Acid glutamic: beneficii, proprietăți, utilizări

Ce este acidul glutamic

Acidul glutamic (C₅H₉NO₄) este un aminoacid neesențial, adică organismul uman îl poate produce singur din alți compuși și nu este necesar să fie obținut exclusiv prin alimentație. Este unul dintre cei mai comuni aminoacizi din corpul uman și joacă roluri multiple, atât în metabolismul celular, cât și în funcționarea corectă a sistemului nervos central.

În organism, acidul glutamic poate fi sintetizat din alți aminoacizi precum glutamina, izoleucina, leucina și valina. 

Glutamina este un aminoacid neesențial, ceea ce înseamnă că organismul îl poate sintetiza singur. Este cel mai abundent aminoacid din sânge și mușchi și joacă un rol esențial în numeroase procese fiziologice, cum ar fi susținerea funcției imunitare, sănătatea intestinală, metabolismul proteic și detoxifierea organismului de amoniac.

Glutamina are două forme:

• L-glutamina: forma biologic activă, utilizată în organism pentru diverse funcții metabolice;
• D-glutamina: o formă rară, fără relevanță fiziologică semnificativă.

Acidul glutamic se găsește în mod natural în multe alimente bogate în proteine, cum ar fi:

• carne (de vită, porc, pui);
• pește;
• ouă;
• produse lactate (brânză, lapte);
• soia și alte leguminoase;
• alge marine.

Pe lângă prezența sa naturală în alimente, acidul glutamic este utilizat sub formă de glutamat monosodic (MSG) în industria alimentară, ca potențiator de aromă. MSG este apreciat pentru capacitatea sa de a intensifica gustul umami, un gust de bază care este descris adesea ca „savuros” sau „delicios”.

Ce beneficii are acidul glutamic

Atât acidul glutamic cat și glutamina oferă beneficii substanțiale în corpul uman după cum urmează:

• Acidul glutamic este principalul neurotransmițător excitator din sistemul nervos central. El facilitează transmiterea semnalelor între neuroni;
• Acidul glutamic este precursorul acidului gamma-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător inhibitor major în creier. GABA ajută la reglarea excitației neuronale excesive, contribuind la prevenirea anxietății, a stresului și a epilepsiei;
• Acidul glutamic joacă un rol important în producerea de energie celulară. El este implicat în ciclul Krebs (ciclul acidului citric), un proces esențial pentru generarea de ATP, molecula principală de energie a organismului. Acest ciclu are loc în mitocondriile celulelor și furnizează energia necesară pentru procesele vitale ale organismului;
• Acidul glutamic ajută la eliminarea amoniacului, un produs secundar toxic al metabolismului proteic. Amoniacul este captat de acidul glutamic și transformat în glutamină, care este ulterior transportată la ficat sau rinichi pentru a fi eliminată;
• Acidul glutamic este un aminoacid important în sinteza proteinelor, esențiale pentru creșterea și repararea țesuturilor. De asemenea, el joacă un rol în metabolismul altor aminoacizi și contribuie la sinteza altor compuși importanți pentru organism;
• Acidul glutamic este o sursă importantă de energie pentru enterocite, celulele care căptușesc mucoasa intestinului. Contribuie la menținerea integrității barierei intestinale și la prevenirea inflamației și a infecțiilor intestinale, susținând astfel sănătatea digestivă.

Cum se utilizează acidul glutamic

Una dintre cele mai cunoscute utilizări ale acidului glutamic este sub forma glutamatului monosodic (MSG), un aditiv alimentar care potențează gustul alimentelor, în special gustul umami.

Acidul glutamic este folosit în mod activ în cercetările și tratamentele legate de:

• Tulburări neurologice: este utilizat pentru studii și tratamente experimentale pentru boli neurologice, cum ar fi epilepsia, Alzheimer și Parkinson;
• Detoxifierea organismului: suplimentele de glutamat sunt uneori folosite în cazurile în care este necesară o eliminare rapidă a amoniacului, cum ar fi în tulburările hepatice severe;
• Tulburări digestive și de permeabilitate intestinală: glutamina, derivată din acidul glutamic, este folosită în tratamente pentru sănătatea intestinului.

Când este contraindicat acidul glutamic

• Un exces de glutamat în creier poate duce la excitotoxicitate, o afecțiune în care excitația neuronală excesivă poate deteriora celulele nervoase. Din acest motiv, persoanele cu tulburări neurologice care implică excitație neuronală excesivă ar trebui să evite suplimentele de acid glutamic sau glutamină;
• Persoanele cu anumite tulburări psihiatrice, cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolară, ar trebui să fie precaute cu suplimentarea de acid glutamic și glutamină. Unele studii au sugerat că un dezechilibru în metabolismul glutamatului poate fi asociat cu agravarea simptomelor psihiatrice, în special în cazurile de tulburări afective majore și schizofrenie. De asemenea, glutamatul în exces ar putea contribui la disfuncțiile cognitive și la accentuarea episoadelor de manie sau depresie;
• Persoanele cu boala celiacă și/sau intoleranță la gluten ar trebui să evite unele suplimente de glutamină care pot proveni din surse ce conțin gluten, deși glutamina în sine nu este considerată dăunătoare pentru aceste persoane;
• În cazul persoanelor cu insuficiență renală sau alte afecțiuni renale severe, utilizarea suplimentelor de glutamină poate agrava starea de sănătate, ducând la o acumulare de toxine;
• În ciroza hepatică și alte forme severe de insuficiență hepatică suplimentarea cu glutamină poate agrava encefalopatia hepatică, o afecțiune gravă cauzată de acumularea de amoniac în sânge și creier. În aceste cazuri, suplimentarea cu glutamină este contraindicată, deoarece poate exacerba simptomele neurologice asociate cu nivelurile ridicate de amoniac.