Otita

Despre otită

Otita reprezintă un proces inflamator care se dezvoltă la nivelul urechii și care poate cuprinde pavilionul urechii, tegumentul conductului auditiv extern și mucoasa urechii medii.

 

Tipuri de otită

În funcție de localizarea inflamației, otitele sunt împărțite în trei categorii.

Otitele externe care afectează pavilionul auricular și conductul auditiv extern și care pot fi:

  • otite acute externe difuze (întâlnite la înotători);
  • otite acute externe localizate (care sunt localizate la nivelul foliculilor piloși);
  • otite externe cronice (simptomatologia durează peste 6 săptămâni);
  • otite eczematoase (cuprind o serie de afecțiuni dermatologice);
  • otite externe maligne sau necrotizante (apar prin extensia infecției în țesuturile profunde ale conductului și sunt întâlnite, mai ales, la persoanele cu imunitate scăzută precum diabetici, bolnavi de SIDA)
  • otomicoze (produse de anumite specii de fungi din genul Aspergillus și Candida).

Otitele medii care determină inflamarea timpanului și a mucoasei căsuței timpanului.

Otitele interne sau labirintitele sunt o formă mult mai rară de otite, localizate la nivelul labirintului urechii și reprezintă mai mult o stare inflamatorie a urechii interne, decât o infecție în sine. Aceasta se vindecă, de cele mai multe ori, de la sine.

Otita la copii

La copil, otita externă este mai rar întâlnită comparativ cu otita medie. Ea apare mai frecvent la copiii care practică înotul, la cei care trăiesc în condiții cu umiditate excesivă sau la copiii ai căror părinți le șterg excesiv conductele cu bețișoare port coton.
Otita externă la copilul mic se manifestă frecvent prin agitație, plâns neconsolabil, refuzul alimentației, frecarea capului pe pernă, aducerea mâinii spre ureche, rar otoree purulentă, urât mirositoare și febră.

 

Cauze

Cauzele otitei externe difuze pot fi de mai multe tipuri:

  • cauză infecțioasă produsă de bacterii (stafilococul auriu și epidermidis, pseudomonas aeruginosa, streptococi, proteus vulgaris, colibacili) și fungi (aspergillus niger, candida, actynomices);
  • cauză eczematiformă caracteristică dermatitei atopice sau psoriazisului;
  • cauză seboreică manifestată ca o dermatită seboreică.

Cauzele otitei medii pot fi, mai ales, infecțiile bacteriene cu:

  • Pneumococ
  • Haemophilus influenzae
  • Moraxella catarrhalis
  • Pseudomonas aeruginosa
  • Stafilococ auriu
  • Streptococ de grup A
  • Anaerobi

Cauzele otitei interne sunt, de cele mai multe ori, de natură virală.

Inflamația acută a mucoasei urechii medii este mai frecventă la copiii mici, astfel că 70% dintre copiii cu vârsta de până la trei (3) ani prezintă cel puțin un episod de otită acută. Ea apare mai ales primăvara, toamna și iarna, în contextul epidemiilor de viroză a căilor respiratorii superioare.

Factori de risc

La apariția otitei externe contribuie și o serie de factori favorizanți, dintre care, cei mai importanți sunt:

  • Climatul cald și umed
  • Umiditatea cronică de la nivelul conductului auditiv extern care produce modificarea florei saprofite cu proliferarea bacteriilor gram negative precum Pseudomonas aeruginosa
  • Retenția de corpi străini și detritusuri epidermice
  • Purtarea protezelor auriculare sau a altor dispozitive
  • Traumatismele locale produse de bețișoarele port coton, agrafe sau de corpi străini, care sunt mai frecvent întâlnite la copiii mici
  • Diminuarea secreției ceruminoase prin curățarea excesivă a cerumenului, care are rol protector al tegumentului datorită activității sale bactericide
  • Otoreea cronică
  • Iradierea
  • Diabetul zaharat
  • Stările de imunosupresie precum diabetul zaharat, infecția HIV, neoplasmele

În etiologia otitei medii sunt incriminați o serie de factori favorizanți, precum:

  • infecții de vecinătate precum rinofaringita, rinosinuzita acută, adenoidita acută
  • obstrucții mecanice produse de vegetații adenoide, deviație de sept nazal, rinită cronică hipertrofică
  • intervenții chirurgicale precum adenoidectomia și tamponamentul nazal anterior și posterior
  • vârsta sub 2 ani când tuba auditivă este scurtă și aproape orizontală, iar aerarea este scăzută la nivelul urechii medii din cauza resturilor neresorbite din timpul vieții intrauterine
  • bolile infecto-contagioase (gripa, scarlatina, rujeola)
  • alergiile și terenul atopic
  • condițiile de mediu neprielnice, cu frig, umezeală, aglomerație
  • alimentația artificială (este cunoscut faptul că hrănirea la sân aduce nu numai necesarul caloric pentru o dezvoltare armonioasă a copilului, ci și un aport crescut de anticorpi de la mamă)
  • boli care scad imunitatea precum diabetul zaharat, infecția HIV, hipovitaminozele

Simptome

Principalele simptome și semne ale otitei externe sunt:

  • Pruritul auricular care apare la debutul otitei externe acute este determinat de fenomenele inflamatorii locale. Pruritul se manifestă intens și în otitele micotice sau în otitele cronice
  • Otalgia care poate avea intensitate medie până la severă, este exacerbată nocturn și durează 1-2 zile. Otalgia este accentuată de mișcările de masticație și de tracționarea pavilionului auricular.Otalgia severă, profundă, este caracteristică otitelor maligne
  • Senzația de presiune sau de plenitudine auriculară este produsă de acumularea secrețiilor în conduct
  • Hipoacuzia de transmisie apare prin acumularea secrețiilor în conduct sau din cauza inflamației care poate duce până la stenozarea (închiderea) conductului
  • Tinitus
  • Otoreea care este inițial seroasă, devine rapid purulentă și urât mirositoare
  • Febra cu caracter ocazional, ce apare doar în cazul diseminării limfatice a infecției
  • Cu sau fără stare generală alterată
  • Celulita feței și a gâtului
  • Adenopatia ipsilaterală în triunghiul cervical superior, în regiunea parotidiană sau retroauriculară.

În cazul otitei medii, simptomatologia cuprinde 4 faze:

 

  1. Faza de otită acută congestivă se manifestă prin:
    • Febră înaltă 39-40°C
    • Stare generală alterată
    • Otalgie intensă, pulsatilă, profundă, accentuată nocturn
    • Acufene

  2. Faza de otită acută catarală sau seroasă este caracterizată de::
    • Autofonie
    • Senzație de plenitudine endaurală
    • Hipoacuzie
    • +/- sensibilitate spontană sau la palparea punctelor mastoidiene

  3. Faza de otită medie acută supurată este marcată de:
    • Remiterea otalgiei și a febrei
    • Apariția otoreei purulente prin perforarea membranei timpanice. Această fază poate fi prevenită prin instituirea precoce a tratamentului antibiotic și antiinflamator.

  4. Faza de vindecare durează 2-4 săptămâni și este cea mai săracă în simptome întrucât otoreea dispare prin închiderea perforației și auzul revine treptat.

     

    La copil simptomatologia este mai zgomotoasă decât la adult și poate fi dominată de manifestări gastro-intestinale la care se adaugă febră, inapetență, agitație convulsii, stare de delir, meningism, tahicardie.

     

    Diagnosticare

    În diagnosticarea atât a otitei externe cât și a celei medii este nevoie de un consult la medicul specialist ORL pe baza anamnezei, examenului clinic ORL și a investigațiilor de laborator și a unui examenul audiometric, solicitat în cazul otitei medii.

    La examenul clinic ORL prin inspecție, pentru otita externă se pot evidenția:

    • decolarea pavilionul auricular din cauza împăstării tegumentelor retroauriculare
    • tumefacția și hiperemia tegumentelor conductului auditiv extern mergând până la stenoză consecutivă
    • durerea accentuată de tracțiunea pavilionului, introducerea speculului otoscopului și palparea tragusului este caracteristică
    • otoreea seroasă sau purulentă (nu există întotdeauna)
    • miringita (inflamația timpanului) apare prin evoluția îndelungată a otitei externe sau prin extensia infecției la nivelul membranei timpanice

    La palparea regiunii cefalice se poate evidenția prezența unei adenopatii satelite cu localizare cervicală superioară, parotidiană sau retroauriculară.

    Examenul clinic ORL pentru diagnosticarea otitei medii aspectul clinic diferă în funcție de fază:

    • în faza inițială timpanul este hiperemic inițial de-a lungul mânerului ciocanului, apoi aspectul de extinde la nivelul întregului timpan. Treptat timpanul devine mat, bombat, cu triunghi luminos absent
    • în faza a doua prin timpan se pot observa bule de aer sau nivel de lichid care bombează timpanul
    • în faza a treia apare o perforație, localizată în cadranul inferior al timpanului, prin care se scurg, pulsatil, secreții purulente
    • în faza a patra secrețiile purulente diminuă până la dispariție, iar perforația se închide

    În cazul otitei medii este necesar şi un examen audiometric care se realizează într-o cameră izolată fonic și constă în funcție de vârstă în:

    • audiogramă tonală liminară care poate fi realizată la copiii cu vârsta peste 6 ani. Ea indică o hipoacuzie de tip transmisie
    • impedansmetria este utilă pentru diagnosticul otitei medii la copiii sub 6 ani. În acest caz graficul este o timpanogramă de tip B

    Investigațiile de laborator utile pentru diagnosticarea și tratarea otitei sunt:

    • hemoleucograma care indică o leucocitoză
    • proteina C reactivă este crescută
    • viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) crescută
    • examenul secreției otice după paracenteză sau perforarea spontană a timpanului cu realizarea de frotiu, cultură și antibiogramă sunt importante pentru alegerea antibioticului
    • prelevarea secreției auriculare cu frotiu, cultură și antibiogramă/antifungigramă (pentru pacienții cu otită externă)

    Tratament

    Tratamentul curativ este recomandat de medicul specialist ORL după examinarea pacientului și a investigațiilor de laborator. În funcție de timpul de otită diagnosticat și tratamentul diferă. De aceea, pentru otita externă, tratamentul constă, în primul rând, într-un tratament local și unul general care se administrează concomitent cu cel local. În cazurile mai grave se poate ajunge și la intervenții chirurgicale.

    Tratamentul local constă în:

    • toaleta zilnică a conductului prin aspirarea secrețiilor și instilarea de soluții antiseptice, antiedematoase (rivanol, alcool boricat, betadină), acid boric sau violet de gențiană;
    • meșă cu rivanol, betadină sau soluție burrow;
    • soluții cu antibiotice nu mai mult de 5-7 zile pentru a nu determina o micoză secundară.

    Tratamentul medicamentos se bazează pe:

    • antibiotic în funcție de antibiogramă;
    • antimicotic în funcție de antifungigramă;
    • antialgice;
    • antiinflamatoare nesteroidiene.

    Tratamentul chirurgical pentru otita externă presupune incizii care merg până la îndepărtarea chirurgicală a țesuturilor necrozate de la nivelul conductului auditiv extern, este rezervată otitelor externe maligne, abceselor sau complicațiilor otitei externe precum stenoza de conduct auditiv.

    Tratamentul pentru otita medie are, de asemenea, o componentă locală și una generală, dar niciuna dintre cele două nu trebuie neglijată.

    Tratamentul local constă în efectuarea de aspirații zilnice concomitent cu evitarea pătrunderii apei în ureche, iar tratamentul medicamentos se instituie pentru o perioadă de 7-10 zile și vizează eradicarea infecției și reducerea simptomatologiei prin:

    • administrarea precoce de antibiotice în funcție de antibiogramă;
    • antialgice;
    • antipiretice;
    • antiinflamatoare;
    • mucolitice (spray-uri, picături pentru otită, aerosoli);
    • antihistaminice.

    Instituirea precoce a tratamentului medical previne apariția complicațiilor și necesitatea tratamentului chirurgical. Cu toate acestea sunt cazuri în care evoluția otitei medii acute impune efectuarea unei timpanotomii (o perforație controlată a timpanului) sau a unei antrocelulotomii.

    Posibile complicații

    Tratamentul tardiv instituit sau incorect administrat poate duce la apariția complicațiilor:

    • externe – otită externă, adenită retroauriculară, osteoperiostită;
    • cervicale – abcesul cervical;
    • intraosoase – osteita, osteomielita scuamei temporalului, otomastoidită, labirintită, petrozită, petroapicită, paralizia nervului facial;
    • endocraniene – tromboflebită de sinus lateral, meningită, abces extradural, subdural, cerebral sau cerebelos;
    • generale – septicemie.

    Prevenție

    Pentru a preveni apariția otitelor externe trebuie, în primul rând, înlăturați factorii care pot duce la apariția lor:

    • evitarea pătrunderii apei în urechi, a soluțiilor concentrate de săpun sau a detergenților;
    • evitarea curățării urechii prin utilizarea bețișoarelor de ureche, a agrafelor sau a altor obiecte;
    • evitarea introducerii în conduct a dopurilor siliconice, a căștilor intraauriculare;
    • uscarea conductului auditiv extern cu aer cald;
    • vaccin antistafilococic;
    • echilibrarea diabetului zaharat și a imunodeficienței.

    În cazul otitelor medii, prevenția constă în:

    • control ORL periodic pentru supravegherea copiilor care au avut mai multe episoade de otită medie acută până la vârsta de 3 ani;
    • măsuri de igienă, suflarea corectă a nasului;
    • alimentația echilibrată, alimentarea la sân a sugarului;
    • evitarea frigului, a umezelii, a aglomerațiilor, a zonelor poluate, a fumatului activ sau pasiv;
    • crenoterapie sau cură heliomarină;
    • vaccinoterapie atât impotriva bolilor infecto-contagioase ale copilăriei cât și vaccin specific antipneumococic sau anti-Haemophilus influenzae tip B;
    • intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea obstrucțiilor mecanice produse de vegetațiile adenoide, rinita cronică hipertrofică, deviația de sept nazal, polipoza nazală, tumori nazo-sinusale.

    Autor

    Dr. Baciu Mădălina

    Medic Primar ORL

    Bibliografie
    1. Alina Bacalbașa, Celesta Drăgulescu, Marius Chițac – Diagnostic pozitiv și diferențial în ORL, Editura MedicArt, București 2004
    2. Alina Bacalbașa – Tratamentul în ORL, Editura MedicArt, București 2007
    3. Traian Ataman – Otologie, Editura Tehnică, București 2002
    4. Waitzman, Ariel A. “Otitis Externa: Practice Essentials, Background, Anatomy.” Medscape.com, Medscape, 14 June 2021, www.emedicine.medscape.com/

    Medici specialiști - ORL și ORL pediatrie

    DN
    DAVIDESCU NICOLAE
    Medic primar
    DN
    DAVIDESCU NICOLAE
    Medic primar

    ORL

    Deliu Raluca
    Medic Primar
    Deliu Raluca
    Medic Primar

    ORL

    Borangiu Andrei
    Medic Primar, Asistent Universitar
    Borangiu Andrei
    Medic Primar, Asistent Universitar

    ORL pediatrie

    Furtuna Catalin
    Furtuna Catalin
    Medic Specialist
    Furtuna Catalin
    Furtuna Catalin
    Medic Specialist

    ORL

    MC
    Marginas Corina
    Medic Primar Pediatru
    MC
    Marginas Corina
    Medic Primar Pediatru

    ORL

    RFI
    Ratescu Felix Ionut
    Medic Primar
    RFI
    Ratescu Felix Ionut
    Medic Primar

    ORL

    Secasiu Elena Denisa
    Secasiu Elena Denisa
    Medic Specialist
    Secasiu Elena Denisa
    Secasiu Elena Denisa
    Medic Specialist

    ORL

    SS
    Serban Sanziana
    Medic Specialist
    SS
    Serban Sanziana
    Medic Specialist

    ORL

    Solicită o programare

    Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

    Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

    Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.

    Glosar analize

    Pasul 1

    Detaliile Pacientului



    Pasul 2

    Detaliile Programării


    ©2023 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.