medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Timpan perforat

Timpan perforat

Alte denumiri: Ruptura/ Perforația de timpan

Descoperă informații utile despre timpan perforat: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre timpanul perforat

Perforația de timpan reprezintă o întrerupere a continuității timpanului ce rezultă ca urmare a unei infecții a urechii externe sau medii, a unui traumatism accidental sau a unor proceduri chirurgicale la nivelul urechii.

Timpanul este o membrană fibroasă, constituită din trei straturi:

  • stratul epidermic - dispus la exterior către conductul auditiv extern;
  • lamina propria - stratul mijlociu, format predominant din fibre de colagen care sunt dispuse radial în exterior și circular în interior;
  • stratul mucos - dispus la interior către urechea medie.

Perforația posttraumatică apare când procesul de vindecare al timpanului nu este integral și lasă drept sechelă o lipsă de substanță de diferite dimensiuni și forme. Dimensiunea perforației poate varia de la cele de 2-3 mm în diametru, care ocupă un cadran (frecvent postero-inferior, antero-inferior sau paracentral, ce reprezintă un sfert din membrana timpanică), până la cele subtotale (anterioare, posterioare sau inferioare, care ocupă jumătate din suprafața timpanului) și totale (când rămâne un mic rest din timpan).

Medlife

Cauze

Principalele cauze ale apariției perforațiilor de timpan sunt următoarele:

  • traumatismele timpanului - prin utilizarea de bețișoare portcoton sau de alte obiecte ascuțite precum agrafe, ace de siguranță, chei, bețe de chibrit învelite sau nu în vată, pentru îndepărtarea excesului de cerumen;
  • barotraumele - care sunt produse de modificarea presiunii la nivelul urechii prin  lovituri locale, creșterea presiunii atmosferice, la parașutiști, sau expunerea la o presiune excesivă sub apă, în cazul scafandrilor;
  • otitele - acute sau cronice ale urechii externe sau medii, din bolile infecto-contagioase;
  • cauzele iatrogene - sunt determinate de diferite intervenții chirurgicale la nivelul urechii externe sau medii, cum ar fi spălături sau aspirații auriculare, miringotomie, operație a timpanului, montarea de aerator transtimpanal Diabolo.

Factori de risc

Principalii factori care cresc riscul apariției perforației de timpan sunt:

  • otita - studiile au arătat faptul că episoadele recurente de otită medie acută cresc riscul de apariție a perforațiilor spontane de membrană timpanică. Agentul patogen cel mai frecvent asociat cu otite medii complicate cu perforații de timpan este bacteria Haemophilus influenzae. Mai rar, otitele externe cauzate de ciuperca Aspergillus niger pot provoca astfel de sechele;
  • sporturile acvatice - implică un risc crescut de accidente prin căderea în apă sau lovirea urechii de un val. Apariția perforațiilor spontane la scafandri, din cauza presiunii, este foarte rară și apare, de obicei, la cei care prezintă zone de timpan subțire, ca rezultat al unor episoade recurente de otită acută, avute cel mai probabil în copilărie;
  • diverse accidente - precum fractura de ureche, diferite leziuni la nivelul urechilor sau lovituri puternice la cap pot duce la perforații de timpan;
  • diferite obiecte ascuțite - curățarea conductul auditiv extern sau ameliorarea senzației de mâncărime cu diferite obiecte produce cel mai frecvent leziuni la nivelul conductului și mai rar perforații de timpan;
  • manevrele de spălătură auriculară - dacă aceste proceduri sunt făcute de personal medical necalificat, se poate ajunge la complicații sau chiar perforații de timpan.

Simptome

Semnele perforației de timpan variază în funcție de cauza care a determinat apariția problemei. În cazul unor traumatisme provocate la nivelul timpanului de bețișoarele portcoton, simptomele sunt reprezentate de:

Barotraumele sunt însoțite de o senzație de presiune dureroasă în ureche, urmate de o perioadă de ameliorare, după instalarea perforației.

Iar în cazul otitelor medii acute, care duc la o inflamare a timpanului, simptomele se manifestă zgomotos cu durere intensă (otalgie) și senzație de înfundare a urechii. Diminuarea acestor senzații, concomitent cu apariția otoreei (secreție gălbuie cu striuri de sânge), se asociază frecvent cu producerea unei perforații în timpan.

Și în cazul bebelușilor, timpanul perforat are simptome asemănătoare cu cele ale adulților și trebuie mers la medicul ORL pediatru, pentru a vă asigura că pierderea de auz este temporară.

Medlife

Diagnosticare

Diagnosticul de perforație de timpan este stabilit de medicul specialist ORL, în urma unei examinări clinice care permite vizualizarea canalului auditiv și a timpanului, procedură numită otoscopie sau otomicroscopie (în cazul perforațiilor de mici dimensiuni).

Examenul clinic ORL trebuie completat cu investigații audiologice, precum:

  • audiograma tonală liminară care poate evidenția o hipoacuzie (scădere a capacității auditive);
  • timpanograma care nu înregistrează niciun grafic în caz de perforație.

Tratament

Tratamentul timpanului perforat are scopul de a preveni supurația urechii medii sau de a trata scurgerile gălbui atunci când acestea s-au instalat. Se preferă administrarea de antibiotice orale, deoarece o parte dintre picăturile ce conțin antibiotic au efect toxic crescut dacă ajung în urechea medie.

Tratamentul chirurgical al timpanului perforat, numit miringoplastie, este recomandat pacienților cu probleme mici, fără semne de supurație. Intervenția constă într-o perforație dirijată a timpanului în zona cu cea mai mare capacitate de vindecare. Cele mai multe astfel de perforații de mici dimensiuni se închid spontan.

Dacă după trei luni de la operație timpanul nu s-a refăcut, se recomandă timpanoplastia. Aceasta presupune acoperirea perforației cu un strat de grăsime recoltat din lobul urechii, după ce marginile au fost curățate mecanic. Timpanoplastia clasică se efectuează cu pacientul sub anestezie generală, deoarece intervenția necesită o incizie în spatele urechii sau în canalul auditiv extern.

Tratamentele naturiste pentru timpanul perforat este bine să fie aplicate doar după o discuție cu medicul ORL. Uneori, remediile naturiste utilizate sau înțelese greșit pot face mai mult rău decât bine.


Complicații

Pătrunderea accidentală a apei în urechea cu perforație de timpan se soldează frecvent cu episoade acute de otită medie supurată, care necesită tratament antibiotic. Netratată, perforația de timpan poate duce la pierderea auzului la urechea afectată.

Prevenție

Perforația de timpan poate fi prevenită prin respectarea unor reguli simple, precum:

  • protejarea urechilor în timpul zborului;
  • protejarea urechilor de zgomote puternice prin utilizarea dopurilor de urechi;
  • evitarea folosirii bețișoarelor portcoton pentru curățarea urechii;
  • tratarea infecțiilor urechii medii.

Autor

Dr. Baciu Mădălina

Medic Primar ORL

Bibliografie

  1. Ataman Traian. „Otologie“, Editura Tehnică, București 2002, p. 97-100, ISBN 973-31-2081-2.
  2. Vasile Ciuchi. „Patologia inflamatorie cronică a urechii medii. Sechele postotitice“, Editura Medicală, București 2004, p. 236-250, ISBN 973-39-0528-3.
  3. Saadi, Robert A. “Middle Ear, Tympanic Membrane, Perforations: Practice Essentials, Epidemiology, Etiology.” Medscape.com, Medscape, 18 July 2022, https://emedicine.medscape.com

Echipa medicală - ORL și ORL pediatrie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.