Ulcerul duodenal

Cauze

Cauzele cele mai frecvente care duc la apariția ulcerului duodenal sunt:

• infecția cu Helicobacter pylori: o bacterie care colonizează stomacul și duodenul, determină inflamație persistentă și scade mecanismele de apărare ale mucoasei;
• consumul cronic de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): au efect toxic direct pe mucoasa duodenală, dar determină și ischemie vasculară. Efectul AINS este potențat de consumul de alcool și de fumat.

Mai rar, ulcerul duodenal poate fi provocat și de:

• stres și alimentație: exces de alcool, cafea, alimente ce cresc aciditatea gastrică (picante, grase, prăjite);
• fumat;
• arsuri grave;
• traumatisme craniene;
• infarct miocardic;
• accident vascular cerebral;
• intervenții chirurgicale complexe;
• alte afecțiuni: sindromul Zollinger-Ellison, boli mieloproliferative cronice, rezecții întinse ale intestinului subțire, boli pulmonare cronice, insuficiență renală și transplant renal, radio și chimioterapie etc.

Simptome

De multe ori, ulcerul duodenal poate fi asimptomatic. Uneori, pacienții acuză o durere în capul pieptului, resimțită ca o arsură, „roadere” sau foame dureroasă. Senzația se poate ameliora imediat după masă, dar reapare la 2-3 ore după. Alteori, durerea este nocturnă, trezind pacientul din somn. Sunt și cazuri când senzația de durere este localizată în zona buricului (periombilicală).

Simptomele ulcerului duodenal pot prezenta o evoluție în pusee, cu perioade de durere ce pot ține zile sau chiar săptămâni, urmate de perioade de remisiune, în care pacienții sunt asimptomatici (uneori chiar și ani de zile).

De asemenea, ulcerul poate avea un caracter sezonier, puseele dureroase având un maximum de prevalență primăvara și scăzând în frecvență vara și toamna.

Există și simptome de „însoțire”, precum:

• greață;
• vărsături;
• scădere în greutate;
• constipație (din cauza spasmului apărut în urma durerii).

Atunci când ritmicitatea durerii dispare sau durerea începe să iradieze (posterior, inferior, sub coaste), ori când simptomele nu răspund la tratamentul medicamentos, sunt semne care sugerează apariția complicațiilor ulceroase (penetrația ulcerului).

Durerea violentă cu caracter acut, care se generează rapid în tot abdomenul, cu înrăutățirea rapidă a stării generale, este un semn grav, care indică perforația digestivă și reprezintă o urgență medico-chirurgicală.

Vărsăturile frecvente și repetate pot sugera obstrucția (stenoza) duodenală și necesită investigații amănunțite (endoscopie digestivă, tranzit baritat).

Uneori, poate apărea hemoragia digestivă superioară, evidențiată clinic prin vărsături cu sânge roșu sau vișiniu (hematemeză) sau prin scaune „negre” caracteristice (melenă). Acest simptom necesită investigație de urgență prin endoscopie digestivă superioară.

Tratament

Prima linie de tratament în ulcerul duodenal o reprezintă dieta și modificarea stilului de viață:

• renunțarea la fumat favorizează vindecarea leziunilor ulceroase;
• se recomandă reducerea consumului de alcool și a alimentelor condimentate, a grăsimilor, prăjelilor, citricelor, roșiilor sau sucului de roșii, precum și a băuturilor carbogazoase;
• administrarea de AINS ar trebui redusă sau evitată.

Următorii pașii în tratarea ulcerului duodenal sunt:

• tratament medicamentos, prescris de medicul specialist: antiacide, antisecretoare, eradicarea infecției cu H.pylori cu regimuri antibiotice specifice, protectoare de mucoasă.
• tratamentul endoscopic este indicat mai ales în cazul ulcerului complicat (exemplu hemoragie ulceroasă), cu: injectare de agenți hemostatici, aplicare de clipuri hemostatice, electrocoagulare, hemospray.
• tratamentul chirurgical este indicat în anumite circumstanțe: hemostaza chirurgicală a ulcerului sângerând (în caz de eșec al tratamentului medical sau endoscopic) sau în alte complicații ale ulcerului duodenal - perforație, stenoză și ulcer refractar.

Complicații

Netratat, ulcerul duodenal se poate complica cu:

• hemoragie ulceroasă: cea mai frecventă complicație, este provocată de lezarea unui vas de sânge din apropierea ulcerului. Pacientul poate avea pierderi de sânge (prin vărsături sau scaune) și va prezenta semne specifice pierderii acute de sânge: palid, transpirații reci, amețeli, greață, sete, lipotimie, scăderea tensiunii arteriale și creșterea pulsului (tahicardie);
• perforația este cea mai gravă complicație și poate fi: liberă - conținutul intestinal se varsă în cavitatea peritoneală sau acoperită - peritoneul și organele din vecinătate acoperă zona perforației.
• penetrație: complicație mai rară ce apare din cauza evoluției îndelungate a anumitor ulcere netratate ce pot eroda peretele digestiv și pot crea o „legătură” (fistulă) cu alte organe din vecinătate (exemplu fistula coledoco-duodenală, între duoden și calea biliară principală);
• stenoză: apare în evoluția ulcerelor vechi duodenale, când se produce îngustarea lumenului digestiv prin edem, fibroză sau spasmul musculaturii; pacientul manifestă vărsături frecvente, iar durerea ulceroasă se ameliorează după aceste episoade. De asemenea, poate apărea și constipația, din cauza spasmului musculaturii duodenale;
• ulcer refractar: ulcerul care nu se vindecă sub tratament medicamentos, deși corect administrat.

Autor

Dr. Carp-Ștefan Antoaneta

Medic Specialist Endoscopie - Gastroenterologie