RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Sindrom piriform

Sindrom piriform

Descoperă informații utile despre sindrom piriform: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre sindromul piriform

Sindromul piriform este o afecțiune neuromusculară care se manifestă prin durere sau amorțeală în fese și în partea din spate a piciorului. Este o tulburare rară în care mușchiul piriform apasă pe nervul sciatic.

Mușchiul piriform este un mușchi mic, situat adânc în centrul fesei, sub mușchiul fesier mare; acesta pornește din apropierea coloanei vertebrale, trece prin pelvis și ajunge în partea superioară a coapsei, prinzându-se de femur.

Mușchiul piriform ajută la rotirea șoldului dintr-o parte în alta și la răsucirea piciorului spre exterior. Pe lângă rolul său de a permite mișcarea și de a oferi stabilitate, ajută la menținerea unei poziții drepte, susținute. Atunci când este slab sau dezechilibrat, pot apărea probleme posturale, cum ar fi o arcuire excesivă în partea inferioară a spatelui sau un bazin înclinat.

Nervul sciatic este cel mai lung și cel mai mare nerv din corp; este format din rădăcini nervoase care pornesc din coloana vertebrală, trece pe lângă sau chiar prin mușchiul piriform, coboară pe partea dorsală a piciorului și în cele din urmă se ramifică în nervi mai mici, în gamba și laba piciorului.

Sindromul piriform nu este foarte frecvent, cauzează doar aproximativ 0,3% până la 6% din durerile de spate.

Femeie care sufera de durere de sold ca simptom al sindromului piriform

Cauze

Cauza exactă a sindromului piriform rămâne necunoscută, însă mecanismul de apariție a acestuia indică drept sursă apropierea mușchiului piriform de nervul sciatic: concret, spasmele mușchilor piriformi pot exercita presiune sau irita nervul sciatic, ducând la sindromul piriform.

Alte cauze care contribuie la sindromul piriform pot fi clasificate în: 

Primare: sunt destul de rare și vizează prezența unei cauze anatomice subiacente, cum ar fi:

  • dezvoltarea sau localizarea atipică a mușchiului piriform, ori a nervului sciatic;
  • alinierea neobișnuită a coloanei vertebrale;
  • nervul sciatic divizat, în care o parte a acestuia trece prin sau peste mușchiul piriform sau alte variante ale traiectului său;

Secundare: sunt mai frecvente și se pot dezvolta din mai multe motive:

  • traumatisme ale bazinului sau feselor, răsucire a șoldului, o cădere sau o rană cu penetrare.
  • suprasolicitarea prelungită a mușchilor în urma mersului pe jos sau alergării;
  • exerciții intense dar și scurtarea mușchiului din cauza lipsei de exercițiu sau a sedentarismului;
  • intervenții chirurgicale, mai ales cu formare de țesut de cicatrizare în mușchiul piriform;
  • inflamație musculară.

Factori de risc

Anumiți factori de risc pot crește probabilitatea dezvoltării sindromului piriform:

  • ocupaţia: persoanele a căror ocupație necesită perioade prelungite de ședere, cum ar fi munca de birou sau șofatul, pot prezenta un risc crescut;
  • sportivii: sporturi care implică alergare sau ciclism, ori activități care presupun mișcări repetitive ale șoldului sau coapsei, cum ar fi fotbalul, tenisul și baschetul, pot prezenta un risc crescut de a dezvolta sindromul piriform din cauza suprasolicitării musculare;
  • vârsta: probabilitatea de a dezvolta sindromul piriform crește pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă; afecțiunea este mai frecventă după 30-40 de ani;
  • sexul: femeile au de până la șase ori mai multe șanse de a dezvolta sindromul piriform decât bărbații, din cauza unui os pelvin mai lat;
  • o leziune anterioară a șoldului sau a feselor, cum ar fi o cădere sau o traumă, poate determina dezvoltarea sindromului piriform dacă leziunea nu se vindecă corespunzător în timp;
  • inactivitatea fizică: persoanele cu un stil de viață sedentar și cu o activitate fizică redusă sau inexistentă sunt mai predispuse, din cauza slăbiciunii și inflexibilității mușchilor șoldului și fesieri;
  • obezitatea: persoanele supraponderale sau obeze au un risc crescut de a dezvolta sindromul piriform din cauza presiunii crescute exercitate asupra mușchilor.

Prezența unuia sau mai multor dintre acești factori de risc nu garantează că o persoană va dezvolta sindromul piriform, dar atunci când sunt combinate cu vârsta individului și starea generală de sănătate, pot crește probabilitatea de a dezvolta afecțiunea.

Simptome

Simptomele sindromului piriform apar la nivelul feselor, șoldului sau coapsei. Pacienții descriu adesea:

  • durere;
  • senzație de arsură;
  • amorţeală;
  • furnicături.

Simptomele se pot agrava în timpul anumitor activități, cum ar fi:

  • stat în picioare perioade lungi de timp;
  • mers sau alergare;
  • urcarea scărilor.
Femeie care beneficiaza de terapie fizica drept tratament pentru sindromul piriform

Diagnosticare

Nu există un test specific care să indice medicului că o persoană are sindrom piriform. Acesta va putea pune diagnosticul pe baza istoricului simptomelor și printr-un examen fizic. Medicul se va interesa despre:

  • simptome și obiceiurile de viață;
  • istoricul medical, inclusiv orice leziuni suferite;
  • va pune pacientul să întindă, să rotească, să miște șoldul, fesele și piciorul pentru a vedea ce mișcare provoacă durere.

Deoarece simptomele sindromului piriform pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni, precum lombosciatica, medicul poate recomanda unul sau mai multe dintre următoarele teste pentru a exclude alte cauze ale compresiei nervului sciatic:

  • ecografie de părți moi;
  • imagistica a coloanei sau bazinului prin CT sau IRM;
  • electromiografie (EMG).

Tratament

Tratarea sindromului piriform implică, de obicei, modificări ale stilului de viață și medicamente. Uneori, pot fi necesare și alte proceduri, inclusiv intervenția chirurgicală:

Stil de viață:

  • evitați activitățile care provoacă durere, cum ar fi mersul cu bicicleta sau alergatul;
  • asigurați-vă că utilizați forma și echipamentul adecvat atunci când faceți sport sau alte activități fizice;
  • folosiți o postură corectă atunci când stați în picioare sau așezat.

Medicamente: 

  • antiinflamatoare nesteroidiene;
  • injecții cu un corticosteroid sau anestezic;
  • relaxante musculare.

Alte tratamente:

  • alternarea gheață – căldură;
  • terapia fizică prin exerciții specifice, care pot relaxa și întări mușchiul piriform;
  • electroterapie, pentru a ajuta mușchii să se relaxeze.

Chirurgia: ca ultimă soluție, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru a ameliora presiunea asupra nervului.


Complicații

Netratat, sindromul piriform se poate transforma într-o afecțiune cronică dureroasă, care poate limita activitățile zilnice obișnuite și poate provoca alte probleme ale sistemului locomotor.

Prevenție

Pentru a preveni sindromul piriform, inclusiv episoadele recurente (repetate), pot fi luate o serie de măsuri:

  • faceți exerciții regulate pentru a menține mușchii puternici și sănătoși;
  • mențineți o postură bună când stați așezat sau în picioare;
  • ridicați greutăți în mod corect, îndoind genunchii și ținând spatele drept, evitând răsucirea;
  • încălziți-vă corespunzător înainte de o activitate fizică și faceți stretching după;
  • dacă trebuie să stați așezat pentru perioade lungi de timp, faceți pauze pentru a vă ridica în picioare, a merge și a vă întinde.

Bibliografie

  1. “What Is Piriformis Syndrome?” Spine-Health, 2020, www.spine-health.com/conditions/sciatica/what-piriformis-syndrome.
  2. https://www.facebook.com/WebMD. “Piriformis Syndrome: What Is It?” WebMD, Feb. 2011, www.webmd.com/pain-management/piriformis-syndrome-causes-symptoms-treatments.
  3. the, What’s. “Piriformis Syndrome: Symptoms, Causes and Treatment.” Cleveland Clinic, 20 July 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/23495-piriformis-syndrome.
  4. “Piriformis Syndrome: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2020, medlineplus.gov/ency/patientinstructions/000776.htm.
  5. “What Could Happen If Piriformis Syndrome Is Left Untreated?” Dr. Eric H. Williams, 2024, www.baltimoreperipheralnervepain.com/faqs/baltimore-surgeon-on-untreated-piriformis-syndrome-complications.cfm.
  6. “Piriformis Syndrome: What Is It, Causes, Diagnosis | Osmosis.” Osmosis, 2023, www.osmosis.org/answers/piriformis-syndrome. 

Echipa medicală - Neurologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.