Banner Osmolaritate serică

Osmolaritate serică

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Determinarea osmolarității serice este o analiză de laborator care indică ce cantitate de substanțe osmotic active există în sânge și cum influențează acestea starea de hidratare.

Principalii solviți ce se regăsesc în fluidele corporale sunt glucoza, ureea, sodiul, potasiul, clorul și bicarbonatul, toți acești compuși fiind de dimensiuni reduse. Particulele osmotic active exercită o presiune asupra membranelor, ceea ce permite reţinerea apei. Osmolaritatea este menţinută în limite foarte strânse, pentru a proteja volumul celular.

Osmolaritatea serică crește în condiții de deshidratare și scade atunci când apare suprahidratarea. Dacă osmolaritatea corpului crește, fluidele din organism conțin mai mulți electroliți decât apa, aceasta fiind extrem de utilă în procesul de reglare a osmolarității.

Homeostazia osmolarității serice se realizează printr-un mecanism de feedback între hormonul antidiuretic (ADH) și senzația de sete, astfel că dereglări ale ADH pot să influențeze osmolaritatea serică, ducând chiar la instalarea diabetului insipid.

Probă Osmolaritate serică Medlife

Când este recomandată determinarea osmolarității serice

Determinarea osmolarității serice poate fi recomandată de medicul specialist pentru o evaluare a funcției hormonului antidiuretic. Acesta este cunoscut și sub numele de „vasopresină” și are rolul de a controla cantitatea de apă resorbită de rinichi în timpul filtrării toxinelor din sânge. Pacienții care prezintă disfuncții ale acestui hormon au, în cele mai multe cazuri, semne și simptome precum: senzație de sete permanentă, urinări problematice, senzație de balonare.

Determinarea osmolarității serice mai poate fi recomandată și în:

  • investigarea echilibrului hidroelectrolitic și acido-bazic;
  • evaluarea crizelor epileptice;
  • toxemie alcoolică;
  • diabet insipid;
  • evaluarea stării de hidratare a organismului;
  • detectarea pseudonatremiei, hipernatremiei și hiponatremiei;
  • boli hepatice;
  • intoxicație cu apă.

Determinarea osmolarității serice se face doar la recomandarea medicului, aceasta nu este o analiză de screening.

Procedura recoltare

Pentru determinarea osmolarității serice, pacientul nu trebuie să consume alcool cu cel puțin 24 ore înainte de recoltare. Analiza se realizează dintr-o probă de sânge, care poate fi recoltată a jeun (pe nemâncate), dar și postprandial (după masă).

Interpretare rezultate

Intervalul de referință* pentru osmolaritatea serică este cuprins între 280-300 mom/ Kg H2O.

Pentru interpretarea corectă a rezultatului analizei, medicul trebuie să știe care este regimul alimentar al pacientului, dar și ce schemă de tratament urmează la momentul recoltării probei biologice pentru test.

Valorile în afara intervalului de referință pot indica deshidratarea pacientului, probleme ale funcției renale, diabet insipid.

Interpretarea rezultatelor pentru osmolaritatea serică trebuie făcută de medicul specialist, în context clinic.

*Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot să difere de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

O serie de medicamente pot afecta rezultatul determinării osmolarității serice, de aceea pacientul trebuie să informeze medicul cu privire la tratamentul pe care îl urmează.

De asemenea, administrarea substanțelor de contrast poate să influențeze rezultatul acestei analize.

Totodată, există posibilitatea, la anumiți pacienți, ca retenția nocturnă de apă să influențeze rezultatul determinării osmolarității serice.

Valori scăzute

Valorile sub intervalul de referință pentru osmolaritatea serică pot indica:

  • hiperhidratare;
  • secreție inadecvată a hormonului antidiuretic, corelată cu carcinom pulmonar, hipotiroidism, insuficiență adrenaliană;
  • hiponatremie legată de ciroză sau insuficiență cardiacă congestivă;
  • sindrom nefrotic.

Valori crescute

Valorile peste intervalul de referință pentru osmolaritatea serică pot indica:

  • insuficiență renală;
  • acidoză lactică;
  • diabet insipid;
  • hipernatremie cauzată de deshidratare;
  • hipernatremie cauzată fie de ingestie accidentală de bicarbonat de sodiu sau clor, fie de o alcoolemie ridicată;
  • șoc hemoragic posttraumatic.

Bibliografie

  1. Tieves, Kelly. “PEDIATRIC HEAD TRAUMA.” Ashcraft’s Pediatric Surgery, 2010, pp. 209–220, www.sciencedirect.com, 10.1016/b978-1-4160-6127-4.00017-3
  2. DiBartola, Stephen P. “Electrolyte and Acid-Base Disorders.” Small Animal Clinical Diagnosis by Laboratory Methods, 2012, pp. 112–125, www.sciencedirect.com, 10.1016/b978-1-4377-0657-4.00006-5
  3. Hooper, Lee, et al. “Diagnostic Accuracy of Calculated Serum Osmolarity to Predict Dehydration in Older People: Adding Value to Pathology Laboratory Reports.” BMJ Open, vol. 5, no. 10, Oct. 2015, p. e008846, https://bmjopen.bmj.com, 10.1136/bmjopen-2015-008846

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu