medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Tuse convulsivă

Tuse convulsivă

Alte denumiri: Pertussis

Descoperă informații utile despre tuse convulsivă: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre tusea convulsivă

Tusea convulsivă, cunoscută și sub numele de pertussis, este o infecție respiratorie extrem de contagioasă cauzată de bacteria Bordetella pertussis. Această afecțiune afectează în principal sugarii și copiii mici, dar poate apărea și la adolescenți și adulți. Tusea convulsivă este caracterizată prin episoade severe de tuse, urmate de o inspirație zgomotoasă. Deși vaccinarea a redus semnificativ incidența acestei boli, cazurile de pertussis continuă să apară în rândul populației nevaccinate sau incomplet vaccinate.

Medic pediatru pregatit sa ii administreze un vaccin unui bebelus

Cauze

Tusea convulsivă este cauzată de bacteria Bordetella pertussis, care se transmite de la o persoană la alta prin picăturile de salivă eliminate în timpul tusei. Odată ce bacteria ajunge în tractul respirator, ea eliberează toxine care provoacă inflamarea căilor respiratorii, ceea ce duce la tusea severă caracteristică acestei boli.

Factori de risc

Printre factorii de risc pentru tusea convulsivă se numără:

  • contactul apropiat cu o persoană infectată;
  • vârsta mică - sugarii și copiii mici sunt cei mai vulnerabili;
  • vaccinarea incompletă sau absența vaccinării;
  • sistemul imunitar deprimat.

Simptome

Tusea convulsivă evoluează în mai multe etape, fiecare având simptome caracteristice. Simptomele tusei convulsive pot varia în funcție de vârstă și de stadiul bolii dar, în general, pot fi împărțite în trei faze: 

1. Faza catarală (primele 1-2 săptămâni)

Această fază inițială seamănă cu o răceală obișnuită și este adesea neglijată deoarece simptomele sunt ușoare și nespecifice:

  • rinoree (secreții nazale apoase);
  • tuse seacă și iritativă, care se agravează treptat;
  • febră ușoară sau absența febrei;
  • lăcrimare excesivă și ochi roșii.

2. Faza paroxistică (2-6 săptămâni)

Aceasta este faza în care apar simptomele tipice și severe ale tusei convulsive:

  • Accese severe de tuse: tusea apare în crize (paroxisme) frecvente, intense și repetitive. Episoadele de tuse pot dura câteva minute și sunt adesea atât de puternice încât pot provoca vărsături sau epuizare;
  • Inspir zgomotos (stridor): după un acces de tuse, persoana poate inhala cu un sunet caracteristic, din cauza constricției căilor respiratorii;
  • Cianoză: din cauza dificultății în respirație în timpul acceselor de tuse, pielea poate deveni albăstruie, mai ales în jurul buzelor și unghiilor;
  • Oboseală extremă: după episoadele de tuse, persoana poate fi foarte obosită și poate avea dificultăți în a respira normal;
  • Vărsături: accesele de tuse severă pot declanșa reflexul de vomă.

3. Faza de convalescență (3-12 săptămâni sau mai mult)

În această fază, simptomele încep să se amelioreze treptat, dar tusea poate persista mult timp:

  • Tuse persistentă: deși accesele de tuse devin mai rare și mai puțin severe, acestea pot continua să apară timp de săptămâni sau chiar luni;
  • Recuperare lentă: starea generală a pacientului se îmbunătățește dar tusea poate reveni în cazul unei infecții respiratorii ulterioare.

La sugari, tusea convulsivă poate fi deosebit de periculoasă și poate să nu se manifeste prin tusea tipică. În schimb, aceștia pot prezenta:

  • apnee: pauze în respirație care pot fi periculoase;
  • cianoză: pielea poate deveni albăstruie din cauza lipsei de oxigen;
  • dificultăți de alimentație: sugarii pot avea dificultăți în a se hrăni din cauza tusei sau a dificultății în respirație.
Barbat care sufera de tuse convulsiva

Diagnosticare

Medicul de familie este, de obicei, primul specialist consultat pentru simptomele respiratorii. Acesta poate recunoaște semnele de tuse convulsivă și poate recomanda analize suplimentare sau trimiterea la un specialist. 

Pediatrul este adesea implicat în diagnosticarea și tratamentul tusei convulsive la copii. Medicii infecționiști sau pneumologi pot fi consultați în cazuri complicate sau severe de tuse convulsiva la adulți, mai ales dacă simptomele persistă sau dacă există complicații.

Investigațiile necesare pot include:

  • Analize de sânge pentru a detecta prezența bacteriei Bordetella pertussis sau a anticorpilor specifici;
  • Testele de secreții nazale sau faringiene pentru a identifica bacteria;
  • Radiografii toracice pentru a verifica complicațiile.

Tratament

Tratamentul pentru tusea convulsivă include, de obicei, antibiotice pentru a elimina bacteria și pentru a reduce contagiozitatea bolii. Este important ca tratamentul să fie inițiat cât mai devreme, pentru a preveni complicațiile.

În cazurile severe poate fi necesară spitalizarea, în special pentru sugarii mici.


Complicații

Complicațiile tusei convulsive pot fi:

  • Mecanice - datorate creșterii bruște și accentuării presiunii intracraniene, intratoracice și intraabdominale în timpul acceselor de tuse, determinând hemoragii (intracerebrale, conjunctivale, pulmonare, nazale), prolaps rectal, hernie ombilicală, pneumotorax, emfizem subcutanat sau mediastinal;
  • Respiratorii (bronhopatii acute, tulburări de ventilație, tulburări funționale respiratorii);
  • Complicații ale sistemului nervos (encefalită);
  • Complicații în sfera ORL (otită medie, sinuzită).

Prevenție

Prevenția tusei convulsive este esențială, având în vedere gravitatea bolii, în special la sugari și copiii mici. Principalele măsuri de prevenție includ vaccinarea, măsuri de igienă și limitarea expunerii la persoane infectate. 

Vaccinarea

Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a tusei convulsive. Vaccinul DTPa, care protejează împotriva difteriei, tetanosului și pertussisului (tuse convulsivă), este administrat în mai multe doze începând de la vârsta de două luni. Schema de vaccinare DTPa în România include:

  • Prima doză: La vârsta de 2 luni;
  • A doua doză: La vârsta de 4 luni;
  • A treia doză: La vârsta de 11 luni;
  • Prima doză de rapel: La vârsta de 6 ani (vaccinul DTPa-VPI-Hib);
  • A doua doză de rapel: La vârsta de 14 ani (vaccinul Tdap), care conține doze reduse de toxoid difteric și antigen pertussis.

Femeile însărcinate sunt, de asemenea, sfătuite să primească o doză de rapel în fiecare sarcină, de preferință între săptămânile 27 și 36, pentru a proteja nou-născutul.

Măsuri de igienă

Este important ca persoanele să practice o igienă respiratorie adecvată, cum ar fi acoperirea gurii și nasului cu un șervețel sau cotul îndoit atunci când tușesc sau strănută. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun sau utilizarea dezinfectantului pe bază de alcool poate reduce răspândirea bacteriilor.

Limitarea expunerii

Persoanele care sunt diagnosticate cu tuse convulsivă ar trebui să fie izolate până când nu mai sunt contagioase, de obicei după cinci zile de la începerea tratamentului antibiotic. Este important să evitați contactul cu persoanele cunoscute a fi infectate, mai ales în cazul sugarilor și copiilor nevaccinați.

Informarea și educația

Informarea părinților și a comunității despre importanța vaccinării și despre simptomele tusei convulsive este crucială pentru prevenirea răspândirii bolii.

Orice persoană care prezintă simptome de tuse persistentă ar trebui să consulte un medic pentru diagnostic și tratament corespunzător, pentru a preveni răspândirea infecției.

Prevenirea tusei convulsive prin aceste măsuri este deosebit de importantă pentru protejarea celor mai vulnerabili, în special a sugarilor care nu au fost încă vaccinați complet.

Autor

Dr. Gabriela Lazurca

Bibliografie

  1. Bocka, Joseph J. “Pertussis: Practice Essentials, Background, Etiology and Pathophysiology.” Medscape.com, Medscape, 14 June 2023, emedicine.medscape.com/article/967268-overview?form=fpf
  2. “Whooping Cough-Whooping Cough - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/whooping-cough/symptoms-causes/syc-20378973
  3. NHS Choices. Whooping Cough. 2024, www.nhs.uk/conditions/whooping-cough/
  4. CDC. “Pertussis (Whooping Cough).” Whooping Cough (Pertussis), 2024, www.cdc.gov/pertussis/index.html
  5. “Whooping Cough (Pertussis): Causes, Symptoms & Prevention.” Cleveland Clinic, 8 Sept. 2017, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15661-whooping-cough-pertussis

Echipa medicală - Pneumologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.