RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Sinechie uterină

Sinechie uterină

Alte denumiri: sindromul Asherman

Descoperă informații utile despre sinechie uterină: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre sinechia uterină (sindromul Asherman)

Sinechia uterină (sindromul Asherman) este o boală care afectează sistemul reproducător feminin și poate cauza dificultăți legate de fertilitate sau de ducerea la termen a unei sarcini. Afecțiunea poate fi vindecată complet atunci când este descoperită și tratată la timp.

Sinechia uterină (sindromul Asherman) este o boală care descrie acumularea de țesut cicatricial în interiorul uterului, având loc o micșorare a spațiului liber.

Afecțiunea poate fi o complicație apărută în urma unei intervenții chirurgicale sau a tratamentului pentru cancer. Femeile diagnosticate cu sinechie uterină (sindromul Asherman) se confruntă adesea cu cicluri menstruale neregulate și dureroase, cu absența îndelungată a ciclului menstrual, dureri pelviene și infertilitate. Sindromul Asherman poate fi tratat și simptomele pot fi ameliorate.

Macheta a uterului unei femei

Cauze

Printre cauzele care pot declanșa sinechie uterină (sindromul Asherman) se pot număra următoarele:

  • dilatare și chiuretare a uterului (pierdere sau întrerupere de sarcină, tratarea menoragiei);
  • infecții la nivelul uterului;
  • răniri ale uterului;
  • intervenții chirurgicale intrauterine;
  • chiuretaje repetate;
  • infecție la nivelul cusăturii după cezariană;
  • boli pelviene inflamatorii;
  • cancer cervical;
  • răniri cauzate de sterilet;
  • schistosomiază;
  • tuberculoză genitală (când bacteriile tuberculozei pătrund în sistemul reproducător).

Factori de risc

Sinechia uterină (sindromul Asherman) poate rămâne nediagnosticată, mai ales atunci când nu există simptome îngrijorătoare. Factorii de risc care pot duce la apariția acestei afecțiuni pot include un istoric de boli la nivel pelvian, tratament pentru cancer, complicații apărute la nașteri sau chiuretaje, precum și intervenții chirurgicale la nivelul uterului.

Nu este o afecțiune care se moștenește genetic, prin urmare dacă există un istoric familial cu astfel de probleme nu înseamnă că pot apărea fără motiv.

Simptome

Printre simptomele care pot apărea în caz de sinechie uterină (Sindromul Asherman) se pot număra următoarele:

  • amenoree - lipsa ciclului menstrual;
  • hipomenoree - ciclu menstrual neregulat;
  • sângerări uterine anormale;
  • durere pelvină;
  • sarcină cu probleme;
  • avorturi spontane;
  • naștere prematură;
  • infertilitate;
  • dificultatea de a păstra o sarcină până la termen.
Bisturiu in mana unui medic alaturi de un model al sistemului reproducator feminin

Diagnosticare

Medicul specialist care diagnostichează afecțiunea este medicul ginecolog, care va constata prezența aderențelor în urma unor investigații și analize specifice. Acesta trebuie consultat atunci când pacienta prezintă simptome ca sângerări neregulate, lipsa menstruației, dureri pelviene sau se confruntă cu dificultăți de a rămâne însărcinată.

Medicul ginecolog va face anamneza pacientei, va solicita detalii legate de istoricul personal și familial și se va interesa de eventuale intervenții chirurgicale sau infecții la nivel pelvian. Uneori este nevoie de o echipă de medici care să includă un obstetrician, un ginecolog și un radiolog.

Consultația poate include o sonohisterogramă, care se efectuează prin injectarea unei soluții saline în interiorul uterului, cu ajutorul unui cateter. Ulterior, se poate face o ecografie transvaginală pentru a se observa dacă există țesuturi care blochează cervixul și aglomerează interiorul uterului. O variantă folosită atât pentru diagnostic, cât și pentru tratament poate fi și histeroscopia, o procedură minim invazivă folosită pentru vizualizare cavității uterine.

Tratament

Pentru vindecarea simptomelor, este necesară o intervenție chirurgicală numită histeroscopie. Aceasta presupune îndepărtarea aderențelor intrauterine cu ajutorul unui instrument numit histeroscop. Ulterior, medicul poate recomanda terapie hormonală cu estrogen, în scopul regenerării pereților interiori ai uterului. Uneori se recomandă și dispozitive intrauterine tip DIU sau sterilet, în scopul de a preveni formarea unor noi aderențe intrauterine. În unele cazuri se recomandă introducerea unui cateter intrauterin timp de câteva zile, perioadă în care se vor administra antibiotice pentru evitarea infecțiilor.

Medicul specialist va monitoriza pacienta pe toată perioada tratamentului, precum și ulterior, pentru a observa cum evoluează refacerea și dacă apar din nou aderențe.

Scopul tratamentului este acela de a înlătura durerea, de a regla ciclul menstrual și de a crește șansele unei sarcini duse până la termen, atunci când se dorește acest lucru.


Complicații

Uneori femeile diagnosticate cu sinechie uterină (sindromul Asherman) pot face cancer endometrial, înainte sau după instalarea menopauzei. Prin urmare, este importantă monitorizarea periodică a endometrului, pentru reducerea riscurilor. În același timp, femeile care rămân însărcinate în timp ce au sinechie uterină (sindromul Asherman) riscă unele complicații de ordin obstetrical, cum ar fi naștere prematură, nașterea unui bebeluș cu greutate mică, precum și complicații legate de placentă.

Astfel, pot apărea afecțiuni ca placenta accreta sau placenta Previa care pot cauza probleme la naștere. Placenta accreta înseamnă că placenta este atașată prea strâns de pereții uterului și după naștere poate cauza hemoragii severe, pentru că nu poate fi îndepărtată. Placenta Previa este o afecțiune prin care placenta blochează deschiderea cervixului. Aceasta poate, de asemenea, să cauzeze hemoragii intense, dar și creșterea riscului de naștere prematură.

Prevenție

Întrucât de cele mai multe ori sinechia uterină (sindromul Asherman) apare ca urmare a unor intervenții chirurgicale care nu pot fi evitate, prevenirea este imposibilă. Atunci când au loc astfel de intervenții, se poate discuta cu medicul care le efectuează pentru a monitoriza evoluția ecografică/histeroscopică la o perioadă mai mare după ce au avut loc operațiile. Astfel se poate pune un diagnostic din timp și pot fi evitate unele complicații.

Femeile care au simptome ale sinechiei uterine (sindromul Asherman) sunt sfătuite să apeleze la un consult medical de specialitate încă din fazele timpurii, pentru a avea parte de un tratament adecvat și a preveni eventualele complicații. Astfel, cresc șansele de a rămâne însărcinate și de a duce până la capăt sarcina fără probleme, dacă își doresc acest lucru. În același timp, ciclurile menstruale vor fi regulate și mai puțin sau chiar deloc dureroase.

Bibliografie

  1. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16561-ashermans-syndrome
  2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448088/
  3. https://www.webmd.com/women/what-is-asherman-syndrome
  4. https://www.healthline.com/health/womens-health/asherman-syndrome
  5. https://medlineplus.gov/ency/article/001483.htm
  6. https://www.medicalnewstoday.com/articles/asherman-syndrome

Echipa medicală - Ginecologie și Obstetrica - Ginecologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.