Descriere: 

Hemoleucograma  completa este un test screening esential in diagnosticul si monitorizarea   bolilor  hematologice .

Accesibilitatea in obtinerea probei (sange venos sau capilar) precum si analizarea  parametrilor  multipli fac din hemoleucograma un test de rutina  in evaluarea statusului hematologic din cadrul diverselor boli de organ sau sistem, in monitorizarea terapiilor hemato-oncologice specifice.

Analiza hematologica a sangelui periferic evalueaza daca maduva produce un numar  suficient de celule mature pe cele trei linii  hematopoetice majore (seria mielocitara, eritrocitara, megakariocitara) si daca exponentii celor trei serii (eritrocitele, leucocitele, trombocitare) au morfologie normala.

Hemoleucograma completa furnizeaza urmatorii parametrii:

  • Pentru seria eritrocitara:
    • Numarul de eritrocite 
    • Hemoglobina 
    • Hematocritul 
    • Indicii eritrocitari :volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina eritrocitara medie (HEM), concentratia medie de hemoglobina (CHEM) si largimea distributiei eritrocitare (RDW-SD/CV)
    • Reticulocitele (%,#) si  IRF(fractia de reticulocite imature), Ret-He (concentratia de  hemoglobina reticulocitara)
  • Pentru seria trombocitara:
    • Numarul de trombocite
    • Indicii trombocitari: volumul trombocitar mediu (VTM) si largimea distributiei trombocitare (PDW);
  • Pentru seria leucocitara:
    • Numarul de leucocite
    • Formula leucocitara –   evaluarea procentuala si absoluta a subpopulatiei de leucocite (Limfocite , Monocite , Eozinofile , Bazofile )
  • Frotiu sanguin-descriere morfologica a frotiului sanguin colorat May-Grunwald Giemsa, prin examinare microscopica

 

Numarul de eritrocite   este  parte integranta din Hemoleucograma- test screening de rutina in investigatia si monitorizarea diverselor patologii.

Eritrocitele (sinonim hematii) sunt impropriu denumite celule (eritro-“cite”),fiind anucleate .Citoplasma lor este bogata in hemoglobina – o biomolecula ce contine  fier ; hemoglobina are rol in legarea oxigenului si este responsabila de culoarea rosie a hematiei.

Eritrocitele au  rol in  transportul  oxigenulului (O2) de la  plamani la tesuturi  si bioxidului de carbon(CO2) de la tesuturi la plamani. Ele sunt produse in maduva si eliberate in torentul circulator ca celule mature. Durata de viata in periferie este de aprox 120 zile fiind inlocuite pe masura ce sunt degradate sau se pierd prin sangerare.

Numarul constant de eritrocite este mentinut prin cresterea sau descresterea ratei de productie eritrocitara la nivelul maduvei hematogene.

Unele boli afecteaza productia de eritrocite , altele pot afecta durata de viata a eritrocitelor in circulatie , in special daca eritrocitele au anomalii structurale.

Daca eritrocitele  sunt pierdute sau distruse mai repede decat pot fi inlocuite, daca productia medulara este afectata , daca eritrocitele produse nu sunt functionale, atunci transportul oxigenului catre tesuturi va fi afectat; conditia patologica asociata este  anemia.

Daca sunt produse si eliberare in circulatie prea multe eritrocite; conditia patologica  asociata este  policitemia

Numarul de eritrocite se interpreteaza in combinatie cu alti parametrii: hemoglobina, hematocritul, numarul de reticulocite si/sau indicii eritrocitari

 

Hemoglobina

Hemoglobina este component de baza al eritrocitelor , cu rol in transportul O2 si CO2

Molecula hemoglobinei este  alcătuita din 4 subunități proteice, fiecare subunitate fiind formata  dintr-un lanț proteic alfa-helicat si dispus impreuna cu celelalte lanturi intr-o structuta globulara, globina. Aceasta globina contine un buzunar in care este strans legat  hemul alcatuit dintr-un inel porfirinic si Fier. Determinarea hemoglobinei este utila pentru screeningul sau  monitorizarea afectiunilor care se asociaza cu modificari cantitative ale eritrocitelor. Interpretarea valorilor hemoglobinei se face in conjunctie cu hematocritul ,cu numarul de eritrocite si cu indicii eritrocitari.

 

 

Hematocritul

Hematocritul  masoara masa eritrocitara totala, respectiv volumul ocupat de hematii in cadrul volumului sanguin, si este utilizat ca screening pentru diagnosticul sau monitorizarea diverselor afectiuni, in asociere cu hemoglobina si numarul de eritrocite, sau ca parametru integrant din hemoleucograma.

Pe analizoarele automate, hematocritul poate fi masurat direct (masurarea cumulata a inaltimii pulsurilor produse de catre eritrocite, direct corelat cu volumul eritrocitar; eg, analizoare Sysmex) sau indirect (calculat din VEM masurat; eg, CellDyn- Abbott)

 

Indicii eritrocitari:

 

  • Volumul eritrocitar mediu (VEM, MCV – mean corpuscular volume)  poate fi masurat direct de catre analizorul de hematologie (e.g., Cell Dyn) sau poate fi calculat (e.g.,Sysmex) dupa formula:

                         MCV in fl = (Hct [%] / Eritrocite [x106/μL]) x 10

  • Hemoglobina eritrocitara medie (HEM, MCH – mean corpuscular hemoglobine) este calculata de analizorul automat conform formulei:

                       HEM  =   Hb(g/dL) x 10 / Nr.Er.(x106/μL).

HEM se coreleaza cu VEM in majoritatea situatiilor de  anemie. Astfel:

  • anemiile microcitare sunt de obicei hipocrome (uneori hipocromia poate precede  microcitoza),
  • anemiile normocitare sunt de obicei normocrome,
  • conditiile care cresc HEM determina in general, daca nu intotdeauna, VEM crescut, deoarece continutul eritrocitar normal de Hb este ~95% din concentratia de Hb maxim posibila (anemiile macrocitare, anemia regenerativa observata de exemplu in timpul substitutiei cu fier a anemiei feriprive, la nou-nascut).
  • Concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM, MCHC – mean corpuscular hemoglobine concentration) este calculat de analizorul automat conform formulei :   CHEM  =  Hb (g/dL) x 100 / Hct (%)
  • Largimea distributiei eritrocitare (RDW-CV) cuantifica gradul de anizocitoza eritrocitara. RDW (CV%) = Deviatia standard a marimii eritrocitelor x 100 / VEM

MCV impreuna cu MCH ,  MCHC si RDW sunt indici eritrocitari masurati sau calculati pentru  determinarea  marimii eritrocitului,continutului si concentratiei de hemoglobina precum si a largimii distributiei eritrocitare .Indicii sunt utili in caracterizarea morfologica a anemiei. Dintre acesti parametrii, MCV este cel mai util pentru clasificarea anemiei bazata pe morfologia eritrocitara.[8]

Clasificarea anemiilor in functie de MCV si  morfologia eritrocitara

Cele mai frecvente cauze de anemie microcitara hipocroma (MCV↓ MCH↓) sunt:

  • Anemia feripriva
  • Anemia din bolile cronice
  • Thalassemia
  • Anemia sideroblastica

Cele mai comune cauze de anemie  macrocitara (MCV ↑) sunt:

  • Anemia prin deficit de folat
  • Anemia prin deficit de vit.B12
  • Boli hepatice
  • Anemii hemolitice
  • Hipotiroidism
  • Consum excesiv de alcool
  • Anemie aplastica
  • Sindrom mielodisplazic

Cauzele frecvente de anemie normocroma,normocitara(MCV normal) sunt :

  • Anemia din bolile cronice
  • Hemoragie acuta
  • Anemie hemolitica (anemie hemolitica autoimuna,sferocitoza ereditara,deficitul de G6PD, etc.)
  • Anemia din bolile renale cronice
  • Anemia aplastica

Clasificarea anemiilor in functie de morfologia eritrocitara este utila dar este limitata de varietatea manifestarilor unei anemii precum si de existenta unor anemii plurietiologice. De aceea, in plus fata de indicii eritrocitari mentionati, este obligatorie coroborarea acestora cu datele clinice si anamnestice precum si utilizarea unor teste aditionale in vederea stabilirii diagnosticului.

 

 

 

Reticulocitele

 

Reticulocitele sunt eritrocite  imature anucleate formate in  maduva hematogena care ajung in circulatie cu o cantitate reziduala detectabila de ARN; ARN-ul rezidual permite continuarea sintezei de hemoglobina si dupa pierderea nucleului de catre eritroblast. In procent scazut, de aprox 1 %, reticulocitele  se regasesc in circulatie pentru una-doua zile, apoi se transforma in eritrocit matur.

Numarul de reticulocite circulante permite estimarea productiei medulare de eritrocite dar nu are valoare de diagnostic. Pentru evaluare diagnostica, modificarea numarului de reticulocite trebuie urmata de alte investigatii, e.g.,sideremia, dozarea  de vit B12 si  folat, haptoglobina, G6PD, eritropoetina, etc.

Numarul de reticulocite poate fi obtinut “manual”, prin colorarea unei picaturi de sange cu albastru brilliant cresil, efectuarea unui frotiu si examinarea microscopica. Reteaua reticulara  intracelulara de ARN se va evidentia specific, permitand identificarea si numararea reticulocitelor. Numarul de reticulocite se raporteaza procentual fata de eritrocite.   

                  •  Reticulocite  %   =[ Numar de Reticulocite / Numar total Eritrocite  ] x 100

 La pacientul anemic, pentru a creste acuratetea evaluarii, se aplica doua corectii :

  1. corectia fata de hematocrit:
    • Indicele reticulocitar (IR) = Reticulocite %  x  (Hematocrit masurat / Hematocrit normal)
  2. corectia fata de gradul de imaturitate reticulocitara, respectiv cat de rapid sunt eliberate reticulocitele din maduva si cat dureaza maturarea lor in circulatia sanguina
    • Indicele de productie reticulocitara (IRP) = IR x (1 / timpul de maturatie)

IRP si timpul de maturatie depind de hematocrit astfel:

  • pentru Hct (%) =40-45, timpul de maturatie = 1.0;
  • pentru Hct (%) =35-39, timpul de maturatie = 1.5;
  • pentru Hct (%) =25-34, timpul de maturatie = 2.0;
  • pentru Hct (%) =15-24, timpul de maturatie = 2.5;
  • pentru Hct (%) =< 15, timpul de maturatie =3.

Un IRP < 2% poate indica: boli hipoproliferative (eg, anemie aplastica) sau eritropoieza ineficienta (eg, anemie megaloblastica)

Un IRP de 2% - 3% poate fi intalnit in: anemie hemolitica, hemoragii recente, raspuns medular adecvat la terapie.

In prezent, numarul de reticulocite se determina automat pe analizoare de hematologie, simultan cu toti parametrii hemogramei. Alaturi de numarul de reticulocite procentual (Reticulocite %) si absolut (Reticulocite#), analizoarele raporteaza si fractia de eritrocite imature (IRF) si continutul de hemoglobina din reticulocite (Ret-HE), indici cu mare importanta in evaluarea hematologica.

Fractia de Reticulocite Imature (IRF)  reprezinta procentul reticulocitelor  imature din totalul de reticulocite. Flowcitometria  evalueaza gradul de maturare al reticulocitelor prin cuantificarea lor in : reticulocite cu fluorescenta redusa (LFR), reticulocite cu fluorescenta medie (MFR), reticulocite cu fluorescenta crescuta (HFR). Intensitatea fluorescentei este direct proportionala cu cantitatea de ARN din reticulocit find astfel expresia gradului de maturitate celulara. In consecinta, populatia de reticulocite poate fi subdivizata in functie de cantitatea de ARN , in reticulocite tinere, medii si mature. Fractia de reticulocite imature (IRF) este data de reticulocitele cu continut mare si mediu de ARN.

Un IRF crescut reflecta un raspuns medular bun dupa chimioterapie, dupa terapia specifica a anemiilor carentiale si este considerat un indicator mai fidel decat numarul absolut de netrofile (ANC) in evaluarea raspunsului medular postransplant[7,8]

IRF poate fi utilizat pentru a evalua eritropoeza ineficienta si pentru a diferentia anemia megaloblastica sau mielodisplazia (cresterea IRF) de alte cauze[8]

IRF poate fi utilizata impreuna cu numarul de reticulocite in evaluarea anemiei astfel[8]

 

Conditii clinice

Numar reticulocite

Fractia reticulocitelor imature (IRF)

Anemie aplastica severa

Insuficienta renala

Regenerare medulara

Boli cronice

↓ sau N

Diseritropoeza

↓ sau N

Raspunsul precoce la terapia cu fier

↓ sau N

Talasemii

N sau ↑

N sau ↑

Mielodisplazii

Variabil

N sau ↑

Anemii hemolitice

Hemoragie

N sau ↑

 

Continutul de hemoglobina din reticulocite (Ret-HE) este un indicator de predictie a fierului disponibil pentru a fi incorporat in molecula de hemoglobina . Scaderea valorii Ret-HE  reflecta reducerea continutului de hemoglobina celulara si este cel mai bun predictor al  deficitului  de fier in anemia feripriva, in special la copii.

Estimarea Ret-HE  este utila in:

  • Detectarea deficitului de fier functional in situatii clinice complexe: inflamatii cronice si boli renale cronice. In aceste cazuri, panelul conventional format din feritina, sideremie si capacitatea totala de legare a fierului (CTLFe), poate fi nefolositor, in special ca urmare a falsei cresteri a feritinei ca reactant de faza acuta in ciuda existentei unor rezerve scazute de fier.
  • Obtinerea unei mai bune predictii a rezervelor de fier medular  in anemia non-macrocitara.
  • Obtinerea unei mai bune predictii, comparativ cu valoarea hemoglobinei, pentru screeningul copiilor si adolescentilor cu deficit de fier, inainte de instalarea anemiei. [8]

 

Numarul de trombocite

Trombocitele (plachetele) sunt fragmente citoplasmatice anucleate provenite din megakariocit. Impropriu denumite celule sanguine  (trombo-“cite”) deoarece nu contin nucleu , ele au un rol esential in hemostaza primara prin initierea formarii trombului (adeziune-aderare-agregare) la locul lezarii endoteliului vascular.

Trombocitele sunt considerate reactanti de faza acuta ; in cele mai multe situatii trombocitoza apare in infectii sistemice, inflamatii, sangerari si tumori. Hiperproductia trombocitara este indusa  de citokine proinflamatorii (IL-1, IL-6, si  IL-11). Aceasta trombocitoza se numeste  reactiva sau secundara si  are caracter benign .

Trombocitoza primara sau esentiala este determinata  de  expansiunea clonala a progenitorilor megakariocitari urmata de o hiperproductie de trombocite[8]

Numaratoarea de trombocite se utilizeaza ca screening  in variate afectiuni: sangerari, afectiuni ce intereseaza maduva hematogena sau tulburari de coagulare.[12]

De asemenea prin numarul de trombocite se monitorizeaza efectul toxic al unor medicamente  asupra trombocitelor sau eficienta terapeutica in cazul tratarii medicamentoase a unei trombocitopenii.

 

Indicii plachetari (trombocitari):

  • Volumul trombocitar mediu (VTM, MPV – mean platelet volume) este calculat automat dupa formula: VTM(fL)= [PCT (Plachetocrit) (%) / Nr. trombocite (x103/μL)] x1000 si reprezinta marimea trombocitelor evaluate
  • Largimea distributiei trombocitare (PDW) este calculata de analizorul automat si reprezinta  uniformitatea de marime a trombocitelor evaluate.

VTM si PDW ofera informatii suplimentare despre trombocite si /sau despre cauza scaderii sau cresterii numarului de trombocite; in general VTM este in relatie invers proportionala cu numarul de trombocite:

  • un numar crescut de macrotrombocite (MPV↑) la o persoana trombocitopenica sugereaza o hiperproductie trombocitara cu eliberare rapida in circulatia periferica (e.g purpura trombocitopenica idiopatica,sindroame mieloproliferative)[11].
  • un MPV↓ la o persoana trombocitopenica sugereaza o disfunctionalitate in productia medulara de trombocite.
  • un PDW normal indica  trombocite de aceeasi talie
  • un PDW crescut sugereaza o anizocitoza trombocitara.

 

Numarul de leucocite

Leucocitele (globulele albe) se impart in : granulocite si non-granulocite. Granulocitele contin in citoplasma  granulatii distincte pe baza carora (in functie de afinitatile de colorare pe frotiul de sange) se clasifica in : neutrofile, eozinofile si bazofile. Datorita nucleului multilobat,  aceste celule mai sunt denumite si leucocite polimorfonucleare. Non-granulocitele sunt  limfocitele  si monocitele ( nu contin in general granulatii citoplasmatice distincte si nu au nucleul lobulat, fiind denumite si leucocite mononucleare )

Formate in maduva hematogena (hematopoeza),  leucocitele intervin in apararea organismului impotriva infectiilor prin procese secventiate complexe, de la fagocitoza (proprietatea leucocitelor de a ingloba agentul patogen care este distrus  intracelular) si pana la dezvoltarea unui raspuns imun specific (productia de anticorpi fata de un antigen).

Numarul de leucocite orienteaza asupra severitatii unor procese patologice in timp ce distributia subpopulatiilor leucocitare (formula leucocitara) ofera indicii asupra etiologiei afectiunilor .

 

Formula leucocitara  consta in

  • diferentierea claselor de leucocite si exprimarea lor  procentuala (%)  respectiv in numar absolut(#):
  • Neutrofile,
  • Bazofile,
  • Eozinofile,
  • Limfocite,
  • Monocite
  • detectarea celulelor anormale (Granulocite imature , Limfocite atipice) si exprimarea lor  procentuala (%)  respectiv in numar absolut(#)

 

Formula leucocitara este efectuata automat de catre analizor dupa lizarea hematiilor si colorarea leucocitelor cu o  substanta fluorescenta cu afinitate pentru acizii nucleici si organitele celulare. In functie de fluorescenta diferit exprimata de catre leucocite si de scatergramele obtinute sunt  identificate si cuantificate tipurile leucocitare .

Formula leucocitara poate fi realizata si prin examinarea microscopica a frotiului sanguin colorat, in anumite circumstante.

Fiecare tip de leucocit are o functie specifica.

In tabelul de mai jos este ilustrata relatia dintre  tipurile leucocitare si diversele conditii patologice.

 

Tip de leucocit/caracteristici:

Asociere patologica

Neutrofil/ nucleu multilobulat, citoplasma cu granule fine, roz

Infectii  acute, bacteriene si fungice

Eozinofil /nucleu bilobat, citoplasma cu granule mari roz/orange

Afectiuni alergice si parazitare

Bazofil /nucleu bilobat, citoplasma cu granule mari, maron/negre

Reactii  alergice, criza blastica din leucemia cronica mieloida

Limfocit /mononucleat, citoplasma bleu pal ,ocazional granulatii

Infectii virale (rubeola,rujeola,varicela,

mononucleoza infectioasa); infectii cronice

Monocit /mononucleat, citoplasma bleu-gri, ocazional cu granulatii si vacuole

Infectii  cronice

Granulocite  imature

(metamielocite, mielocite, promielocite, si/sau blasti)

Infectii, leucemie cronica sau acuta, terapie cu factori de stimulare granulocitara.

 

Neutrofilele (granulocitele polimorfonucleare neutrofile) – reprezinta tipul cel mai numeros si mai important dintre  leucocite, cu rol major in apararea primara antibacteriana si antifungica a organismului. In stadiul lor imatur, neutrofilele sunt denumite nesegmentate datorita aspectului nucleului care apare ca o banda nesegmentata (fara lobuli).

Recomandari: 

Hemoleucograma este recomandata in urmatoarele situatii:

 

  • Ca test screening in evaluarea severitatii anemiei sau policitemiei
  • Sustinerea deciziei de transfuzie daca anemia este severa
  • Monitorizarea raspunsului la tratamentul anemiei sau policitemiei 
  • Evaluarea deshidratarii (hematocritul)
  • Evaluarea dupa o sangerare prelungita ori inexplicabila (trombocitele)
  • Eruptii cutanate  petesiale sau purpurice (trombocitele)
  • Evaluarea si monitorizarea numarului de leucocite in prezenta semnelor si simptomelor de infectie sau inflamatie, boala autoimuna sau deficienta imuna.
  • Monitorizarea efectului toxic al unor medicamente ori radioterapiei (numarul de leucocite si trombocite)
  • Monitorizarea efectului terapeutic al unor medicamente
  • Diagnosticul si monitorizarea sindroamelor proliferative (leucemii)

Numaratoarea de reticulocite si indicii reticulocitari sunt recomandati in urmatoarele situatii:

  • Evaluarea cauzei in situatia cand  hemoleucograma arata valori scazute  pentru eritrocite, hemoglobina sau hematocrit.
  • Evaluarea raspunsului maduvei hematogene la necesarul de eritrocite al organismului
  • Diferentierea intre diferitele tipuri de anemii
  • Monitorizarea raspunsului la tratament (e.g raspunsul anemiei feriprive la tratamentul cu fier )
  • Monitorizarea functionalitatii maduvei hematogene la pacientul cu chimioterapie.
  • Monitorizarea functiei maduvei hematogene dupa transplant.
  • Evaluarea efectului substantelor  radioactive  in  expunerea profesionala
Interpretare valori mici: 

Valori scazute ale eritrocitelor  – posibile cauze de anemie :

  • Traumatisme cu sangerare
  • Distructie eritrocitara: anemia hemolitica de cauza autoimuna si prin defecte structurale eritrocitare (hemoglobinopatii: ex sicklemie, thalasemia; defecte de membrane: sferocitoza ereditara; defecte enzimatice:deficit de G6PD)
  • Hemoragii acute sau cronice (ulcer gastric, polipi, cancer de colon, afectiuni ginecologice, etc)
  • Deficit de  fier, vitamina B12 sau de folat
  • Afectarea maduvei hematogene (toxice, radiatii, chimioterapie, infectii, medicamente)
  • Boli hematologice (leucemii, mielom multiplu, mielodisplazie, limfom, metastaze)
  • Boli inflamatorii cronice
  • Insuficienta renala cronica severa asociata cu scaderea productiei de eritropoetina.

 

Valori scazute ale hemoglobinei si hematocritului se intalnesc in:

  • Distructie excesiva de eritrocite (e.g anemia hemoltica de diverse cauze: autoimuna  sau  prin defecte structurale la nivelul eritrocitelor)
  • Scaderea productiei de hemoglobina (e.g thalasemia)
  • Hemoragii acute sau cronice ale tractului digestiv (ulcer gastric, polipi, cancer de colon),  hemoragii uterine sau cu alte localizari
  • Deficit nutritional de fier, vitamina B12 sau de folat
  • Afectarea maduvei hematogene (toxice, radiatii, chimioterapie, infectii, medicamente)
  • Boli hematologice (leucemii, mielom multiplu, mielodisplazie, limfom, metastaze)
  • Boli inflamatorii cronice
  • Insuficienta renala cronica severa asociata cu scaderea productiei de eritropoetina.

 

Valoare scazuta a reticulocitelor: daca anemia este prezenta si maduva este incapabila sa o compenseze prin cresterea productiei de eritrocite, numarul de reticulocite poate fi normal, scazut sau chiar usor crescut, dar productia eritrocitara este insuficienta. In acesta situatie maduva poate fi in grade variate de disfunctie sau insuficienta, datorate urmatoarelor situatii clinice :

  • Anemie feripriva
  • Anemie pernicioasa sau deficitul de acid folic
  • Anemie aplastica (deficitul persistent sugereaza un prognostic prost)
  • Radioterapie
  • Insuficienta medulara determinata de infectii sau cancere
  • Afectiuni renale severe cu nivel scazut de eritropoetina.
  • Anemia din bolile cronice
  • Sindrom mielodisplazic
  • Afectiuni endocrine
  • Alcoolism

 

Valori scazute ale trombocitelor se intalnesc in:

•  Trombocitopenie idiopatica (PTI) produsa de prezenta autoanticorpilor antitrombocitari

  • Infectii virale (mononucleoza, hepatite, HIV, rubeola)
  • Medicamente: acetaminofen, chinidina, compusi sulfa, digoxin, vancomicin, valium, nitroglicerina, sunt doar cateva medicamente care scad numarul de trombocite.
  • Trombocitopenia indusa de heparina (prezenta de autoanticorpi)
  • Leucemia, limfomul, sau alte cancere care metastazeaza in maduva hematogena
  • Anemia aplastica
  • Sangerari cronice (ex. ulcer gastric hemoragic)
  • Sepsis, mai ales cu bacterii gram negative
  • Ciroza
  • Boli autoimune ( lupus )
  • Chimioterapie sau radioterapie 
  • Consum plachetar : CID (coagulare intravasculara diseminata), purpura trombocitopenica si sindromul hemolitic uremic )

 

Valori scazute ale leucocitelor  se intalnesc in:

  • Deprimarea  hematopoezei  medulare (e.g., toxine, chimioterapie, radioterapie, medicamente)

Afectarea  hematopoezei medulare: maduva nu produce suficiente leucocite (e.g., sindromul mielodisplazic, deficitul de vitamina B12 sau folat )

  •  Limfomul sau alte cancere metastazate in maduva hematogena
  •  Boli autoimune; anticorpii ataca si distrug propriile leucocite (e.g.,lupus  )
  • Infectii grave (e.g., sepsis)
  • Afectiuni dobandite ale sistemului imun (e.g.,HIV) in care sunt distruse limfocitele T
  • Hipersplenism
  • Boli congenitale: sindromul Kostmann (grup de afectiuni autozomal recesive caracterizate prin neutropenie congenitala severa); agenezie reticulara (neutropenie severa, limfopenie, agamaglobulinemie si absenta imunitatii mediate celular); hipoplazia  cartilaginoasa (boala genetica ce asociaza  hipoplazia cartilaginoasa cu imunodeficienta limfocitelor T si /sau B); sindromul Shwachman–Diamond (insuficienta pancreatica exocrina, disfunctie medulara, anomalii scheletale, statura mica); boala Chediak-Higashi (boala rara autozomal recesiva caracterizata prin infectii recurente. neuropatii periferice si albinism partial)

Limita inferioara normala a neutrofilelor este 1500/μL la populatia caucaziana si 1200/μL la populatia africana .

Severitatea neutropeniei este direct proportionala cu riscul de infectie:

  • Risc mediu (1000 -  1500/μL)
  • Risc moderat (500 -  1000/μL)
  • Risc  sever (<500/μL)

Neutropenia – cauze :

  • Neutropenia indusa de defecte intrinseci ale celulelor mieloide sau ale precursorilor         
  • Anemia aplastica
  • Neutropenie cronica idiopatica, incluzand neutropenia beningna
  • Neutropenia ciclica
  • Mielodisplazia
  • Neutropenia asociata cu disgamaglobulinemia
  • Hemoglobinuria paroxistica nocturna
  • Neutropenia congenitala severa (sindromul Kostmann - grup de afectiuni autozomal recesive caracterizate prin neutropenie congenitala severa)
  • Sindroame asociate cu neutropenie (e.g. hipoplazia cartilaj-par, discheratoza congenitala, tezaurismoze tip I B, sindromul  Shwachman-Diamond - insuficienta pancreatica exocrina, disfunctie medulara, anomalii scheletale, statura mica)

· Neutropenii secundare

  • Alcoolism
  • Neutropenia autoimuna, inclusiv  neutropenia cronica secundara din AIDS
  • Procese infiltrative medulare (dislocarea/inlocuirea tesutului hematoformator din maduva osoasa: metastaze, mielofibroza, celule Gaucher )
  • Chimioterapia sau radioterapia
  • Neutropenia indusa medicamentos (lista medicamentelor care induc neutropenie  este extensiva si in crestere; inlaturarea medicamentului neutropenizant duce, de cele mai multe ori, la restabilirea valorilor normale). Femeile sunt mai susceptibile la neutropenia medicamentoasa decat barbatii.        
  • Deficit de folat sau de vit B12
  • Hipersplenism.
  • Infectii bacteriene severe, infectii virale (e.g.,mononucleoza, hepatita ,infectii cu protozare-malarie, infectii cu fungi, cu unele rickettsii)
  • Boli limfoproliferative

Limfopenia poate fi :

  • Dobandita
    • Malnutritia protein-calorica,denutritia din alcoolism, deficitul de zinc
    • AIDS si alte infectii: hepatite, gripa, tuberculoza, febra tifoida, sepsisul
    • Limfopenia iatrogena (chimio si radioterapie, medicatia cu globuline antilimfocitare, terapia psoriazisului cu psoralen, timp indelungat, terapia cu glucorticoizi)
    • Boli autoimune (lupus sistemic, reumatism articular, miastenia gravis, enteropatia cu pierdere de proteine, limfomul Hodkin, insuficienta renala, sarcomul)
  • Ereditara
    • Ataxia-telangiectasia

Sindromul de hipoplazie cartilaj-par 

  • Limfopenia idiopatica T CD4+
  • Timomul cu imunodeficienta
  • Imunodeficienta severa combinata (defect de receptor IL-2,deficient ADA sau PNP)
  • Sindromul Wiskott-Aldrich (boala rara recesiva X-linkata, caracterizata prin: eczema, trombocitopenie, deficit imun, diaree hemoragica)

Limfopenia predispune la infectii cu oportunisti si la risc sporit pentru afectiuni maligne  sau autoimune.

 

Valori scazute ale eozinofilelor si bazofilelor: fara asociere clinica certa 

Interpretare valori mari: 

Valori crescute ale numarului de eritrocite, a hemoglobinei si a hematocritului:

  • Deshidratarea: scaderea volumului plasmatic si hemoconcentrarea cu cresterea artificiala a hemoglobinei
  • Afectiuni pulmonare cu insuficienta pulmonara: policitemie compensatorie.
  • Afectiuni cardiace congenitale: policitemie compensatorie
  • Tumori renale producatoare de eritropoetina
  • Fumatul
  • Policitemia vera (sindrom mieloproliferatic cronic)

 

Valori crescute ale reticulocitelor (reticulocitoza) pot fi intalnite in:

  • Sangerare: In prezenta hemoragiei numarul de reticulocite creste in cateva zile pentru a compensa eritrocitele pierdute. In sangerarile cronice numarul de reticulocite ramane crescut atata timp cat maduva poate compensa pierderea de eritrocite si nu se asociaza deficienta de fier.
  • Anemie  hemolitica: Maduva creste productia de eritrocite pentru a compensa pierderea prin hemoliza a hematiilor, rezultand un numar crescut de reticulocite. Anemiile hemolitice acute se pot asocia cu reticulocitoza de > 50 %. Etiologia anemiilor hemolite este complexa: boala hemolitica a nou nascutului, anemia hemolitica imuna idiopatica sau secundara, anemii hemolitice dobandite (anemia hemolitica microangiopatica, malaria, hemoglobinuria paroxistica nocturna), hemoglobinopatii (sindroame talasemice, siclemie), defecte  membranare eritrocitare (sferocitoza eitrocitara, eliptocitoza eritrocitara), defecte enzimatice eritrocitare (deficit de G6-PD, deficit de piruvat kinaza)
  • Raspuns medular adecvat: Cresterea numarului de reticulocite (reticulocitoza) este un indicator de eritropoeza regenerativa, cu rol de inlocuire a celulelor pierdute sau prematur distruse. Sub stimulare maxima, maduva poate produce eritrocite de 6-8 ori mai mult fata de rata normala. Astfel, daca reticulocitele cresc in timpul chimioterapiei, dupa transplantul de maduva sau dupa tratamentul cu fier, vitamina B12 sau folat, inseamna ca maduva hematogena raspunde adecvat prin producerea de eritrocite. Regenerarea eritropoiezei este marcata dupa o saptamana de tratament de cresterea numarului de reticulocite, iar o reticulocitoza maxima de 10-20 % apare dupa 2-4 saptamani de tratament. Tratamentul cu eritropoietina determina o crestere usoara a numarului de reticulocite dupa 24 ore de la administrare, cu eliberarea din maduva de reticulocite imature, mari, cu continut mare de ARN;  nivelul maxim este atins dupa 4-6 zile, iar normalizarea survine dupa 8-10 zile;
  • In absenta  anemiei, sau daca exista policitemie, reticulocitele crescute indica o supraproductie de eritrocite (e.g., policitemia vera, tumori producatoare de eritropoetina)[10]

 

Valori crescute ale trombocitelor se intalnesc in:

  • Trombocitoza reactiva, care include[8,12]:.
  • Sangerare acuta
  • Reactii alergice
  • Cancer(pulmonar,gastrointestinal,de san , ovar, limfom)
  • Afectiuni renale cronice
  • Activitate  fizica intensa
  • Infarct miocardic acut
  • Infectii (tuberculoza)
  • Anemia feripriva
  • Splenectomia
  • Anemia hemolitica 
  • Inflamatii cornice: artrita reumatoida, boala celiaca ,boli autoimune
  • Interventii chirurgicale majore
  • Pancreatita
  • Traumatisme diverse
  • Trombocitoza din trombocitemia esentiala (sindrom mieloproliferativ) este o conditie rara in care maduva produce un  numar impresionant de trombocite.Aceasta boala se asociaza frecvent cu mutatii in gena JAK2 ( > 50% din cazuri). Restul trombocitozelor de cauza medulara apar in: leucemia mieloida cronica, policitemia vera sau subtipuri de sindroame mielodisplazice.

 

Valori crescute ale leucocitelor pot apare ca o reactie fiziologica la stres, la exercitii fizice, sau o reactie adaptativa la infectii, inflamatii, traumatisme.

Leucocitoza apare in :

  • Infectii, cel mai frecvent cauzate de  bacterii si unele virusuri, mai rar fungi sau paraziti
  • Tuberculoza
  • Inflamatii  sau afectiuni inflamatorii ca artrita  reumatoida , vasculite .
  • Necroze tisulare din traumatisme, arsuri, interventii chirurgicale sau infarct miocardic
  • Alergii severe
  • Fumatul
  • Exercitiu fizic intens
  • Stres fizic sau emotional intens
  • Sarcina in ultimul trimestru si nasterea pot fi asociate cu cresterea leucocitelor            

Hiperleucocitoza (leucocite > 100.0 x 10^3/µL) este asociata leucemiei si bolilor mieloproliferative. In aceasta situatie este vorba despre proliferarea autonoma a unei populatii de celule maligne, de linie mieloida sau limfoida.

Hiperleucocitoza poate determina ocluzii vasculare cu producerea de ischemii, hemoragie si edem al organelor implicate (ex:leucemia acuta mieloida)

Reactia leucemoida (neutrofile >/= 30x10^3/µL) se refera la o reactie leucocitara in exces la factori extrinseci, cum sunt infectiile, anemiile hemolitice severe, unele tumori maligne, traumatisme,injurii tisulare,etc, si care se asociaza  cu devierea la stanga a formulei leucocitare, uneori  pana la stadiul de mieloblast.

 

Valori crescute ale neutrofilelor se intalnesc in:

  • Infectii bacteriene acute, fungice, spirochetice, parazitare, rickettsioze
  • Boli inflamatorii cronice (e.g., vasculite, artrita reumatoida, pancreatita, guta,etc).
  • Sepsis neonatal.
  • Boli metabolice decompensate: coma diabetica, uremia, coma hepatica, tireotoxicoza.
  • Necroza tisulara din infarct miocardic, arsuri, striviri
  • Hemoragia acuta, anemia hemolitica, incompatibilitatea postransfuzionala
  • Boli mieloproliferative cronice (leucemia mieloida cronica, policitemia vera, mielofibroza)
  • Neoplazii -  carcinoamele ( reactie  mediata de factorul de necroza tumorala TNFα)
  • Toxice si medicamente: corticosteroizi, plumb, mercur, monoxid de carbon, digitala, veninuri.

Valori crescute ale bazofilelor  se intalnesc in :

  • rare reactii alergice (mediate IgE) 
  • in leucemia granulocitara cronica – criza blastica

Valori crescute ale eozinofilelor se intalnesc in:  

  • Afectiuni alergice (astm bronsic)
  • Infectii parazitare
  • Reactii medicamentoase

Valori crescute ale limfocitelor se intalnesc in:

  • Leucemia acuta limfocitara
  • Infectia cu Citomegalovirus
  • HIV/AIDS
  • Mononucleoza (Epstein-Barr virus)
  • Mielomul multiplu
  • Alte infectii virale
  • Tuberculoza
  • Vasculite
  • Tusea convulsive

Limfocitoza insoteste frecvent monocitoza

Valori crescute ale monocitelor se intalnesc in:

  • Infectii cronice: tuberculoza, endocardita bacteriana, rickettsioze, malarie
  • Colagenoze vasculare
Interferente analitice: 

Numaratoarea de eritrocite poate fi modificata de urmatoarele situatii:

ↄ     transfuzii recente, sarcina (retentia hidrica scade numarul de eritrocite in relatie cu  volumul plasmatic),

ↄ    altitudine,

ↄ    prezenta aglutininelor la rece (numarul de eritrocite fals scazut, VEM, CHEM si HEM fals crescute, hematocrit fals scazut),

ↄ    prezenta crioglobulinelor in cantitate mare,

ↄ    prezenta macro si megalotrombocitelor (incadrare eronata ca eritrocite)

 

Hematocritul scade usor in sarcina , datorita retentiei hidrice fiziologice. 

 

Hemoglobina  :

ↄ    in sarcina concentratia de hemoglobina poate scadea cu aprox 2–3 g/dL  (cresterea volumului plasmatic urmat de hemodilutie)

ↄ    la varstnici apare o scadere  continua a concentratiei de hemoglobina.

ↄ    hiperproteinemia (paraproteinele), hipertrigliceridemia, leucocitoza, trombocitoza determina valori fals crescute ale hemoglobinei

 

VEM  fals crescut poate apare in:

ↄ    reticulocitoza si leucocitoza

ↄ    in situatia de dubla  populatie eritrocitara (e.g., sindroame mielodisplazice)  VEM-ul poate fi paradoxal normal ( in conditiile de coexistenta a doua populatii eritrocitare, macrocitele au VEM mare si microcitele au VEM scazut)

 

CHEM, HEM :

ↄ    hiperlipidemia si leucocitoza >50000/μL  determina valori fals crescute ale HEM si CHEM

 

Reticulocitele si IRF  pot avea valori fals crescute in leucocitoza

 

Trombocitele :

ↄ    scad in sarcina si premenstrual

ↄ    medicamente care scad numarul de trombocite (e.g , acetaminofen, chinidina,  compusi sulfa , digoxin, vancomicin, valium, nitroglicerina,etc.)

ↄ    falsa trombocitopenie (numaratoare eronata a analizorului) poate apare in urmatoarele circumstante:

  • Falsa trombocitopenie  indusa de aglutinarea trombocitara in contact cu EDTA din tubul de recoltare a probei de sange. Frotiul de sange periferic evidentiaza agregatele trombocitare la periferia frotiului si in franjuri
  • Prezenta de macro si megalotrombocite
  • Satelitism plachetar (trombocitele adera de suprafata neutrofilului )
  • Prezenta de aglutinine la rece

ↄ    cresc odata cu altitudinea, in timpul iernii, dupa efort fizic intens, traume.

ↄ    medicatia care poate induce trombocitoza reactiva include: epinefrina (adrenalina), Tretinoin, Vincristine, contraceptive orale

ↄ    prezenta de fragmente eritrocitare, microsferocite, fragmente leucocitare (fragmente  nucleare si citoplasmatice limfocitare in leucemia limfoida cronica) poate determina numaratori fals crescute ale trombocitelor[1,2]

 

Leucocitele :

ↄ    ritmul circardian: leucocitele au un nivel scazut dimineata devreme si inregistreaza un varf spre seara

ↄ    varsta: nou-nascutul are fiziologic un numar crescut de leucocite(10-20 x 10^3/ µL) care scade progresiv cu trecerea spre varsta copilariei si apoi la varsta adulta.

ↄ   stresul, prin productia endogena de epinefrina, stimuleaza eliberarea de leucocite in exces.

ↄ   prezenta in proba a crioglobulinelor sau criofibrinogenului, a trombocitelor agregate ,a fibrinei (proba inadecvat anticoagulata), pot conduce la un numar fals crescut de leucocite.

ↄ  prezenta de microcheaguri in proba(defect de recoltare) determina un numar fals scazut de leucocite