RUTINA DE VINERI
20% reducere la consultații și analize!
Despre pulpita dentară
Pulpita dentară este o afecțiune caracterizată prin inflamarea pulpei dentare (țesutul conjunctiv moale situat în centrul unui dinte), care conține nervi, vase de sânge și țesut conjunctiv, responsabile de alimentarea dintelui cu substanțe nutritive și de asigurarea sensibilităţii sau vitalităţii dentare.
Pulpita apare, de obicei, ca urmare a cariilor ori a traumatismelor dentare. Atunci când bacteriile pătrund în dinte prin carii, fisuri sau proceduri dentare, acestea pot ajunge la pulpa dentară și pot declanșa un răspuns imunitar, ceea ce duce la inflamație.
Există două tipuri principale de pulpită:
- pulpita reversibilă - în această afecțiune, inflamația este ușoară și pulpa dentară este capabilă să se vindece. Dintele poate fi sensibil la schimbările de temperatură sau la alimentele dulci, iar durerea este, în general, temporară;
- pulpita ireversibilă - apare atunci când inflamația pulpei dentare este mai severă și au apărut daune ireversibile. În acest caz, durerea este, de obicei, mai intensă, spontană și de lungă durată, dintele poate fi sensibil la atingere sau la presiune, iar durerea poate iradia în alte zone ale feței.
Atunci când inflamarea pulpei dentare este bruscă și intensă, afecţiunea poartă numele de pulpită acută şi se caracterizează prin durere dentară severă.
Dacă nu este tratată, pulpita poate evolua spre un abces dentar, care este o colecție localizată de puroi ce se formează la rădăcina dintelui.
Dacă un dinte este afectat de pulpită dentară, este posibil să apară durere sau sensibilitate atunci când se aplică îmbrăcămintea dentară.
Cauze
Principalele cauze ale pulpitei includ:
- cariile dentare – atunci când bacteriile din gură produc acizi care erodează smalțul dentar, acest lucru duce la formarea cariilor, iar dacă acestea progresează și ajung la pulpa dentară, pot provoca inflamație și pulpită dentară;
- traumatisme sau leziuni - traumatismele suferite de dinte, cum ar fi o fractură, o ciobitură sau un impact puternic, pot afecta pulpa dentară și pot declanșa o inflamație. Accidentele, căzăturile, leziunile sportive sau chiar mușcarea unui obiect dur pot duce la apariția pulpitei;
- proceduri dentare - obturațiile profunde, pregătirile extinse ale dinților sau lucrările dentare repetate pe același dinte pot irita sau leza pulpa dentară, ducând la pulpită. Cu toate acestea, tehnicile și materialele dentare moderne au ca scop minimizarea riscului de afectare a pulpei în timpul procedurilor;
- dinte crăpat sau fracturat - atunci când un dinte este fisurat, acesta poate expune pulpa dentară la bacterii și iritanți, ceea ce duce la pulpită. Fisurile pot apărea din cauza unui traumatism, a mestecării unor obiecte dure sau a unei structuri dentare slăbite.
Factori de risc
Mai mulți factori de risc pot crește probabilitatea apariției pulpitei:
- igiena orală deficitară - periajul rar sau neadecvat poate contribui la acumularea de placă și bacterii pe dinți, iar acest lucru crește riscul de carie dentară, care poate duce la pulpită;
- caria dentară - dinții care au avut anterior carii sau plombe sunt mai susceptibili de a dezvolta carii suplimentare, care pot ajunge la pulpa dentară;
- traumatisme dentare - persoanele care se angajează în activități sau sporturi care cresc riscul de leziuni dentare, cum ar fi sporturile de contact sau activitățile cu o probabilitate mai mare de căderi sau accidente, au un risc crescut de pulpită;
- bruxismul - obiceiul de a strânge sau de a scrâșni dinții poate exercita o forță excesivă asupra dinților și poate duce la fracturi sau fisuri dentare; aceste fisuri pot expune pulpa dentară la bacterii, crescând riscul de pulpită;
- vârsta - pulpita poate apărea la orice vârstă, dar adulții mai în vârstă pot avea un risc mai mare din cauza uzurii naturale a dinților în timp. Dinții mai în vârstă pot avea restaurări dentare mai extinse sau au suferit mai multe traumatisme dentare, ceea ce îi face mai vulnerabili la pulpită;
- factori genetici - unele tulburări sau afecțiuni genetice pot afecta formarea smalțului dentar, ceea ce face ca dinții să fie mai susceptibili la carii; factorii genetici pot influența, de asemenea, rezistența și structura dinților, crescând riscul de fisuri sau fracturi, care pot duce la pulpită;
- afecțiuni sistemice - diabetul sau tulburările sistemului imunitar pot afecta capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, inclusiv a infecțiilor dentare, iar acest lucru poate crește riscul de pulpită și alte complicații dentare.
Simptome
Simptomele pulpitei dentare pot varia în funcție de severitatea inflamației și de fiecare persoană în parte:
- dureri de dinți - cel mai frecvent simptom al pulpitei este o durere de dinți persistentă sau intermitentă, care poate varia de la ușoară la severă;
- sensibilitate - dintele afectat poate deveni sensibil la schimbările de temperatură, în special la substanțe calde sau reci. Consumul de băuturi calde sau reci, precum şi respirarea aerului rece pot provoca disconfort sau durere ascuțită, înțepătoare;
- răspuns dureros sau prelungit la stimuli - dintele poate prezenta o sensibilitate crescută sau durere atunci când este expus la stimuli, cum ar fi alimentele dulci, substanțele acide sau presiunea exercitată de mestecat sau mușcat;
- durere radiantă - durerea provocată de pulpita dentară poate iradia în alte zone ale feței, cum ar fi maxilarul, urechea sau tâmpla, în funcție de localizarea dintelui afectat;
- respirație urât mirositoare sau gust neplăcut - pulpita asociată cu retenţie alimentară între dinţi sau în cavitatea creată de carie poate provoca un miros urât sau un gust neplăcut în gură.
Diagnosticare
Pulpita dentară este diagnosticată, de obicei, de un medic dentist, printr-o combinație de examinare dentară completă, evaluare a simptomelor și teste de diagnosticare:
- examinarea dentară - medicul stomatolog va examina vizual dinții și gingiile, căutând semne de carii, fisuri, fracturi sau alte probleme dentare; acesta poate folosi instrumente dentare, cum ar fi o oglindă sau un explorator, pentru a evalua starea dintelui și sensibilitatea acestuia;
- istoricul medical și simptomele - medicul va analiza istoricul medical al pacientului, inclusiv orice tratamente sau probleme dentare anterioare şi va întreba despre simptome, cum ar fi natura şi durata durerii ori factori declanșatori;
- testarea sensibilității - medicul dentist poate efectua teste de sensibilitate pentru a evalua răspunsul dintelui la schimbările de temperatură, la aer sau la atingere; acesta ar putea folosi un stimul rece, un jet de aer sau instrumente dentare pentru a evalua sensibilitatea dintelui și a determina dacă aceasta indică o pulpită;
- raze X - radiografiile dentare, cum ar fi radiografiile bitewing sau radiografiile periapicale, pot oferi informații valoroase despre structura dintelui, rădăcinile și țesuturile înconjurătoare. Razele X pot ajuta la identificarea cariilor dentare, a fisurilor, a fracturilor sau a semnelor de infecție la nivelul dintelui;
- testarea pulpei - în unele cazuri, medicul dentist poate efectua teste suplimentare pentru a evalua vitalitatea pulpei dentare. Metodele comune de testare a pulpei includ testarea termică (folosind stimuli fierbinți sau reci) sau testarea pulpei electrice (măsurarea răspunsului dintelui la stimularea electrică).
Tratament
Tratamentul pulpitei dentare depinde de gravitatea afecțiunii și dacă pulpita este reversibilă sau ireversibilă.
- Tratamentul pulpitei reversibile
Restaurare dentară: dacă pulpita este ușoară și pulpa dentară este capabilă să se vindece, medicul poate îndepărta porțiunea cariată a dintelui și poate pune o obturație dentară. Acest lucru ajută la restabilirea funcției dintelui și la ameliorarea oricărui disconfort sau sensibilitate.
- Tratamentul pulpitei ireversibile
Tratamentul de canal: acesta este cel mai frecvent tratament pentru pulpita ireversibilă şi presupune îndepărtarea pulpei infectate sau inflamate din dinte. Medicul specialist va curăța și va modela canalele radiculare (spațiile din interiorul rădăcinilor dinților) și apoi le va umple cu un material biocompatibil. În unele cazuri, pe dinte poate fi plasată o coroană pentru a oferi suport și protecție suplimentară.
Extracția: în cazul în care dintele este grav deteriorat, nu poate fi salvat cu terapia de canal sau prezintă un risc de răspândire a infecției, poate fi necesară extracția acestuia. Ulterior, medicul stomatolog poate discuta opțiunile de înlocuire a dintelui lipsă, cum ar fi un implant dentar, o punte sau o proteză.
Calmarea durerii: Medicul specialist poate recomanda pacientului medicamente pentru a gestiona durerea și inflamația.
Complicații
Dacă nu este tratată, pulpita poate duce la mai multe complicații, printre care:
- abcesul dentar - pulpita poate evolua spre un abces dentar (o colecție localizată de puroi la rădăcina dintelui). Infecția se răspândește de la pulpa dentară la țesuturile înconjurătoare, provocând umflături, dureri severe și putând afecta maxilarul;
- celulita - pulpita netratată poate duce la răspândirea infecției dincolo de dinte și în țesuturile moi din jur, ducând la celulită (o infecție bacteriană caracterizată prin roșeață, umflături, căldură și durere) în zona afectată şi necesită asistență medicală imediată pentru a preveni complicații suplimentare;
- pierderea dintelui - pulpita severă și netratată poate duce, în cele din urmă, la pierderea dintelui; dacă infecția și inflamația progresează, structurile de susținere ale dintelui, inclusiv ligamentul parodontal și osul maxilar, pot fi compromise, ceea ce duce la mobilitatea dintelui și, în cele din urmă, la pierderea acestuia;
- răspândirea infecției - în unele cazuri, infecția de la pulpa dentară se poate răspândi în alte zone ale corpului prin fluxul sanguin. Acest lucru poate duce la complicații sistemice, cum ar fi infecții în organe îndepărtate, în special la persoanele cu un sistem imunitar compromis;
- durere cronică - pulpita dentară care nu este tratată în mod adecvat poate provoca dureri persistente sau cronice; inflamația și implicarea nervilor pot duce la disconfort pe termen lung.
Dacă infecția se agravează și nu este tratată, aceasta poate provoca inflamație și diseminare în țesuturile înconjurătoare, inclusiv în gingie.
Prevenție
Pulpita poate fi prevenită prin respectarea unor bune practici de igienă orală și prin adoptarea unor obiceiuri dentare sănătoase:
- periajul și folosirea aței dentare - spălați-vă pe dinți de cel puțin două ori pe zi cu o pastă de dinți cu fluor și folosiți zilnic ața dentară sau un dispozitiv de curățare interdentară pentru a îndepărta placa bacteriană și particulele de alimente dintre dinți și de-a lungul liniei gingivale;
- controale dentare regulate - examinările regulate pot ajuta la detectarea semnelor timpurii de carii dentare, fisuri sau alte probleme care pot duce la pulpită; de asemenea, curățările profesionale îndepărtează depunerile de tartru;
- tratați prompt problemele dentare - dacă observați orice semn de carie dentară, cum ar fi sensibilitatea dentară, durere sau carii vizibile, solicitați imediat tratament dentar; abordarea problemelor dentare din timp poate preveni progresia cariei și reduce riscul de pulpită dentară;
- purtați echipament de protecție - dacă participați la activități sau sporturi care prezintă un risc de traume dentare, cum ar fi sporturile de contact sau activitățile recreative, purtați o apărătoare bucală pentru a vă proteja dinții de leziuni care pot duce la pulpită;
- evitați obiceiurile dăunătoare - mestecatul obiectelor dure, cum ar fi gheața sau pixurile, poate crește riscul de fisuri sau fracturi. Dacă scrâșniți sau strângeți dinții (bruxism), luați în considerare posibilitatea de a purta o apărătoare de noapte pentru a vă proteja dinții;
- mențineți o dietă sănătoasă - limitați consumul de alimente și băuturi carbogazoase care conţin zahăr deoarece acestea pot contribui la apariția cariilor dentare. Optați pentru o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, care promovează o bună sănătate orală și generală.
Autor
Bibliografie
- Leonard, Jayne. “Pulpitis: Causes, Treatment, Diagnosis, and More.” Www.medicalnewstoday.com, 3 Mar. 2020, www.medicalnewstoday.com
- “What Is Pulpitis?” WebMD, 19 May 2021, www.webmd.com
- Whelan, Corey. “Pulpitis: Treatment, Types, Symptoms, Causes, and More.” Healthline, 8 Mar. 2018, www.healthline.com
- “Pulpitis: Types, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 18 July 2022, https://my.clevelandclinic.org
Alte afecțiuni similare
Psoriazis
Psoriazisul este o dermatoză inflamatorie cronică, mediată imunologic, cu o puternică predispoziție genetică. Cel mai frecvent apare sub formă de papule și plăci...
Vezi detalii
Ptoza renală
Ptoză renală, cunoscută și sub numele de „nefroptoză” sau „rinichi flotant”, este o afecțiune în care rinichiul coboară din poziția sa normală. Deși este firesc ca...
Vezi detalii
Pubalgie
Pubalgia este o patologie apărută în urma afectării straturilor profunde ale peretelui abdomenului inferior, la nivel de mușchi și tendoane, prin leziuni apărute la...
Vezi detalii
Purpura Henoch - Schonlein
Purpura Henoch-Schonlein, cunoscută și sub numele de vasculită IgA sau purpura anafilactoidă, este o afecțiune care provoacă inflamarea și sângerarea vaselor mici de...
Vezi detalii
Rabie
Rabia este o boală virală fatală, provocată de virusul rabic, găsit în saliva animalelor infectate. Aceasta se poate răspândi la mamifere (apare la om, dar și la...
Vezi detalii
Răceală
Răceala reprezintă cel mai comun termen pentru infecțiile tractului respirator superior, mai ales nas, gât și sinusuri. Și adulții și copiii fac frecvent asemenea...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
