Dorsalgie (dureri de spate)

Despre dorsalgie

Dorsalgiile sau durerile de spate sunt printre cele mai frecvente afecțiuni. Se confruntă cu ele atât tinerii, din cauza stilului de viață preponderent sedentar, cât și vârstnicii, din cauza îmbătrânirii, uneori premature, a coloanei vertebrale și a efortului fizic depus în cursul vieții. Este important să știm că dorsalgia este un simptom, nu o boală în sine.

Durerile de spate sunt adesea o consecință a sedentarismului, a ridicării, împingerii sau tragerii într-un mod greșit a unei greutăți, a poziției incorecte la birou sau la volan, a unei posturi greșite dezvoltate pe o perioadă lungă de timp. Supraponderalitatea crește și ea solicitarea asupra coloanei și îngreunează recuperarea.

Dorsalgia în zona lombară este cea care creează cel mai des probleme, fiind urmată ca frecvență de durerile cervicale. Zona toracală este cel mai puțin afectată, deoarece coloana vertebrală de la acest nivel este mai stabilă, datorită cutiei toracice din care face parte.

Durerile de spate pot fi acute (efect imediat) sau cronice (se dezvoltă în timp) și au diferite cauze: articulare, musculare și neurologice. De cele mai multe ori, deși durerea poate fi pronunțată și invalidantă, nu este vorba despre o patologie gravă. În multe cazuri, durerea se ameliorează spontan sau cu un tratament medicamentos uzual și nu are urmări severe, atâta timp cât pacientul respectă recomandările medicului.

Cauze

Cauzele cele mai frecvente de dureri de spate sunt afecțiunile musculo-scheletale. Sistemul locomotor al spatelui are mai multe componente:

  • oase (cele 24 de vertebre);
  • ligamente;
  • tendoane;
  • mușchi;
  • nervi.

Toate aceste componente participă sinergic la mișcările trunchiului, iar durerea de spate poate afecta orice zonă, de la cea cervicală (de la baza craniului) până la cea lombară sau chiar pâna la nivelul coccisului.

În funcție de localizare, dorsalgiile pot avea diferite cauze, multe dintre ele suprapunându-se (exemplu o hernie de disc poate apărea atât la nivel cervical, cât și la nivel lombar). În funcție de origine, durerea de spate poate fi:

 

Mecanică

Poate cea mai comună cauză de acest tip este boala degenerativă a discului intervertebral. Ea nu este o boală propriu-zisă, ci mai degrabă un termen folosit pentru a descrie modificările ce au loc la nivelul discurilor intervertebrale odată cu înaintarea în vârstă. În timp, discurile intervertebrale se deteriorează și își pierd capacitatea de amortizare. De aici, durerea de spate apare când discul intervertebral și articulațiile adiacente sunt suprasolicitate.

Curbura modificată a coloanei vertebrale (scolioza sau cifoza/ lordoza nefiziologice) și hernia/protruzia de disc sunt alte cauze mecanice ale durerilor de spate.

 

Musculară

Pot apărea spasme și tensiune musculară sau întinderi musculare, de obicei ca o consecință a suprasolicitării locale, a unei posturi incorecte sau a ridicării greșite a unei greutăți. În cazurile acute, spasmele musculare, deși pot fi foarte dureroase, protejează de fapt zona afectată, limitând mișcările. Însă o contractură prelungită a mușchilor poate determina dureri cronice;

 

Neurologică

Aceste dureri se manifestă mai puțin la nivelul coloanei vertebrale, deși pot avea cauza în acest segment, și mai mult în traiectul nervilor comprimați sau iritați (de exemplu, din cauza unei hernii de disc sau a unei infecții cu virusul herpes zoster – Zona Zoster). Durerile de cauză neurologică asociază manifestări de tipul amorțelilor, senzațiilor de arsură și furnicăturilor sau, în cazuri severe, de tipul slăbiciunii musculare.

Stenoza spinală, care reprezintă o îngustare a canalului spinal, dezvoltată de cele mai multe ori de-a lungul timpului, poate presa măduva spinării și nervii spinali.

 

Traumatică

Leziunile coloanei vertebrale, precum fracturile sau entorsele, provoacă dureri de spate cronice sau de scurtă durată. Entorsele reprezintă lezarea ligamentelor și a structurilor capsulare care conectează fețele articulare vertebrale. Fracturile sunt deseori provocate de osteoporoză, o boala ce face ca oasele să devină fragile și să se fractureze, chiar în lipsa unei traume. Leziunile pot fi provocate și de diverse accidente sau traumatisme.

 

Reumatologică

Diverse forme de artrită, inclusiv osteoartrită, artrită reumatoidă, spondilită anchilozantă.

 

Alte cauze

  • sarcina;
  • pietrele la rinichi;
  • afecțiunile ginecologice: endometrioza (o boală caracterizată de dezvoltarea unor celule similare cu cele care formează interiorul uterului - celule endometriale - în locații aflate în afara uterului), fibroamele uterine;
  • fibromialgia: boala care dă stări de oboseală profundă și dureri musculare;
  • afecțiunile pulmonare: sunt des asociate cu durerile de spate, în special toracale;
  • infecțiile: deși nu sunt printre cele mai obișnuite cauze, infecțiile pot provoca dureri de spate dacă apar la nivelul coloanei vertebrale (osteomielită) sau la nivelul discurilor vertebrale (discită). De asemenea, meningita (infecția foițelor care învelesc creierul și măduva spinării) poate determina durere cervicală;
  • tumorile: provoacă rareori dureri de spate. Se întâmplă, totuși, atunci când acestea sunt localizate la nivelul măduvei spinării sau pe traiectul unui nerv ori, mai frecvent, ca urmare a unui cancer generalizat (mai ales cancerele metastazate osos).

Factori de risc

Există o multitudine de factori de risc pentru dezvoltarea dorsalgiilor, printre care se numără:

  • stilul de viață sedentar, fără mișcare fizică regulată;
  • greutatea în exces și obezitatea;
  • înălțimea: persoanele înalte sunt mai predispuse la apariția durerilor de spate;
  • pacienții în vârstă, dar și tinerii cu vârste între 30-40 de ani;
  • stresul: tensiunea psihică se manifestă aproape întotdeauna și printr-o tensiune musculară care, dacă devine cronică, poate da dureri de spate, iar anxietatea sau depresia pot influența modul în care resimțim durerea;
  • efortul fizic marcat și suboptimal, mai ales ridicatul și căratul greutăților;
  • mișcările rotative și de aplecare, repetate, ale spatelui: îndoirea, flexarea trunchiului și depunerea efortului ce apasă zona inferioară a spatelui sunt activități asociate cu apariția dorsalgiei;
  • șofatul pe perioade prelungite;
  • fumatul: prin favorizarea apariției tusei cronice și prin afectarea vasculară, cu reducerea fluxului sangvin la nivelul coloanei și măduvei;
  • poziția la birou (de exemplu, pe un scaun care este prea jos sau la un birou care este prea sus, cu ecranul într-o parte a biroului și nu la nivelul ochilor);
  • anumite profesii: zugravi (care lucrează mult cu brațele ridicate), personal care asigură menajul sau folosesc timp îndelungat aceeași mână;
  • sarcina și perioada de după naștere: din cauza greutății crescute și a schimbărilor hormonale specifice acestor perioade;
  • femeile pot simți durere lombară și în cadrul durerilor premenstruale sau în urma instalării menopauzei;
  • leziunile de la sporturi de contact sau accidente: pot provoca probleme, de la întinderi musculare minore până la hernie de disc sau fracturi severe;
  • intervențiile neurochirurgicale anterioare: fac coloana mai vulnerabilă, mai ales dacă nu se respectă recomandările pe termen lung;
  • alte afecțiuni suprapuse, mai ales din sfera bolilor reumatologice sau oncologice;
  • componenta genetică: pacienții care au rude apropiate ce suferă de dureri de spate pot dezvolta mai ușor aceste simptome.

Simptome

Dorsalgiile se manifestă diferit, în funcție de localizare:

  • durerile cervicale: pot fi localizate la nivelul cefei și pot iradia în umeri sau chiar în brațe; se pot asocia cu amorțeală și furnicături, din brațe până în degete, sau chiar cu slăbiciune musculară în mâini. În cazul apariției contracturii musculare la acest nivel, dorsalgia poate determina și durere de cap de tip presional (cefaleea de tensiune) sau chiar amețeală. Torticolisul este o contractură musculară des întâlnită la acest nivel, foarte dureroasă, care limitează mișcările gâtului, cel mai des implicat fiind mușchiul trapez;
  • durerile toracale: pot apărea din cauza unei posturi greșite, a unor mușchi slăbiți din lipsa mișcării fizice, dar și din cauza suprasolicitării, a stresului și a tensiunii;
  • durerile lombare: sunt cel mai des întâlnite, coloana lombară fiind cea mai vulnerabilă, din cauza poziției inferioare, a gravitației și a suprasolicitării. De cele mai multe ori, poate apărea o durere puternică locală, care blochează mușchii și mobilitatea pacientului. această durere poate coborî pe fese sau pe un picior, pot apărea amorțeală și furnicături într-o anumită zonă de pe picior sau pot apărea dificultăți la mers;
  • durerile din zona coccisului (Coccidinia): este des cauzată de șezutul prelungit, apare mai frecvent în sarcină sau după un traumatism local.

Evaluarea pacientului în regim de urgență este necesară când este vorba despre următoarele simptome:

  • iradierea durerii în picior, cu slăbiciune musculară în unul sau mai mulți mușchi, care împiedică pacientul să miște laba piciorului, să stea pe vârfuri sau pe călcâie ori într-un picior;
  • tulburări de sensibilitate în regiunea perineului, în jurul organelor genitale sau la nivelul feselor;
  • tulburări sfincteriene, cu pierdere de urină sau scaun, ori imposibilitatea de a elimina urina sau scaunul și tulburări de erecție;
  • dureri de spate apărute în urma unor accidente sau alte traume severe;
  • alte semnale de alarmă sunt: scăderea ponderală, febra, astenia, inflamația locală, durerea nocturnă. Acestea pot sugera o altă cauză gravă a durerii, cum ar fi o tumoră sau o infecție.

Dorsalgiile acute durează în medie 6 săptămâni. Abordarea timpurie a cauzelor este importantă, pentru a evita cronicizarea durerilor și a asigura succesul tratamentului.

O formă aparte de durere este cea „corticalizată”, în care, deși leziunea/afecțiunea inițială s-a rezolvat, pacientul continuă să simtă durere în zona afectată. Acest fenomen apare după perioade îndelungate de durere, din cauza schimbărilor la nivelul scoarței cerebrale, unde sunt integrați stimulii dureroși.

Durerea de spate poate afecta direct activitățile zilnice. Persoanele în vârstă vor tinde să le evite, din cauza fricii de vătămare sau de agravare a simptomelor, ceea ce poate duce la creșterea în greutate și la diverse alte probleme de sănătate.

Diagnosticare

Medicul de familie este primul căruia pacienții cu dorsalgie trebuie să se adreseze. O evaluare clinică inițială presupune o anamneză amănunțită (despre tipul și localizarea durerii, durata și severitatea ei, modul de apariție, factorii declanșatori sau agravanți) și un examen fizic complet. Astfel, se pot selecta cazurile care au nevoie de atenția unui alt medic specialist și de investigații suplimentare, pentru stabilirea precisă a unui diagnostic.

Specialiștii cel mai des implicați în evaluarea durerilor de spate sunt: neurologul, reumatologul și ortopedul, iar investigațiile indicate pot cuprinde:

  • radiografii: investigații rapide, care pot detecta modificări la nivel osos (mai ales în cazul fracturilor) și articular;
  • tomografii computerizate (CT): oferă imagini mai detaliate decât radiografiile;
  • investigații prin rezonanță magnetică (IRM): pentru evidențierea afecțiunilor de țesuturi moi (ligamente, tendoane, mușchi, nervi, măduva spinării, vase de sânge);
  • scanarea osoasă (dexa): în cazul suspectării osteoporozei;
  • electromiografia (EMG): obiectivează funcția rădăcinilor nervoase, a nervilor periferici și a mușchilor inervați;
  • analizele de sânge: sunt mai rar indicate, dar pot fi de ajutor pentru depistarea unei infecții sau a unei afecțiuni reumatologice.

Trebuie să ținem cont de faptul că sistemul locomotor este doar unul din potențialele cauze ale durerilor de spate și că există o serie de alte afecțiuni care pot explica simptomele, cum ar fi: probleme renale (mai ales litiaza renală – pietre la rinichi), afecțiuni gastrice, ginecologice sau urologice, afecțiuni cardiologice sau tumori.

Tratament

În primă fază, pacientul cu dorsalgie poate fi tratat conservator cu tratament medicamentos și sfaturi de mișcare:

  • încercați să vă mișcați cât mai mult, fără să vă forțați;
  • schimbați frecvent poziția;
  • efectuați exerciții precum Tai Chi, yoga, exerciții pentru controlul motor și exerciții aerobice (mers pe jos, înot, ciclism și exerciții de recuperare musculară generală);
  • aplicați comprese calde în zona dureroasă;
  • faceți masaj local cu un unguent antiinflamator;
  • evitați să stați în șezut aplecați în față sau să stați în pat perioade îndelungate;
  • purtarea unui corset poate ajuta pe termen scurt, dar este contraindicată pentru perioade prelungite.

În mod normal, durerile de spate dispar de la sine în câteva săptămâni sau luni și, în acest caz, nu este necesară o vizită la medic. Ar trebui să cereți, totuși, sfatul unui specialist, în următoarele situații:

  • nu apar ameliorari după câteva săptămâni;
  • durerea este atât de puternică încât vă împiedică să vă desfășurați activitățile zilnice;
  • durerea se accentuează cu trecerea timpului.

Tratamentul medicamentos pentru afecțiunile neuro-musculo-scheletale trebuie prescris de un medic și individualizat în funcție de severitatea durerii, de istoricul pacientului și de cauza suspectată. De cele mai multe ori, acesta presupune o combinație între un antiinflamator nesteroidian și un relaxant muscular, în unele cazuri fiind indicate calmante mai puternice. Cremele sau unguentele cu antiinflamatoare sau cu efect de încălzire locală pot reduce durerea, fără să aibă efecte adverse sistemice. În cazul radiculopatiilor (afectării rădăcinilor nervoase) asociate durerilor de spate, pot fi indicate medicamente de durere neuropată, din clasa anticonvulsivantelor sau antidepresivelor.

Durerea cronică este legată de modificările chimice și structurale apărute la toate nivelurile sistemului nervos. Tratamentele psihologice se axează pe creșterea gradului de conștientizare și acceptare a disconfortului fizic, precum și a emoțiilor asociate cu durerea cronică. Uneori, adăugarea unui antidepresiv poate ajuta la ameliorarea durerii prin reducerea componentei de anxietate.

Recuperarea medicală, fizioterapia și kinetoterapia sunt indicate pentru reducerea durerii, relaxarea mușchilor contractați și întărirea mușchilor, pentru a susține cât mai corect coloana vertebrală și a evita o recidivă sau agravarea simptomelor pe termen lung. Schemele de recuperare trebuie să fie individualizate, în funcție de caracteristicile (vârsta, constituția, stilul de viață, afecțiunile existente) și simptomele fiecărui pacient, iar exercițiile de gimnastică medicală trebuie efectuate, de preferat, sub îndrumarea unui profesionist, pentru rezultate optime și de lungă durată.

Terapia osteopată și stimularea magnetică transcraniană sunt metode alternative de abordare și reducere a durerii.

În anumite cazuri, cum ar fi hernia de disc sau stenoza de canal lombar, se pot recomanda intervenții minim invazive (crioterapie, infiltrații cu corticosteroizi, terapie prin radiofrecvență pulsată) sau intervenții neurochirurgicale.

 

Complicații

Dorsalgia poate determina o serie de complicații:

  • traumatisme;
  • formațiuni tumorale;
  • infecții;
  • incontinență (mai ales în cazul femeilor);
  • retenție urinară (mai frecventă la bărbați).

Prevenție

Durerea de spate poate fi prevenită urmând câțiva pași simpli:

  • mișcare fizică ușoară zilnică sau moderată de trei ori pe săptămână (cel puțin 150 de minute pe săptămână): activități precum plimbări, înot, yoga sau pilates;
  • poziție ergonomică la birou, cu schimbare frecventă și, eventual, cu efectuarea unor scurte exerciții de relaxare musculară și menținerea unei posturi corecte;
  • alegerea unei saltele potrivite pentru pat, de obicei fiind indicată una fermă;
  • scădere ponderală;
  • evitarea stresului cronic prin exerciții de relaxare;
  • renunțarea la fumat;
  • evitarea purtării pantofilor cu toc.

Recomandările medicale recente arată că cel mai bun mod de a preveni durerile de spate este efortul fizic, exercitat prin exerciții care consolidează toate grupele de mușchi implicate în ridicarea greutăților, pentru a putea preveni apariția leziunilor și a durerilor de spate asociate acestora.

Medici specialiști - Neurologie, Ortopedie, Reumatologie și Medicina de familie

Costin Arbore Larise
Medic Specialist
Costin Arbore Larise
Medic Specialist

Reumatologie

MC
Mutu Cosmin
Medic Specialist
MC
Mutu Cosmin
Medic Specialist

Neurologie

MA
Mocanu Andrei
Medic Specialist
MA
Mocanu Andrei
Medic Specialist

Neurologie

Popa Ioana Ruxandra
Popa Ioana Ruxandra
Medic Primar
Popa Ioana Ruxandra
Popa Ioana Ruxandra
Medic Primar

Neurologie

Tamas Maria Magdalena
Tamas Maria Magdalena
Medic Primar
Tamas Maria Magdalena
Tamas Maria Magdalena
Medic Primar

Reumatologie și Ecografie 3D

Surugiu Elena
Medic Primar
Surugiu Elena
Medic Primar

Medicina de familie

dsdf
Lupsoiu Anca-Stefania
Medic Primar
dsdf
Lupsoiu Anca-Stefania
Medic Primar

Neurologie

CCS
Chirila Carmina Smarandita
Medic Primar
CCS
Chirila Carmina Smarandita
Medic Primar

Reumatologie

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.

Glosar analize

Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2023 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.