Sindromul X fragil

Cauze

Sindromul X fragil este cauzat de mutații în gena FMR1 situată pe cromozomul X. Iată cum se întâmplă:

Gena FMR1 și proteina FMRP

Gena FMR1 furnizează instrucțiuni pentru producerea unei proteine numite FMRP (Fragile X Mental Retardation Protein), care este crucială pentru dezvoltarea și menținerea sinapselor, conexiunile dintre celulele nervoase în care are loc comunicarea.

Extinderea repetițiilor CGG

În cadrul genei FMR1, există un segment de ADN care are un model de repetare a nucleotidelor citozină-guanină-guanină (CGG). La majoritatea indivizilor, acest segment CGG se repetă de aproximativ 5-44 de ori. Cu toate acestea, la persoanele cu sindrom X fragil, el se repetă de peste 200 de ori. Acest număr extins de repetări, cunoscut sub numele de "mutație completă", duce la inhibarea genei FMR1, ceea ce, la rândul său, o împiedică să producă FMRP.

Absența FMRP

Fără niveluri adecvate de FMRP, un individ va prezenta dizabilitatea intelectuală caracteristică, provocările comportamentale și diversele trăsături fizice ale sindromului X fragil.

Starea de purtător (premutație)

Există un număr intermediar de repetări CGG (aproximativ 55-200 de repetări) cunoscut sub numele de "premutație". Este posibil ca persoanele cu o premutație să nu prezinte simptomele complete ale sindromului X fragil, dar sunt expuse riscului de a transmite mutația completă către urmașii lor, în special la femei. Femeile cu o premutație au riscul de a avea copii cu mutația completă, ceea ce poate duce la apariția simptomelor sindromului X fragil. În plus, persoanele cu premutație prezintă riscul de a suferi de alte afecțiuni medicale, inclusiv sindromul tremor/ataxie asociat cu sindromul X fragil (FXTAS) și insuficiență ovariană primară, asociată cu sindromul X fragil (FXPOI).

Simptome

Sindromul X fragil afectează în mod diferit indivizii, cu simptome care variază de la ușoare la severe:

Simptome cognitive și de dezvoltare:

• dizabilitate intelectuală sau întârzieri de dezvoltare, cu grade diferite de severitate;
• întârzieri de limbaj și vorbire;
• dificultăți în ceea ce privește rezolvarea problemelor, raționamentul logic și gândirea abstractă necesară pentru matematică;
• coordonare motorie slabă și tonus muscular scăzut.

Simptome comportamentale și emoționale:

• anxietate și sensibilitate crescută la stimuli senzoriali (de exemplu, zgomote puternice sau lumini puternice);
• hiperactivitate și probleme de deficit de atenție;
• impulsivitate și dificultăți de autocontrol;
• comportamente repetitive, cum ar fi baterea mâinilor sau vorbirea repetitivă;
• provocări sociale, inclusiv dificultăți în înțelegerea semnelor sociale, menținerea contactului vizual sau hiper-vorbire;
• comportamente agresive sau auto-vătămătoare în unele cazuri;
• probleme de procesare senzorială, ceea ce duce fie la comportamente de căutare senzorială, fie la comportamente de evitare a stimulării senzoriale;
• comportamente asemănătoare autismului, cum ar fi retragerea socială, comportamente repetitive și dificultăți de comunicare; de fapt, o proporție semnificativă de persoane cu sindromul X fragil îndeplinesc, de asemenea, criteriile pentru tulburarea de spectru autist.

Semne fizice:

• față lungă, cu o frunte mare, urechi mari și o mandibulă proeminentă;
• picioare plate;
• degete flexibile și articulații hiperextensibile;
• la bărbați, testicule mărite (macroorchidie) după debutul pubertății.

Alte simptome:

• convulsiile (apar la aproximativ 15-20% dintre persoanele cu sindromul X fragil);
• defensivitate tactilă sau faptul de a fi excesiv de sensibil la anumite senzații fizice;
• probleme cu somnul, inclusiv dificultăți de adormire și treziri frecvente.

Este important de reținut că nu toate persoanele cu sindromul X fragil vor avea toate aceste manifestări, iar severitatea simptomelor poate varia foarte mult în rândul persoanelor afectate. Unele persoane cu sindromul X fragil pot avea o dizabilitate intelectuală ușoară sau chiar un IQ normal, în timp ce altele pot fi afectate mai grav. Intervenția timpurie și strategiile educaționale și terapeutice adaptate pot ajuta la îmbunătățirea rezultatelor pentru persoanele cu sindromul X fragil.

Tratament

În prezent, nu există un tratament pentru sindromul X fragil. Cu toate acestea, tratamentul este adaptat pentru a aborda simptomele și nevoile specifice ale pacienţilor.

Intervenții comportamentale și de dezvoltare:

• terapie comportamentală - aceasta poate ajuta la gestionarea problemelor comportamentale specifice asociate cu sindromul X fragil, cum ar fi agresivitatea, anxietatea sau problemele de atenție;
• intervenții educaționale - planurile educaționale individualizate sunt adesea dezvoltate pentru copiii cu sindrom X fragil pentru a aborda nevoile lor unice de învățare;
• terapia de vorbire și limbaj - aceasta poate ajuta la îmbunătățirea abilităților lingvistice, la abordarea întârzierilor de vorbire și la îmbunătățirea comunicării;
• terapie ocupațională - ajută indivizii să își îmbunătățească abilitățile motorii și să facă față provocărilor de integrare senzorială, cum ar fi sensibilitatea la zgomot sau la atingere;
• terapia fizică - abordează orice tonus muscular scăzut și ajută la îmbunătățirea abilităților motorii.

Medicamente

Deși nu există niciun medicament aprobat în mod specific pentru a trata sindromul X fragil, unele medicamente pot aborda simptome specifice:

• stimulente pentru probleme de atenție sau hiperactivitate;
• antipsihotice - pentru a trata iritabilitatea, agresivitatea sau comportamentele de auto-vătămare;
• antidepresive - pentru anxietate sau simptome depresive;
• medicamente antiepileptice - pentru persoanele care se confruntă cu convulsii.

Măsuri de susținere:

• grupuri de sprijin - pentru familiile și persoanele afectate de sindromul X fragil pot oferi o rețea valoroasă de înțelegere și experiență comună;
• consiliere - poate fi benefică pentru familii pentru a ajuta la gestionarea provocărilor asociate cu sindromul X fragil.

Tratamente viitoare

Cercetările sunt în curs de desfășurare în ceea ce privește tratamentele specifice pentru sindromul X fragil. Unele studii examinează modul de abordare a anomaliilor moleculare de bază din creier care rezultă din absența sau reducerea proteinei FMRP.

Controale regulate

Evaluările medicale regulate, de vedere și de auz, sunt necesare pentru a se asigura că orice probleme asociate sunt identificate și abordate cât mai devreme posibil.

Complicaţii

Sindromul X fragil poate fi asociat cu o varietate de complicații, atât fizice, cât și comportamentale:

Dizabilități intelectuale

Majoritatea bărbaților și unele femei cu sindromul X fragil au diferite grade de dizabilitate intelectuală, care poate varia de la ușoară la moderată la femei și de la moderată la severă la bărbați.

Complicații comportamentale și emoționale:

• tulburări de atenție - persoanele cu sindromul X fragil au adesea probleme cu atenția, controlul impulsurilor și hiperactivitatea;
• tulburări de anxietate și de dispoziție - multe persoane cu sindromul X fragil se confruntă cu anxietate, schimbări de dispoziție și simptome depresive;
• comportamente de tip autist - unele comportamente observate în sindromul X fragil, cum ar fi fluturarea mâinilor, acțiunile repetitive și dificultățile sociale, sunt similare cu cele observate în tulburarea de spectru autist; un număr semnificativ de persoane cu sindromul X fragil sunt diagnosticate și cu autism;
• comportament agresiv - unele persoane cu sindromul X fragil pot prezenta tendințe agresive sau comportamente de auto-vătămare;
• tulburări de integrare senzorială - persoanele cu sindromul X fragil ar putea fi excesiv de sensibile la stimuli senzoriali; aceștia pot deveni copleșiți de lumini strălucitoare, zgomote puternice, anumite texturi sau chiar situații noi;
• dificultăți de vorbire și limbaj - pot fi prezente probleme de articulare a vorbirii, iar indivizii pot evita contactul vizual și se pot confrunta cu dificultăți în a purta conversații, chiar dacă au un vocabular larg;
• convulsii - o proporție semnificativă (aproximativ 10-20%) de indivizii cu sindromul X fragil pot avea convulsii.

Complicații fizice:

• tonus muscular scăzut - multe persoane cu sindromul X fragil au hipotonie sau tonus muscular scăzut, ceea ce poate întârzia dezvoltarea abilităților motorii;
• probleme ale țesutului conjunctiv - unii indivizi ar putea avea articulații flexibile, picioare plate și alte probleme ale țesutului conjunctiv;
• infecții recurente ale urechii - acest lucru este comun la copiii cu sindromul X fragil și poate duce la pierderea auzului;
• prolapsul valvei mitrale - o afecțiune cardiacă în care valva mitrală nu se închide corect; este o complicație relativ comună la persoanele cu sindromul X fragil dar este, de obicei, ușoară;
• probleme de reproducere la femei - unele femei cu sindromul X fragil se pot confrunta cu menopauză precoce sau cu alte probleme de fertilitate;
• probleme oculare și de vedere - indivizii cu sindromul X fragil ar putea avea strabism (ochi încrucișați) sau alte probleme de vedere.

Este important să rețineți că severitatea și gama acestor complicații pot varia foarte mult în rândul persoanelor cu sindromul X fragil. Monitorizarea regulată de profesioniștii din domeniul sănătății poate ajuta la gestionarea și atenuarea multora dintre aceste complicații.