Lista analizelor pentru coagularea sângelui
Timpul de protrombină (PT) și INR
Timpul de protrombină arată cât durează formarea cheagului. INR, prescurtare de la International Normalized Ratio, standardizează rezultatul, util mai ales la persoanele care iau anticoagulante orale. Un INR crescut se asociază cu sângerări, iar un INR scăzut poate favoriza tromboza.
Medicii recomandă testul înainte de operații, în afecțiuni hepatice sau pentru ajustarea dozelor de tratament. Dieta bogată în vitamina K, alcoolul și unele medicamente pot modifica valorile. Află detalii suplimentare despre când și cum se face determinarea timpul de protrombină Quick (PT/INR) la MedLife!
aPTT – Timpul de tromboplastină parțial activată
aPTT măsoară timpul necesar pentru coagularea sângelui prin calea intrinsecă și comună a cascadei de coagulare și ajută la depistarea deficitelor de factori, de exemplu în hemofilie. Medicii îl folosesc și pentru monitorizarea tratamentului cu heparină.
Interpretarea se face, de regulă, alături de PT. Vezi explicații detaliate despre aPTT!
D-dimeri
D-dimerii sunt fragmente rezultate după formarea și dizolvarea cheagurilor. O valoare normală ajută la excluderea trombozei în majoritatea cazurilor, în timp ce o valoare crescută necesită corelare cu alte investigații. Testul se indică la suspiciune de tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară. Sarcina, inflamațiile și intervențiile recente pot crește valorile.
Află mai multe informații despre D-dimeri!
Fibrinogen
Fibrinogenul (factorul I al coagulării) este o proteină din plasmă care, sub acțiunea trombinei, se transformă în fibrină, formând un cheag care ajută la oprirea sângerării. Valori scăzute pot explica sângerări, iar valori crescute apar frecvent în inflamații și infecții. Medicii solicită testul pentru măsurarea nivelului de fibrinogen pentru evaluare preoperatorie sau când sunt suspicionate tulburări de coagulare. Deshidratarea și inflamația pot influența rezultatul, de aceea recoltarea se face în condiții standard.
Antitrombina III
Antitrombina III este o proteină plasmatică ce inhibă enzimele implicate în coagulare, în special trombina și factorii Xa și IXa. Ea ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge în vasele sanguine. Un nivel scăzut crește riscul de tromboză, mai ales la persoane cu istoric familial sau episoade repetate.
Testarea antitrombinei intră în evaluarea trombofiliilor sau atunci când tratamentul anticoagulant nu produce efectul așteptat. Medicul stabilește momentul recoltării, deoarece unele tratamente pot modifica valorile.
Proteina C și Proteina S
Proteina C și Proteina S reglează coagularea. Deficitul lor se asociază cu tromboze, inclusiv la vârste tinere.
Medicii indică testarea după episoade trombotice neexplicate sau pierderi repetate de sarcină. Tratamentul anticoagulant influențează rezultatele, așa că informează medicul despre medicația urmată.
Factorul von Willebrand
Factorul von Willebrand ajută trombocitele să oprească sângerarea. Determinarea factorului von Willebrand este importantă atât pentru stabilirea diagnosticului bolii von Willebrand, cât și pentru identificarea tipului și severității deficitului acestui factor. Testul este, de asemenea, folosit pentru a evalua eficiența tratamentului aplicat pacienților. În plus, analiza factorului von Willebrand permite diferențierea acestei afecțiuni de hemofilia A, o boală congenitală rară caracterizată prin absența sau funcționarea defectuoasă a factorului VIII.
Testarea necesită interpretare atentă. Stresul și inflamația pot crește temporar valorile, motiv pentru care medicul corelează analizele cu simptomele.
