Pneumotorax

Cauze

Pneumotoraxul poate apărea din diverse motive, iar cauzele pot fi grupate în două categorii: spontane și traumatice. 

În funcţie de cauză, există: 

Pneumotoraxul spontan

Poate apărea fără o cauză clară și este mai frecvent la persoanele înalte, subțiri și la fumători. Poate fi primar (apare la persoanele fără boli pulmonare cunoscute) și secundar (apare la persoanele cu boli pulmonare preexistente, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică - BPOC, astmul, fibroza chistică și tuberculoza).

Pneumotoraxul traumatic

Acest tip de pneumotorax este cauzat de o leziune directă la nivelul pieptului, iar cauzele pot include:

• traumatisme contondente (provocate de un accident de mașină sau de o cădere);
• răni penetrante la nivelul cutiei toracice.

Pneumotorax iatrogen

Este un tip de pneumotorax traumatic care apare ca o complicație a unei proceduri medicale invazive sau chirurgicale. Printre exemple se numără anumite tipuri de biopsii pulmonare, introducerea de catetere venoase centrale sau ventilația cu presiune pozitivă.

Pneumotoraxul de tensiune

Este, de obicei, rezultatul unui traumatism, dar, ocazional, poate apărea spontan sau ca urmare a unei proceduri medicale. În această afecțiune, aerul continuă să se scurgă în cavitatea toracică fără o cale de evacuare, ceea ce duce la creșterea presiunii asupra plămânului și la o potențială deplasare a inimii și a vaselor de sânge principale. 

Pneumotoraxul catamenial

Acesta este un tip foarte rar de pneumotorax şi apare la femei, de obicei în decurs de 72 de ore după începerea perioadei menstruale. Se crede că este legat de endometrioză, deși cauza exactă nu este clară.

Simptome

Pneumotoraxul poate avea o serie de simptome ce pot varia de la ușoare la severe, în funcție de cantitatea de aer prezentă în spațiul pleural și de cât de repede se acumulează aceasta. Simptomele unui pneumotorax spontan sunt, în general, similare cu cele ale altor tipuri de pneumotorax şi pot include:

• durere toracică bruscă, ascuțită sau înjunghiată pe partea plămânului afectat; aceasta se poate înrăutăți odată cu respirația profundă, tusea sau râsul;
• dificultăți de respirație care pot apărea brusc sau se pot dezvolta treptat; acest lucru se întâmplă deoarece plămânul are mai puțin spațiu de expansiune;
• ritm cardiac rapid sau tahicardie;
• transpiraţii reci;
• respirație rapidă sau ritm respirator crescut.

În cazuri mai severe, în special în cazul unui pneumotorax de tensiune, simptomele pot include și:

• cianoză (o culoare albăstruie a pielii și a buzelor, cauzată de nivelul scăzut de oxigen din sânge);
• expansiune toracică unilaterală;
• anxietate din cauza dificultății de a respire;
• venele gâtului care ies în afară - pot fi un semn de presiune crescută în piept;
• tensiune arterială scăzută sau hipotensiune arterială, ceea ce poate duce la șoc.

Tratament

Tratamentul pentru pneumotorax depinde de gravitatea afecțiunii. Dacă pneumotoraxul este mic și nu provoacă simptome severe, medicul poate alege să îl monitorizeze cu radiografii regulate și să îl lase să se vindece de la sine.

Cu toate acestea, dacă pneumotoraxul este masiv sau cauzează simptome semnificative, poate fi necesar unul sau mai multe tratamente:

• terapia cu oxigen - oxigenul poate fi administrat prin intermediul unei măști sau a unor piroane nazale, pentru a crește cantitatea de oxigen din sânge și a reduce dimensiunea pneumotoraxului;
• aspirație cu acul sau drenaj toracic - în cadrul acestor proceduri, se introduce un ac sau un tub mic în cavitatea toracică, pentru a elimina excesul de aer; un tub toracic ar putea fi lăsat în poziție timp de câteva zile și este posibil să fie nevoie să rămâneți în spital în această perioadă;
• chirurgie toracică video-asistată - dacă pneumotoraxul nu se rezolvă cu măsuri mai simple sau dacă reapare, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a închide sursa scurgerii de aer;
• pleurodezie - procedură prin care un medic irită suprafețele pleurei, făcându-le să se lipească între ele, lucru care ajută la prevenirea viitoarelor pneumotoraxuri;
• pleurectomie - presupune îndepărtarea pleurei de pe peretele toracic; se efectuează, de obicei, în cazurile în care pneumotoraxul continuă să reapară;
• tratamentul pneumotoraxului tensional - un pneumotorax de tensiune este tratat cu decompresie imediată cu acul sau cu introducerea unui tub toracic, pentru a elibera presiunea și a permite plămânului să se reexpandeze.

Planul de îngrijire în cazul unui pneumotorax va depinde de mai mulți factori, inclusiv de starea generală de sănătate a pacientului, de mărimea pneumotoraxului și dacă acesta a apărut de mai multe ori. 

Complicații

Deși un pneumotorax poate fi adesea tratat eficient, uneori pot apărea complicații ce pot include:

• pneumotorax recurent - după un pneumotorax inițial, există riscul să apară unul sau mai multe pneumotoraxuri suplimentare; acest risc poate varia în funcție de cauza care stă la baza acestuia și tratamentul utilizat;
• sângerare - în cazuri rare, împreună cu un pneumotorax poate apărea o sângerare în spațiul pleural (un hemotorax);
• pneumotorax de tensiune - acesta este un tip de pneumotorax sever care pune în pericol viața şi apare atunci când presiunea din spațiul pleural este mai mare decât presiunea atmosferică; atunci când presiunea din interiorul spaţiului pleural este pozitivă pe toată durata ciclului respirator, afecţiunea poartă denumirea de pneumotorax compresiv;
• pneumopericardul - pătrunderea aerului în cavitatea din jurul inimii;
• piopneumotorax - lichid purulent şi gaz în cavitatea peritoneală;
• pneumoperitoneu - pătrunderea aerului în cavitatea peritoneală;
• fistulă bronhopulmonară;
• insuficiență respiratorie - dacă este afectată o porțiune semnificativă a plămânului sau dacă există o boală pulmonară subiacentă, un pneumotorax poate duce la insuficiență respiratorie, afecțiune în care oxigenul trece insuficient din plămâni în sânge;
• adeziuni pleurale - după un pneumotorax sau după tratamentul pentru un pneumotorax se poate forma țesut cicatricial (aderențe) între plămân și peretele toracic, care pot face ca tratamentele viitoare pentru pneumotorax să fie mai dificile;
• infecție - ca în cazul oricărei proceduri invazive, există riscul de infecție în cadrul tratamentelor care implică introducerea unui ac sau a unui tub în piept.