CPK este o enzima care catalizeaza fosforilarea creatinei in celulele musculare, miocardice si cerebrale. Cresterea ei in sange indica lezarea celulelor din care provine.
Creatinkinaza este o enzima ce se gaseste in concentratii crescute in miocard si muschii scheletici si, in concentratii mult mai mici, la nivelul creierului. CK are o structura dimerica si apare sub 4 forme: izoenzima mitocondriala si izoenzimele citosolice cu 3 fractiuni: CPK-MM (musculara), CPK-MB (miocardica), CPK-BB (cerebrala).
Determinarea izoenzimelor furnizeaza informatii despre afectarea particulara a unor organe; astfel cresterea CPK-MM sugereaza afectare musculara, cresterea CPK-MB denota afectarea miocardului, iar cresterea CPK-BB poate aparea in afectarea SNC (Sindrom Reye). CPK BB este si un marker de monitorizare a raspunsului la tratament in cancerul de san, prostata si pulmonar.
La indivizii sanatosi, nivelul creatinkinazei totale este dat, aproape in totalitate, de izoenzima MM.
Diagnosticul infarctului miocardic acut si al diverselor afectiuni musculare.
In infarctul miocardic acut determinarea creatinkinazei MB ofera indicatii mult mai precise despre afectarea miocardica decat creatinkinaza totala. Uneori, CPK totala este normala, in prezenta unei valori crescute de CPK-MB. Efortul fizic sustinut, ridicarea de greutati sau travaliul pot determina cresteri ale CPK. Injectiile intramusculare pot determina ocazional cresteri variabile de 2-6 ori peste valoarea normala.Cresteri ale CPK mai apar in: Accidente vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, delirum tremens, alcoolism cronic ( daca pe acest fond apare un episod de intoxicatie acuta, cresterile CPK pot fi comparabile cu cele din infarctul miocardic) , hipotiroidism, intoxicatia cu monoxid de carbon, hipertermia maligna
Interferente cu medicamente:
Cresteri:
Acid aminocaproic, amfotericina B, captopril, carbenoxolona, carteolol, clindamicina, clorpromazina, clofibrat, clonidina, colchicina, ciclopropan, danazol, diclofenac, digoxin, gemfibrozil, haloperidol, inhibitori ai 3-hidroxi 3-metilglutaril CoA reductazei (ex: lovastatin), insulina, izotretinoin, labetalol, lamivudina, levamisol, lidocaina, litiu, D-penicilamina, pindolol, proclorperazina, propranolol, streptokinaza, trimetroprim, zalcitabin.
Scaderi:
Acid ascorbic, amikacin, aspirina, dantrolen, prednison.
Scaderea CK se poate intalni in: - scaderea masei musculare: varstnici, malnutritie; - poliartrita reumatoida; - hiperparatiroidism netratat; - boala Cushing; - colagenoze; - sarcina (scade la 75 %); - metastaze hepatice; - boala alcoolica a ficatului; - insuficienta multipla de organ; - infectii severe, septicemie; - administrarea unor medicamente: fenotiazine, prednison, estrogeni, tamoxifen, toxine, insecticide.
Cresterea CK se poate intalni in urmatoarele situatii: 1. Necroza si inflamatia miocardului: - infarct miocardic acut (la 4-6 ore de la debut); - contuzie cardiaca; - postchirurgie cardiaca sau toracica; - manevre de resuscitare; - angioplastie coronariana transluminala percutana; - miocardita; - tahicardie supraventriculara sustinuta; - cardiomiopatii; - colagenoze cu afectarea cordului; - angiografie coronariana. 2. Necroza, inflamatia sau atrofia acuta a muschilor striati: - miopatie de efort (efort intens si sustinut, de exemplu dupa maraton); - traumatisme ale muschilor scheletici; - afectiuni ale muschilor scheletici: miozite, distrofii musculare, polimiozita, colagenoze si vasculite (LES); - paralizia periodica hipopotasemica familiala; - arsuri (electrice, termice); - distrofia musculara, distrofia miotonica; - scleroza laterala amiotrofica; - status epilepticus; - travaliu si ultimele saptamani de sarcina; - hipertermia maligna, hipotermie; - boala McArdle. 3. Dupa administrarea unor substante: - alcool; - cocaina; - halotan; - ipeca (emetina) , de obicei in bulimie; - toxice: benzen, xilen. 4. Altele: - infarct cerebral intins; - persoane cu masa musculara foarte dezvoltata: jucatori de fotbal, culturism; - dupa injectii intramusculare (crestere usoara); - spasme musculare sau convulsii la copii (crestere usoara); - hemoliza moderata (crestere usoara); - hemoragie subarahnoidiana; - sindrom Reye.
Hemoliza poate determina cresteri ale enzimei CPK.
Observatii: Proba trebuie trimisa la laborator imediat dupa recoltare; la temperatura camerei, activitatea CPK scade semnificativ in decurs de 2 ore de la recoltare si prin expunere la lumina.
1.Ghid de laborator , Ioana Brudasca, Anca Cristea, Editura Medicala Universitara ,,Iuliu Hatieganu” Cluj napoca 2005;
2.Analize de laborator si alte explorari diagnostice Copyright 2007 MedicArt
