Despre tusea convulsivă
Tusea convulsivă, cunoscută și sub numele de pertussis, este o infecție respiratorie extrem de contagioasă cauzată de bacteria Bordetella pertussis. Această afecțiune afectează în principal sugarii și copiii mici, dar poate apărea și la adolescenți și adulți. Tusea convulsivă este caracterizată prin episoade severe de tuse, urmate de o inspirație zgomotoasă. Deși vaccinarea a redus semnificativ incidența acestei boli, cazurile de pertussis continuă să apară în rândul populației nevaccinate sau incomplet vaccinate.
Cauze
Tusea convulsivă este cauzată de bacteria Bordetella pertussis, care se transmite de la o persoană la alta prin picăturile de salivă eliminate în timpul tusei. Odată ce bacteria ajunge în tractul respirator, ea eliberează toxine care provoacă inflamarea căilor respiratorii, ceea ce duce la tusea severă caracteristică acestei boli.
Factori de risc
Printre factorii de risc pentru tusea convulsivă se numără:
- contactul apropiat cu o persoană infectată;
- vârsta mică - sugarii și copiii mici sunt cei mai vulnerabili;
- vaccinarea incompletă sau absența vaccinării;
- sistemul imunitar deprimat.
Simptome
Tusea convulsivă evoluează în mai multe etape, fiecare având simptome caracteristice. Simptomele tusei convulsive pot varia în funcție de vârstă și de stadiul bolii dar, în general, pot fi împărțite în trei faze:
1. Faza catarală (primele 1-2 săptămâni)
Această fază inițială seamănă cu o răceală obișnuită și este adesea neglijată deoarece simptomele sunt ușoare și nespecifice:
- rinoree (secreții nazale apoase);
- tuse seacă și iritativă, care se agravează treptat;
- febră ușoară sau absența febrei;
- lăcrimare excesivă și ochi roșii.
2. Faza paroxistică (2-6 săptămâni)
Aceasta este faza în care apar simptomele tipice și severe ale tusei convulsive:
- Accese severe de tuse: tusea apare în crize (paroxisme) frecvente, intense și repetitive. Episoadele de tuse pot dura câteva minute și sunt adesea atât de puternice încât pot provoca vărsături sau epuizare;
- Inspir zgomotos (stridor): după un acces de tuse, persoana poate inhala cu un sunet caracteristic, din cauza constricției căilor respiratorii;
- Cianoză: din cauza dificultății în respirație în timpul acceselor de tuse, pielea poate deveni albăstruie, mai ales în jurul buzelor și unghiilor;
- Oboseală extremă: după episoadele de tuse, persoana poate fi foarte obosită și poate avea dificultăți în a respira normal;
- Vărsături: accesele de tuse severă pot declanșa reflexul de vomă.
3. Faza de convalescență (3-12 săptămâni sau mai mult)
În această fază, simptomele încep să se amelioreze treptat, dar tusea poate persista mult timp:
- Tuse persistentă: deși accesele de tuse devin mai rare și mai puțin severe, acestea pot continua să apară timp de săptămâni sau chiar luni;
- Recuperare lentă: starea generală a pacientului se îmbunătățește dar tusea poate reveni în cazul unei infecții respiratorii ulterioare.
La sugari, tusea convulsivă poate fi deosebit de periculoasă și poate să nu se manifeste prin tusea tipică. În schimb, aceștia pot prezenta:
- apnee: pauze în respirație care pot fi periculoase;
- cianoză: pielea poate deveni albăstruie din cauza lipsei de oxigen;
- dificultăți de alimentație: sugarii pot avea dificultăți în a se hrăni din cauza tusei sau a dificultății în respirație.
Diagnosticare
Medicul de familie este, de obicei, primul specialist consultat pentru simptomele respiratorii. Acesta poate recunoaște semnele de tuse convulsivă și poate recomanda analize suplimentare sau trimiterea la un specialist.
Pediatrul este adesea implicat în diagnosticarea și tratamentul tusei convulsive la copii. Medicii infecționiști sau pneumologi pot fi consultați în cazuri complicate sau severe de tuse convulsiva la adulți, mai ales dacă simptomele persistă sau dacă există complicații.
Investigațiile necesare pot include:
- Analize de sânge pentru a detecta prezența bacteriei Bordetella pertussis sau a anticorpilor specifici;
- Testele de secreții nazale sau faringiene pentru a identifica bacteria;
- Radiografii toracice pentru a verifica complicațiile.
Tratament
Tratamentul pentru tusea convulsivă include, de obicei, antibiotice pentru a elimina bacteria și pentru a reduce contagiozitatea bolii. Este important ca tratamentul să fie inițiat cât mai devreme, pentru a preveni complicațiile.
În cazurile severe poate fi necesară spitalizarea, în special pentru sugarii mici.
Complicații
Complicațiile tusei convulsive pot fi:
- Mecanice - datorate creșterii bruște și accentuării presiunii intracraniene, intratoracice și intraabdominale în timpul acceselor de tuse, determinând hemoragii (intracerebrale, conjunctivale, pulmonare, nazale), prolaps rectal, hernie ombilicală, pneumotorax, emfizem subcutanat sau mediastinal;
- Respiratorii (bronhopatii acute, tulburări de ventilație, tulburări funționale respiratorii);
- Complicații ale sistemului nervos (encefalită);
- Complicații în sfera ORL (otită medie, sinuzită).
Prevenție
Prevenția tusei convulsive este esențială, având în vedere gravitatea bolii, în special la sugari și copiii mici. Principalele măsuri de prevenție includ vaccinarea, măsuri de igienă și limitarea expunerii la persoane infectate.
Vaccinarea
Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a tusei convulsive. Vaccinul DTPa, care protejează împotriva difteriei, tetanosului și pertussisului (tuse convulsivă), este administrat în mai multe doze începând de la vârsta de două luni. Schema de vaccinare DTPa în România include:
- Prima doză: La vârsta de 2 luni;
- A doua doză: La vârsta de 4 luni;
- A treia doză: La vârsta de 11 luni;
- Prima doză de rapel: La vârsta de 6 ani (vaccinul DTPa-VPI-Hib);
- A doua doză de rapel: La vârsta de 14 ani (vaccinul Tdap), care conține doze reduse de toxoid difteric și antigen pertussis.
Femeile însărcinate sunt, de asemenea, sfătuite să primească o doză de rapel în fiecare sarcină, de preferință între săptămânile 27 și 36, pentru a proteja nou-născutul.
Măsuri de igienă
Este important ca persoanele să practice o igienă respiratorie adecvată, cum ar fi acoperirea gurii și nasului cu un șervețel sau cotul îndoit atunci când tușesc sau strănută. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun sau utilizarea dezinfectantului pe bază de alcool poate reduce răspândirea bacteriilor.
Limitarea expunerii
Persoanele care sunt diagnosticate cu tuse convulsivă ar trebui să fie izolate până când nu mai sunt contagioase, de obicei după cinci zile de la începerea tratamentului antibiotic. Este important să evitați contactul cu persoanele cunoscute a fi infectate, mai ales în cazul sugarilor și copiilor nevaccinați.
Informarea și educația
Informarea părinților și a comunității despre importanța vaccinării și despre simptomele tusei convulsive este crucială pentru prevenirea răspândirii bolii.
Orice persoană care prezintă simptome de tuse persistentă ar trebui să consulte un medic pentru diagnostic și tratament corespunzător, pentru a preveni răspândirea infecției.
Prevenirea tusei convulsive prin aceste măsuri este deosebit de importantă pentru protejarea celor mai vulnerabili, în special a sugarilor care nu au fost încă vaccinați complet.
Autor
Dr. Gabriela Lazurca
Bibliografie
- Bocka, Joseph J. “Pertussis: Practice Essentials, Background, Etiology and Pathophysiology.” Medscape.com, Medscape, 14 June 2023, emedicine.medscape.com/article/967268-overview?form=fpf
- “Whooping Cough-Whooping Cough - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/whooping-cough/symptoms-causes/syc-20378973
- NHS Choices. Whooping Cough. 2024, www.nhs.uk/conditions/whooping-cough/
- CDC. “Pertussis (Whooping Cough).” Whooping Cough (Pertussis), 2024, www.cdc.gov/pertussis/index.html
- “Whooping Cough (Pertussis): Causes, Symptoms & Prevention.” Cleveland Clinic, 8 Sept. 2017, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15661-whooping-cough-pertussis
Alte afecțiuni similare
Tumorile cerebrale maligne
Tumorile cerebrale reprezintă o masă tisulară anormală, dezvoltată intracranian, formată din celule care cresc şi se multiplică necontrolat. În general, tumorile...
Vezi detalii
Tumorile orbitei
Tumorile orbitei sunt formațiuni tumorale, benigne sau maligne, care apar în interiorul orbitei și care se clasifică din punct de vedere anatomic în:tumori intraoculare...
Vezi detalii
Tumorile veziculei biliare
Tumorile vezicii biliare sunt excrescențe anormale care se dezvoltă în vezica biliară, un mic organ situat sub ficat. Aceste tumori pot fi benigne (necanceroase) sau...
Vezi detalii
Ulcer gastric
Au fost identificate mai multe tipuri de ulcer. Aceste afecțiuni prezintă caracteristici similare, dar sunt localizate în diferite părți ale organismului. În general,...
Vezi detalii
Ulcerul duodenal
Ulcerul duodenal apare atunci când mucoasa duodenală, cea care căptușește prima parte a intestinului subțire (duodenul), suferă leziuni din diferite cauze. Ulcerul este...
Vezi detalii
Ulcerul varicos
Ulcerul de cauză venoasă, cunoscut și ca ulcer varicos sau ulcerul venos, este o rană ce apare la unul sau ambele membre inferioare, mai des localizat pe fața internă a...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
