Alimente procesate: care sunt, efecte asupra sănătății

Nutriție
25 Septembrie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
Alimente ultra-procesate

Alimentele procesate sunt acele alimente care sunt supuse unor modificări care le pot schimba valoarea nutrițională și calitățile. Scopul procesării poate fi acela de a îmbunătăți gustul și aroma, de a prelungi perioada de valabilitate, de a fi mai ușor de consumat sau de a avea un aspect mai atrăgător.

Despre alimentele procesate

Alimentele procesate sunt de mai multe feluri. În funcție de gradul de procesare, ele pot fi indicate pentru un stil de viață sănătos sau poate exista recomandarea să fie evitate sau consumate cu moderație. Cele care au un efect negativ asupra organismului în urma consumului pe termen lung sunt cele ultra-procesate.

Alimentele care sunt doar ușor procesate pot face parte dintr-o dietă sănătoasă, însă cele care au trecut prin mai multe stadii de procesare pot ajunge să afecteze starea de sănătate. Ele pot conține cantități mari de sare, zahăr sau grăsimi care pot fi consumate în exces. În același timp, alimentele ultra-procesate ajung să aibă mai multe calorii, crescând riscul de apariție a obezității sau a unor boli asociate. Unii aditivi alimentari pot fi cancerigeni, chiar dacă sunt adăugați în alimente care conțin și nutrienți.

Tipuri de alimente procesate

Prin procesarea alimentelor se înțelege spălarea, ambalarea, congelarea, tăierea și prepararea termică, dar și adaosul de zahăr, sare și diverse substanțe chimice. Produsele de panificație, patiserie și cofetărie, de exemplu, sunt alimente procesate. La fel și murăturile, alimentele congelate sau cele conservate în ambalaje de sticlă sau metal. Chiar și alimentele proaspete se consideră a fi procesate dacă au fost spălate, feliate sau ambalate. Alimentele procesate se încadrează în patru grupe, în funcție de gradul de procesare la care au fost supuse.

Grupa 1 de alimente procesate

În grupa 1 de alimente procesate se încadrează alimentele care au trecut printr-o procesare minimă. Sunt incluse alimentele comestibile ca fructe, legume, semințe, nuci, ouă, lapte, carnea proaspătă. În același timp, sunt incluse și alimentele comestibile cărora li s-au îndepărtat părțile necomestibile.

Tot în grupa 1 de alimente procesate sunt considerate a fi și mâncărurile gătite prin fierbere, coacere sau prăjire, băuturile pasteurizate, alimentele fermentate fără alcool, cele congelate și cele ambalate în vid. Fructele uscate sau deshidratate, precum și laptele pasteurizat sunt considerate alimente de grupa 1.

Grupa 2 de alimente procesate

În grupa 2 de alimente procesate se încadrează ingredientele care pot fi combinate cu alimentele din categoria 1 pentru a prepara diverse tipuri de mâncăruri. Zahărul, sarea, mierea, piperul măcinat, boiaua de ardei, uleiul, untul sunt alimente de categoria 2. Ele sunt preparate prin diverse procese care pot include presarea, uscarea sau măcinarea alimentelor.

Grupa 3 de alimente procesate

În grupa 3 de alimente procesate se încadrează alimentele pentru a căror producere sunt necesare combinații ale alimentelor din grupa 1 și alimentelor din grupa 2.

Astfel, conservele de legume sau fructe, pește sau carne, brânzeturile, carnea afumată, produsele de panificație sunt considerate a fi alimente procesate din grupa 3.

Grupa 4 de alimente procesate

Alimentele procesate din grupa 4 sunt alimentele ultra-procesate, în compoziția cărora intră o cantitate foarte mică de alimente din categoria 1.

Exemple de astfel de alimente sunt mâncărurile semi-preparate, mezelurile, băuturile răcoritoare sau energizante, deserturile sau gustările sărate ambalate, supele sau cremele instant. Aceste alimente conțin aditivi pentru potențarea gustului, aromei și culorii, dar și pentru prelungirea termenului de valabilitate. În același timp, pot conține substanțe cu rol energizant, cum sunt cele extrase din lactate.

Mancare procesata

Sunt nerecomandate toate alimentele procesate

Nu toate alimentele procesate au potențial nociv pentru organism. Printre alimentele procesate care pot fi benefice pentru organism se numără următoarele:

  • amestecul de cereale cu adaos de fibre sau vitamine;
  • băuturile naturale cu adaos de calciu sau vitamina D;
  • laptele degresat;
  • fructele și legumele curățate și tăiate;
  • conservele de fructe în suc natural sau apă;
  • legumele murate în apă și oțet;
  • carnea congelată;
  • fructele de pădure spălate;
  • semințele, alunele și nucile coapte sau prăjite, fără sare.

Printre beneficiile pe care le are procesarea alimentelor se numără reducerea risipei alimentare, întrucât mâncarea procesată are o durată mai mare de valabilitate. În urma procesării, mai ales a sterilizării, pasteurizării și ambalării potrivite, hrana este mai sigură și mai ușor de transportat, ceea ce înseamnă un risc scăzut de contaminare cu bacterii.

Alimentele procesate sunt vitale în perioade de criză, când e nevoie ca acestea să reziste mai mult timp și să fie ușor de depozitat. De multe ori, prețurile sunt mai convenabile pentru mâncarea ultra-procesată, la fel și accesibilitatea. Un stil de viață sănătos și echilibrat poate presupune și alternarea alimentelor naturale și integrale cu cele semi procesate sau mediu procesate, în timp ce sunt alese cu precauție cele ultra-procesate.

Există și variante de alimente procesate care pot fi chiar mai hrănitoare decât cele mai puțin procesate. Laptele vegan organic nu are în mod normal adaos de iod sau calciu, așa cum poate avea versiunea ne-organică. De asemenea, cerealele de ovăz simple pot fi mai puțin hrănitoare decât unele variante procesate special pentru micul dejun, care au adaos de fier. Alimentele fermentate conțin probiotice care contribuie la buna funcționare a sistemului digestiv. În același timp, prin congelarea fructelor și legumelor se menține mai bine Vitamina C, care nu se păstrează în timpul fierberii sau în urma depozitării prelungite la frigider.

Care sunt alimentele procesate nerecomandate

Nu sunt recomandate pentru consum zilnic alimentele ultra-procesate care conțin aditivi alimentari pentru îmbunătățirea gustului, mirosului sau aspectului. Cele foarte sărate sau excesiv îndulcite, cele cu coloranți alimentari și potențiatori de aromă, precum și cele prăjite în baie de ulei ar trebui să fie consumate cu moderație sau evitate în întregime, mai ales de către persoanele cu probleme de sănătate.

Consumul în exces al alimentelor procesate de gradul 4 poate fi asociat cu un risc crescut de îmbolnăviri. Astfel, pot apărea accidente vasculare cerebrale, diabet, obezitate, afecțiuni ale inimii, anxietate, depresii și unele tipuri de cancer.

Alimentele procesate la copii

Atât copiii, cât și adulții pot avea tendința de a alege destul de des alimente cunoscute drept „comfort food”, pentru că acestea sunt percepute drept răsfăț și aduc, prin gustul lor, satisfacție imediată. Este vorba despre sucuri, chipsuri, dulciuri ambalate, prăjituri, ciocolată, înghețată sau prăjeli tip fast-food. Conținutul lor nutrițional nu asigură copiilor o bună creștere, nici puterea de concentrare necesară în perioada de învățare. Prin urmare, dacă adulții pot face acest gen de alegeri în mod conștient, la copii se recomandă educarea gustului, dar și a obiceiurilor alimentare, astfel încât să aleagă cu moderație alimente procesate de gradul 4 și să nu abuzeze de ele. Nu este nevoie să fie evitate în mod obsesiv, dar pot fi privite ca excepții ocazionale.

Alimente sanatoase versus alimente nesanatoase

Ce efecte au alimentele procesate asupra sistemului digestiv

Alimentele ultra-procesate se digeră mai repede și mai ușor decât cele naturale. Astfel, organismul consumă mult mai puține calorii în timpul digestiei față de numărul de calorii asimilate prin consum. Prin urmare, atunci când se mănâncă alimente procesate cu multe calorii, va fi dificilă menținerea unei greutăți corporale optime.

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

Pentru o dietă sănătoasă se recomandă alegerea alimentelor cât mai puțin procesate și consumul cu moderație al celor procesate în mod complex. În acest scop, este necesară citirea cu atenție a etichetelor alimentelor ambalate. Cele mai potrivite alegeri sunt cele care au cele mai puține ingrediente. De asemenea, se recomandă evitarea alimentelor care au ingrediente dificil de pronunțat.

Carnea cât mai puțin procesată este cea mai bună alegere, cum ar fi peștele, fructele de mare, pieptul de pui sau curcan. Cărnurile procesate, cum sunt bacon-ul, cârnații, salamul ar trebui consumate cu moderație. Mâncarea gătită acasă este de preferat în locul mâncărurilor preparate în restaurante sau semipreparatelor din magazine, deoarece astfel pot fi controlate mai ușor ingredientele.

Alimentele procesate pot face parte dintr-o dietă echilibrată și variată, cât timp sunt alese cu precădere cele din primele grupe alimentare. Cele din grupa 4 pot fi consumate ocazional, ideal însoțite de alimente naturale sau mai puțin procesate. Atunci când există tendințe de îngrășare sau probleme cu digestia, un control medical de specialitate și o programare la medicul nutriționist sunt necesare pentru a afla ce fel de alimente sunt indicate pentru un stil de viață mai sănătos.

Bibliografie

  1. https://www.thefoodmedic.co.uk/5-benefits-of-processed-food
  2. https://nutritionsource.hsph.harvard.edu/processed-foods/
  3. https://www.webmd.com/diet/ss/slideshow-processed-food
  4. https://www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/news/behind-the-headlines/ultra-processed-foods
  5. https://www.theguardian.com/global/article/2024/jun/27/ultra-processed-foods-need-tobacco-style-warnings-says-scientist
  6. https://www.healthline.com/nutrition/junk-food-vs-healthy-food

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării