Dorsalgie

Cauze

Cauzele cele mai frecvente de dureri de spate sunt afecțiunile musculo-scheletale. Sistemul locomotor al spatelui are mai multe componente:

• oase (cele 24 de vertebre);
• ligamente;
• tendoane;
• mușchi;
• nervi.

Toate aceste componente participă sinergic la mișcările trunchiului, iar durerea de spate poate afecta orice zonă, de la cea cervicală (de la baza craniului) până la cea lombară sau chiar pâna la nivelul coccisului.

În funcție de localizare, dorsalgiile pot avea diferite cauze, multe dintre ele suprapunându-se (exemplu o hernie de disc poate apărea atât la nivel cervical, cât și la nivel lombar). În funcție de origine, durerea de spate poate fi:

Mecanică

Poate cea mai comună cauză de acest tip este boala degenerativă a discului intervertebral. Ea nu este o boală propriu-zisă, ci mai degrabă un termen folosit pentru a descrie modificările ce au loc la nivelul discurilor intervertebrale odată cu înaintarea în vârstă. În timp, discurile intervertebrale se deteriorează și își pierd capacitatea de amortizare. De aici, durerea de spate apare când discul intervertebral și articulațiile adiacente sunt suprasolicitate.

Curbura modificată a coloanei vertebrale (scolioza sau cifoza/ lordoza nefiziologice) și hernia/protruzia de disc sunt alte cauze mecanice ale durerilor de spate.

Musculară

Pot apărea spasme și tensiune musculară sau întinderi musculare, de obicei ca o consecință a suprasolicitării locale, a unei posturi incorecte sau a ridicării greșite a unei greutăți. În cazurile acute, spasmele musculare, deși pot fi foarte dureroase, protejează de fapt zona afectată, limitând mișcările. Însă o contractură prelungită a mușchilor poate determina dureri cronice;

Neurologică

Aceste dureri se manifestă mai puțin la nivelul coloanei vertebrale, deși pot avea cauza în acest segment, și mai mult în traiectul nervilor comprimați sau iritați (de exemplu, din cauza unei hernii de disc sau a unei infecții cu virusul herpes zoster – Zona Zoster). Durerile de cauză neurologică asociază manifestări de tipul amorțelilor, senzațiilor de arsură și furnicăturilor sau, în cazuri severe, de tipul slăbiciunii musculare.

Stenoza spinală, care reprezintă o îngustare a canalului spinal, dezvoltată de cele mai multe ori de-a lungul timpului, poate presa măduva spinării și nervii spinali.

Traumatică

Leziunile coloanei vertebrale, precum fracturile sau entorsele, provoacă dureri de spate cronice sau de scurtă durată. Entorsele reprezintă lezarea ligamentelor și a structurilor capsulare care conectează fețele articulare vertebrale. Fracturile sunt deseori provocate de osteoporoză, o boala ce face ca oasele să devină fragile și să se fractureze, chiar în lipsa unei traume. Leziunile pot fi provocate și de diverse accidente sau traumatisme.

Reumatologică

Diverse forme de artrită, inclusiv osteoartrită, artrită reumatoidă, spondilită anchilozantă.

Alte cauze

• sarcina;
• pietrele la rinichi;
• afecțiunile ginecologice: endometrioza (o boală caracterizată de dezvoltarea unor celule similare cu cele care formează interiorul uterului - celule endometriale - în locații aflate în afara uterului), fibroamele uterine;
• fibromialgia: boala care dă stări de oboseală profundă și dureri musculare;
• afecțiunile pulmonare: sunt des asociate cu durerile de spate, în special toracale;
• infecțiile: deși nu sunt printre cele mai obișnuite cauze, infecțiile pot provoca dureri de spate dacă apar la nivelul coloanei vertebrale (osteomielită) sau la nivelul discurilor vertebrale (discită). De asemenea, meningita (infecția foițelor care învelesc creierul și măduva spinării) poate determina durere cervicală;
• tumorile: provoacă rareori dureri de spate. Se întâmplă, totuși, atunci când acestea sunt localizate la nivelul măduvei spinării sau pe traiectul unui nerv ori, mai frecvent, ca urmare a unui cancer generalizat (mai ales cancerele metastazate osos).

Simptome

Dorsalgiile se manifestă diferit, în funcție de localizare:

• durerile cervicale: pot fi localizate la nivelul cefei și pot iradia în umeri sau chiar în brațe; se pot asocia cu amorțeală și furnicături, din brațe până în degete, sau chiar cu slăbiciune musculară în mâini. În cazul apariției contracturii musculare la acest nivel, dorsalgia poate determina și durere de cap de tip presional (cefaleea de tensiune) sau chiar amețeală. Torticolisul este o contractură musculară des întâlnită la acest nivel, foarte dureroasă, care limitează mișcările gâtului, cel mai des implicat fiind mușchiul trapez;
• durerile toracale: pot apărea din cauza unei posturi greșite, a unor mușchi slăbiți din lipsa mișcării fizice, dar și din cauza suprasolicitării, a stresului și a tensiunii;
• durerile lombare: sunt cel mai des întâlnite, coloana lombară fiind cea mai vulnerabilă, din cauza poziției inferioare, a gravitației și a suprasolicitării. De cele mai multe ori, poate apărea o durere puternică locală, care blochează mușchii și mobilitatea pacientului. această durere poate coborî pe fese sau pe un picior, pot apărea amorțeală și furnicături într-o anumită zonă de pe picior sau pot apărea dificultăți la mers;
• durerile din zona coccisului (Coccidinia): este des cauzată de șezutul prelungit, apare mai frecvent în sarcină sau după un traumatism local.

Evaluarea pacientului în regim de urgență este necesară când este vorba despre următoarele simptome:

• iradierea durerii în picior, cu slăbiciune musculară în unul sau mai mulți mușchi, care împiedică pacientul să miște laba piciorului, să stea pe vârfuri sau pe călcâie ori într-un picior;
• tulburări de sensibilitate în regiunea perineului, în jurul organelor genitale sau la nivelul feselor;
• tulburări sfincteriene, cu pierdere de urină sau scaun, ori imposibilitatea de a elimina urina sau scaunul și tulburări de erecție;
• dureri de spate apărute în urma unor accidente sau alte traume severe;
• alte semnale de alarmă sunt: scăderea ponderală, febra, astenia, inflamația locală, durerea nocturnă. Acestea pot sugera o altă cauză gravă a durerii, cum ar fi o tumoră sau o infecție.

Dorsalgiile acute durează în medie 6 săptămâni. Abordarea timpurie a cauzelor este importantă, pentru a evita cronicizarea durerilor și a asigura succesul tratamentului.

O formă aparte de durere este cea „corticalizată”, în care, deși leziunea/afecțiunea inițială s-a rezolvat, pacientul continuă să simtă durere în zona afectată. Acest fenomen apare după perioade îndelungate de durere, din cauza schimbărilor la nivelul scoarței cerebrale, unde sunt integrați stimulii dureroși.

Durerea de spate poate afecta direct activitățile zilnice. Persoanele în vârstă vor tinde să le evite, din cauza fricii de vătămare sau de agravare a simptomelor, ceea ce poate duce la creșterea în greutate și la diverse alte probleme de sănătate.

Tratament

În primă fază, pacientul cu dorsalgie poate fi tratat conservator cu tratament medicamentos și sfaturi de mișcare:

• încercați să vă mișcați cât mai mult, fără să vă forțați;
• schimbați frecvent poziția;
• efectuați exerciții precum Tai Chi, yoga, exerciții pentru controlul motor și exerciții aerobice (mers pe jos, înot, ciclism și exerciții de recuperare musculară generală);
• aplicați comprese calde în zona dureroasă;
• faceți masaj local cu un unguent antiinflamator;
• evitați să stați în șezut aplecați în față sau să stați în pat perioade îndelungate;
• purtarea unui corset poate ajuta pe termen scurt, dar este contraindicată pentru perioade prelungite.

În mod normal, durerile de spate dispar de la sine în câteva săptămâni sau luni și, în acest caz, nu este necesară o vizită la medic. Ar trebui să cereți, totuși, sfatul unui specialist, în următoarele situații:

• nu apar ameliorari după câteva săptămâni;
• durerea este atât de puternică încât vă împiedică să vă desfășurați activitățile zilnice;
• durerea se accentuează cu trecerea timpului.

Tratamentul medicamentos pentru afecțiunile neuro-musculo-scheletale trebuie prescris de un medic și individualizat în funcție de severitatea durerii, de istoricul pacientului și de cauza suspectată. De cele mai multe ori, acesta presupune o combinație între un antiinflamator nesteroidian și un relaxant muscular, în unele cazuri fiind indicate calmante mai puternice. Cremele sau unguentele cu antiinflamatoare sau cu efect de încălzire locală pot reduce durerea, fără să aibă efecte adverse sistemice. În cazul radiculopatiilor (afectării rădăcinilor nervoase) asociate durerilor de spate, pot fi indicate medicamente de durere neuropată, din clasa anticonvulsivantelor sau antidepresivelor.

Durerea cronică este legată de modificările chimice și structurale apărute la toate nivelurile sistemului nervos. Tratamentele psihologice se axează pe creșterea gradului de conștientizare și acceptare a disconfortului fizic, precum și a emoțiilor asociate cu durerea cronică. Uneori, adăugarea unui antidepresiv poate ajuta la ameliorarea durerii prin reducerea componentei de anxietate.

Recuperarea medicală, fizioterapia și kinetoterapia sunt indicate pentru reducerea durerii, relaxarea mușchilor contractați și întărirea mușchilor, pentru a susține cât mai corect coloana vertebrală și a evita o recidivă sau agravarea simptomelor pe termen lung. Schemele de recuperare trebuie să fie individualizate, în funcție de caracteristicile (vârsta, constituția, stilul de viață, afecțiunile existente) și simptomele fiecărui pacient, iar exercițiile de gimnastică medicală trebuie efectuate, de preferat, sub îndrumarea unui profesionist, pentru rezultate optime și de lungă durată.

Terapia osteopată și stimularea magnetică transcraniană sunt metode alternative de abordare și reducere a durerii.

În anumite cazuri, cum ar fi hernia de disc sau stenoza de canal lombar, se pot recomanda intervenții minim invazive (crioterapie, infiltrații cu corticosteroizi, terapie prin radiofrecvență pulsată) sau intervenții neurochirurgicale.

Complicații

Dorsalgia poate determina o serie de complicații:

• traumatisme;
• formațiuni tumorale;
• infecții;
• incontinență (mai ales în cazul femeilor);
• retenție urinară (mai frecventă la bărbați).