea diagnosticului și la excluderea altor afecțiuni;
  • analize pentru excluderea altor cauze - deoarece simptomele pneumoniei eozinofilice acute pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni pulmonare, medicul poate solicita analize suplimentare pentru a exclude alte cauze posibile, cum ar fi infecții sau boli autoimune.

Tratament

Tratamentul pneumoniei eozinofilice acute implică gestionarea simptomelor și controlul inflamației pulmonare. Terapia poate varia în funcție de severitatea bolii și de răspunsul individual al pacientului. Unele opțiuni de tratament pot include:

  • corticosteroizi - agenți antiinflamatori adesea utilizați pentru a reduce inflamația în plămâni și pentru a controla simptomele; doza și durata tratamentului pot varia în funcție de gravitatea afecțiunii;
  • terapie cu oxigen - pentru pacienții cu dificultăți respiratorii semnificative sau insuficiență respiratorie, oxigenoterapia poate fi necesară;
  • monitorizare - este importantă pentru a evalua răspunsul la tratament și pentru a detecta orice eventuale complicații; monitorizarea poate implica imagistica repetată a plămânilor și analize de sânge regulate;
  • evitarea factorilor de risc - dacă s-a identificat o cauză specifică a pneumoniei eozinofilice acute, cum ar fi un medicament sau expunerea la substanțe toxice, este esențial să fie evitați acești factori;
  • tratament pentru complicații - în cazul unor complicații precum insuficiența respiratorie sau alte probleme medicale, pot fi necesare intervenții suplimentare sau tratamente specifice.

Complicații

Pneumonia eozinofilică acută poate duce la unele complicații în funcție de severitatea și evoluția bolii:

  • insuficiență respiratorie - PEA poate cauza deteriorarea gravă a funcției pulmonare, ducând la insuficiență respiratorie; aceasta poate fi o complicație severă și necesită, adesea, intervenții medicale urgente, inclusiv terapie cu oxigen sau ventilare mecanică;
  • reapariția simptomelor - în anumite cazuri, simptomele pneumoniei eozinofilice acute pot reveni sau persista chiar și după tratamentul inițial; este important ca pacienții să fie monitorizați îndeaproape pentru a evalua răspunsul la tratament și pentru a detecta eventuale recidive;
  • recurența bolii - deși rareori, pneumonia eozinofilică acută poate să recidiveze, ceea ce înseamnă că simptomele pot reapărea după un episod anterior al bolii; recurența poate necesita tratament suplimentar sau o abordare continuă a managementului medical;
  • complicații secundare - unele persoane cu PEA pot dezvolta complicații secundare, cum ar fi infecții pulmonare suplimentare sau alte afecțiuni pulmonare cronice;
  • efecte adverse ale tratamentului - utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor, care sunt parte a tratamentului PEA, poate avea efecte adverse, cum ar fi creșterea riscului de osteoporoză, diabet, hipertensiune arterială și alte probleme de sănătate.

Prevenție

Prevenirea pneumoniei eozinofilice acute este dificilă deoarece cauzele exacte ale acestei afecțiuni nu sunt pe deplin înțelese, iar în multe cazuri poate apărea idiopatic, fără o cauză clară identificată. Cu toate acestea, există unele aspecte pe care le puteți lua în considerare pentru a menține sănătatea pulmonară generală și pentru a reduce riscul unor afecțiuni pulmonare:

  • evitați expunerea la factori de risc - dacă știți că anumiți factori precum anumite medicamente, substanțe toxice sau alergeni v-ar putea afecta plămânii, încercați să evitați acești factori cât mai mult posibil;
  • managementul bolilor de bază - dacă aveți afecțiuni medicale preexistente, trebuie să le gestionați corespunzător, sub supravegherea medicului;
  • evitați fumatul - fumatul este asociat cu o serie de afecțiuni pulmonare și poate crește riscul de complicații; renunțarea la fumat sau evitarea expunerii la fumul de tutun poate avea un impact pozitiv asupra sănătății pulmonare;
  • vaccinare - vaccinarea împotriva bolilor respiratorii, cum ar fi gripa și pneumococul, poate reduce riscul de infecții pulmonare și poate contribui la protecția generală a sănătății pulmonare;
  • menținerea unui stil de viață sănătos - adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții regulate și menținerea unei greutăți corporale normale, poate contribui la menținerea sănătății generale, inclusiv a sistemului respirator.

Bibliografie

  1. „Acute Eosinophilic Pneumonia”, NORD (National Organization for Rare Disorders), 17 Jan. 2019, rarediseases.org/rare-diseases/acute-eosinophilic-pneumonia/
  2. Sohn, Jang Won. „Acute Eosinophilic Pneumonia”, Tuberculosis and Respiratory Diseases, vol. 74, no. 2, 2013, p. 51, https://doi.org/10.4046/trd.2013.74.2.51
  3. Lee, Joyce. „Acute Eosinophilic Pneumonia - Pulmonary Disorders”, MSD Manual Professional Edition, July 2023, www.msdmanuals.com/professional/pulmonary-disorders/interstitial-lung-diseases/acute-eosinophilic-pneumonia
  4. Guinee, Donald G. „Pathology of Eosinophilic Pneumonia: Definition, Epidemiology, Etiology”, EMedicine, 6 Jan. 2022, https://emedicine.medscape.com/article/2078412-overview

Echipa medicală - Pneumologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.