medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Pneumonie bacteriană

Pneumonie bacteriană

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre pneumonia bacteriană

Pneumonia bacteriană reprezintă o infecție a plămânilor cauzată de bacterii. Cel mai adesea, ea este provocată de Streptococcus pneumoniae sau Pneumococ, dar și alte bacterii o pot provoca.

La persoanele tinere și sănătoase, aceste bacterii pot exista în organism fără a crea probleme. Însă, la persoanele cu un sistem imunitar afectat, bacteriile care pătrund în plămâni declanșează infecția, ceea ce produce inflamarea sacilor de aer din plămâni (acinii pulmonari) și umplerea lor cu lichid.

Deoarece pneumonia bacteriană poate pune viața în pericol, este important să solicitați asistență medicală în cazul în care aveți oricare dintre semnele şi simptomele ce pot indica o pneumonie, respectiv durere în piept, respirație dificilă, febră (peste 38,5 grade Celsius) și tuse cu expectorație cu mucus galben, verde sau sângeros, (puroi la plămâni), uneori junghi toracic.

Radiografia unui pacient care sufera de penumonie bacteriana

Cauze

Pneumonia ca urmare a prezenței în organism a unor bacterii este cauzată de pătrunderea și înmulțirea acestora în plămâni. Pneumonia bacteriană poate apărea de la sine sau se poate dezvolta după o altă boală, cum ar fi o răceală sau gripă. În general, cauzele principale ale infectării cu bacterii, care determină declanșarea pneumoniei, pot fi:

  • un sistem imunitar slăbit (din cauza vârstei, a bolilor sau a malnutriției);
  • infecții repetate sau boli respiratorii;
  • post-intubaţie, după o intervenţie chirurgicală la care a fost necesară anestezia generală;
  • organism slăbit, ca urmare a recuperării după o intervenție chirurgicală.

Medicii clasifică pneumonia bacteriană în funcție de mediul în care s-a dezvoltat (mediu exterior sau în interiorul unei unități medicale):

  • pneumonia dobândită în comunitate - este cel mai frecvent tip de pneumonie bacteriană și apare atunci când infecția se instalează după expunerea la agenți bacterieni. Infectarea se poate realiza prin inhalarea picăturilor respiratorii de la tuse sau strănut ori prin contact direct cu o persoană infectată;
  • pneumonia dobândită în spital - apare în decurs de două până la trei zile de la expunerea la germeni, într-un spital sau un cabinet medical, chiar la 24-48 ore după externare. Aceasta se mai numește și „infecție nosocomială”. Acest tip de pneumonie este adesea mai rezistentă la antibiotice și mai greu de tratat față de pneumonia dobândită în comunitate.

Tipuri de bacterii care cauzează pneumonia bacteriană:

  • Pneumonia cu streptococ este principala cauză a pneumoniei bacteriene. Bacteria poate intra în plămâni prin inhalare sau prin fluxul sanguin, dar poate fi prevenită prin vaccinare;
  • Haemophilus influenzae este a doua cea mai frecventă cauză de pneumonie bacteriană. Această bacterie poate trăi în tractul respirator superior. De obicei, se activează pe fondul unui sistem imunitar slăbit;
  • Staphylococcus aureus;
  • Moraxella catarrhalis;
  • Streptococcus pyogenes;
  • Neisseria meningitidis;
  • Klebsiella pneumoniae.

Factori de risc

Cei mai expuși riscului de a face pneumonie bacteriană sunt:

  • persoanele vârstnice, de peste 65 de ani;
  • persoane care au alte afecțiuni precum astm, diabet sau boli ale inimii;
  • persoane care se recuperează după o operație;
  • persoane care au o alimentație incorectă și prezintă lipsă a unor vitamine și minerale;
  • persoane care suferă de afecțiuni care slăbesc imunitatea organismului;
  • fumătorii și consumatorii de alcool în exces;
  • persoane diagnosticate cu pneumonie virală;
  • persoanele cu sistem imunitar slăbit, ca urmare a unui transplant de organe sau care suferă de leucemie, limfom sau boli renale severe. Și persoanele diagnosticate cu HIV pozitiv au un risc crescut de a dezvolta infecții pulmonare.

Simptome

Pentru că implică simptomatologie asemănătoare, poate fi dificilă diferențierea semnelor unei răceli puternice, a gripei și pneumoniei și doar un medic specialist poate diagnostica această afecțiune.

Cele mai frecvente manifestări ale pneumoniei bacteriene sunt:

  • tuse cu mucus gros galben, verde sau cu tentă de sânge;
  • durere în piept, care se agravează la tuse sau la respirație;
  • apariția bruscă a frisoanelor severe;
  • febră mare.

Alte simptome care pot urma includ:

  • durere de cap;
  • dureri musculare;
  • dificultăți de respirație sau respirație rapidă;
  • letargie sau oboseală severă;
  • paloare și piele umedă;
  • confuzie, în special în rândul persoanelor în vârstă;
  • pierderea poftei de mâncare;
  • transpiraţie.

Simptomele pneumoniei bacteriene la copii sunt asemănătoare cu cele ale adulților, însoțite însă și de alte semne care trebuie să fie considerate extrem de periculoase și, prin urmare, să ducă la consultarea de urgență a unui medic.

Pneumonia este o afecțiune deosebit de periculoasă pentru sugari și copii mici. La sugari, dificultățile de respirație sunt vizibile și pot fi ușor observate prin faptul că apar bătăile aripilor nazale iar mișcarea de respirație face ca pieptul să se scufunde atunci când respiră. De asemenea, sugarii și copii mici pot prezenta învinețirea/albăstrirea buzelor sau a unghiilor, ceea ce indică faptul că nu primesc suficient oxigen.

Simptomele de urgență în cazul unei pneumonii bacteriene, pentru care trebuie să fie solicitată asistență medicală sunt:

  • tuse cu sânge în mucus (hemoptizie);
  • probleme de respirație;
  • febră foarte mare;
  • confuzie;
  • bătaie rapidă de inimii;
  • piele cu un ton albăstrui.
Personal medical care analizeaza o radiografie pentru diagnosticarea pneumoniei bacteriene

Diagnosticare

Diagnosticul de pneumonie bacteriană trebuie pus de un medic specialist pneumolog în urma investigării istoricului medical și după un examen fizic care presupune, obligatoriu, ascultarea plămânilor. Se vor efectua și teste suplimentare pentru confirmarea diagnosticului, teste care includ radiografii ale toracelui, verificarea nivelului de oxigen din sânge (pulsometrie), dar și teste de sânge sau de spută.

În funcție de gravitatea simptomelor prezentate, testele efectuate pentru a diagnostica pneumonia sunt:

  • teste imagistice - radiografie toracică sau tomografie computerizată;
  • teste de sânge - pentru a determina ce fel de infecție cauzează pneumonia;
  • testul sputei - mucusul eliminat va fi trimis la un laborator pentru examinare;
  • pulsoximetrie - un senzor măsoară cantitatea de oxigen din sânge;
  • cultura lichidului pleural - se va preleva o probă de lichid din jurul plămânilor, pentru a ajuta la determinarea cauzei infecției;
  • test de gaze din sângele arterial - va măsura nivelul de oxigen din sânge;
  • bronhoscopie - cu ajutorul unui bronhoscop, medicul poate vedea în interiorul plămânilor.

Tratament

Tratamentul pneumoniei depinde de cauză, care poate fi bacteriană, virală sau fungică și de cât de grave sunt simptomele manifestate. De multe ori, cauza precisă a infectării nu poate fi determinată, iar tratamentul va urmări gestionarea simptomelor și prevenirea agravării stării de sănătate.

Tratamentelele aplicate în penumonia bacteriană includ, obligatoriu, administarea de antibiotice. Antibioticele nu tratează infecțiile cauzate de virusuri, dar medicul ar putea prescrie medicație cu antibiotic dacă analizele relevă o infecție bacteriană în același timp cu prezența în organism a unui virus.

Tratamentul pentru pneumonie poate include:

  • medicamente antifungice;
  • medicamente antivirale;
  • terapie cu oxigen, dacă pacientul nu primește suficient oxigen;
  • administrarea de lichide, pentru a preveni deshidratarea;
  • drenarea lichidelor, dacă pacientul prezintă mult lichid între plămâni și peretele toracic.

Dintre tipurile de pneumonie, doar cea virală poate dispărea de la sine, dar este necesară respectarea recomandărilor medicului pentru tratamentul simptomelor și pentru a reduce riscul apariției unor complicații.

Recuperarea după o infecție ce provoacă pneumonie bacteriană depinde de vârsta pacientului, cauza îmbolnăvirii, severitatea bolii, dar și existența unor alte afecțiuni de sănătate sau complicații.

Pentru persoanele cu un organism sănătos, majoritatea simptomelor pneumoniei bacteriene încep să se amelioreze, de obicei, în decurs de 24 până la 48 de ore după începerea tratamentului. Alte simptome, cum ar fi tusea și oboseala, pot persista și câteva săptămâni. Pacienții nu mai sunt considerați contagioși atunci când febra a dispărut și a fost început tratamentul cu antibiotice de cel puțin două zile.


Complicații

Pneumonia bacteriană poate duce la complicații grave, care pot necesita spitalizare:

  • dificultăți de respirație - pneumonia poate duce la insuficiență respiratorie sau sindrom de detresă respiratorie acută;
  • apariția de fluid în jurul plămânilor (pleurezie);
  • septicemie - bacteriile care cauzează pneumonia pot intra în sânge, răspândind infecția la alte organe și provocând sepsis sau insuficiență de organe;
  • abces pulmonar - pneumonia poate cauza abcese cu puroi în plămâni.

Prevenție

Cea mai sigură metodă de a preveni infecția bacteriană care provoacă pneumonia este vaccinarea.

Deși vaccinarea nu protejează împotriva tuturor tipurilor de pneumonie, în cazul infecției bacteriene, deși puteți face boala, simptomele vor fi mai puțin severe. Cele două vaccinuri pneumococice protejează împotriva bacteriilor pneumoniei. Fiecare este recomandat pentru anumite grupe de vârstă sau pentru cei cu risc crescut de pneumonie.

Pe lângă vaccinare, puteți reduce riscul de a contracta și de a răspândi pneumonia și nu numai prin respectarea unor reguli de igienă și adoptarea unui stil de viață sănătos:

  • renunțați la fumat și evitați fumatul pasiv - fumatul dăunează plămânilor și face mai probabilă apariția unei infecții;
  • spălați-vă mâinile cu apă și săpun înainte de a mânca, înainte de a manipula alimente și după folosirea toaletei;
  • evitați contactul strâns cu persoanele care prezintă simptome de răceală;
  • obțineți tratament pentru orice alte infecții sau afecțiuni de sănătate pe care le puteți avea. Aceste condiții ar putea slăbi sistemul imunitar, ceea ce ar putea crește șansa de pneumonie;
  • evitați consumul excesiv de alcool.

Bibliografie

  1. Chase, Cynthia. “Bacterial Pneumonia: Symptoms, Treatment, and Prevention.” Healthline, Healthline Media, 17 Mar. 2017, www.healthline.com/health/bacterial-pneumonia
  2. Clinic, Cleveland. “Pneumonia: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 2022, www.my.clevelandclinic.org/health/diseases/4471-pneumonia
  3. https://www.facebook.com/WebMD. “What Is Bacterial Pneumonia?” WebMD, WebMD, 4 Jan. 2017, www.webmd.com/lung/bacterial-pneumonia

Echipa medicală - Pneumologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.