Artroscopia de genunchi: indicații, procedură, recuperare

Artroscopia de genunchi este o procedură chirurgicală minim invazivă utilizată pentru diagnosticarea și tratamentul diferitelor afecțiuni articulare. Datorită avantajelor sale, precum recuperarea rapidă și riscurile reduse, artroscopia este una dintre cele mai frecvent utilizate tehnici ortopedice. În continuare, vom analiza în detaliu rolul artroscopiei de genunchi în diagnosticarea afecțiunilor articulare, tratamentele disponibile prin această metodă și modul în care se desfășoară procedura, oferind pacienților informații esențiale despre beneficiile și etapele recuperării postoperatorii.

Pentru servicii complete de ortopedie puteți contacta Spitalul de Ortopedie și Chirurgie Plastică MedLife, unde aceste intervenții se pot realiza și cu decontare CNAS.

Care sunt indicațiile artroscopiei de genunchi?

Artroscopia de genunchi este indicată pentru a diagnostica și trata o gamă largă de probleme ale genunchiului, și anume:

• dureri articulare persistente și rigiditate;
• cartilaj deteriorat;
• corpi străini articulari;
• fragmente libere de os sau cartilaj;
• acumulare de lichid;
• leziuni la nivelul cartilajului articular;
• artroze ale genunchiului.

În cele mai multe dintre aceste cazuri, artroscopia este tot ceea ce este necesar pentru a trata afecțiunea. Numeroase persoane aleg artroscopia în locul altor proceduri chirurgicale, deoarece artroscopia implică adesea:

• mai puține leziuni tisulare;
• un timp scurt de vindecare;
• mai puține cusături;
• mai puțină durere;
• un risc mai mic de infecție.

Cu toate acestea, artroscopia nu reprezintă o soluție pentru toate persoanele cu afecțiuni ale genunchiului. Persoanele cu boli degenerative sau osteoartrită nu pot beneficia de artroscopia de genunchi.

Afecțiuni diagnosticate prin artroscopie

Artroscopia de genunchi este o tehnică avansată utilizată pentru diagnosticarea și tratarea unor afecțiuni articulare care afectează mobilitatea și funcționalitatea genunchiului. Datorită imaginii detaliate oferite de artroscop, medicii pot identifica cu precizie diverse leziuni ale structurilor articulare și pot decide asupra celui mai eficient tratament.

Leziuni ale meniscului

Meniscurile sunt structuri cartilaginoase fibroelastice situate între femur și tibie, având rolul de a amortiza șocurile și de a stabiliza articulația genunchiului. Leziunile meniscale apar frecvent în urma unor traumatisme sportive sau mișcări bruște de rotație a genunchiului.

Simptome:

• Durere la nivelul genunchiului, în special la mișcările de rotație
• Umflături și inflamație
• Blocaj articular sau senzația de „agățare” la mișcare

Prin artroscopie, medicul poate vizualiza direct meniscul afectat și poate decide dacă este necesară o meniscectomie parțială (îndepărtarea porțiunii afectate) sau o sutură meniscală pentru a păstra structura cartilajului.

Rupturi de ligament (LIA, LIP)

Ligamentele încrucișate ale genunchiului sunt structuri esențiale pentru stabilitatea articulației:

• Ligamentul încrucișat anterior (LIA) – se rupe frecvent în timpul activităților sportive ce implică schimbări rapide de direcție sau opriri bruște.
• Ligamentul încrucișat posterior (LIP) – mai rar afectat, se lezează de obicei în urma unor traumatisme puternice, cum ar fi loviturile directe la genunchi.

Simptome:

• Instabilitate articulară și senzația de „cedare” a genunchiului
• Durere accentuată, mai ales la efort
• Umflătură severă după accidentare

Artroscopia permite confirmarea rupturii ligamentare și, în multe cazuri, poate facilita reconstrucția ligamentului afectat prin grefe tendinoase, accelerând procesul de recuperare și reducând riscul de complicații.

Condromalacia patelară

Condromalacia patelară (sau sindromul durerii femuro-patelare) reprezintă deteriorarea cartilajului de pe fața internă a rotulei, ceea ce duce la frecare anormală între rotulă și femur.

Cauze:

• Suprasolicitarea genunchiului (sport intens, mers excesiv pe scări)
• Malpoziția rotulei
• Slăbirea musculaturii cvadricepsului

Simptome:

• Durere în partea anterioară a genunchiului, accentuată la urcatul și coborâtul scărilor
• Senzație de „pocnituri” sau trosnituri la flexia genunchiului
• Disconfort după perioade lungi de stat în șezut

Prin artroscopie, medicul poate evalua gradul de deteriorare a cartilajului și poate efectua intervenții precum netezirea suprafeței cartilaginoase sau realinierea rotulei pentru a reduce frecarea.

Sinovită și artrită

Sinoviala este membrana care căptușește interiorul articulației și produce lichid sinovial, esențial pentru lubrifierea genunchiului. Inflamația acestei membrane poartă numele de sinovită și poate fi asociată cu artrita reumatoidă sau alte afecțiuni inflamatorii.

Simptome:

• Durere și umflătură persistentă la nivelul genunchiului
• Rigiditate și limitarea mișcărilor
• Căldură locală și roșeață (în cazurile inflamatorii)

Artroscopia permite prelevarea de biopsii din membrana sinovială pentru diagnostic precis și poate facilita îndepărtarea țesutului inflamat (sinovectomie) pentru reducerea simptomelor artritei.

Corpi liberi intraarticulari

Corpii liberi sunt fragmente de cartilaj sau os care se pot desprinde și pot pluti în lichidul sinovial, cauzând blocaje mecanice și dureri la nivelul genunchiului. Aceștia pot apărea în urma traumatismelor, artrozei sau osteocondrozei disecante.

Simptome:

• Blocaj brusc al articulației
• Durere și senzația de „pocnituri” la mișcare
• Inflamație recurentă fără o cauză aparentă

Artroscopia permite identificarea și îndepărtarea acestor corpi liberi, prevenind deteriorarea ulterioară a cartilajului și restabilind mobilitatea normală a genunchiului.

Ce presupune procedura chirurgicală?

Medicul specialist poate recomanda artroscopia de genunchi în cazul în care persoana suferă de o afecțiune dureroasă care nu răspunde la tratamentul nechirurgical.

Tratamentul nechirurgical include odihna, kinetoterapia și medicamente sau injecții antiinflamatorii.

Procedurile artroscopice comune pentru genunchi includ:

• Îndepărtarea sau repararea unui menisc rupt;
• Reconstrucția unui ligament încrucișat rupt;
• Îndepărtarea țesutului sinovial inflamat;
• Îndepărtarea cartilajului articular deteriorat;
• Îndepărtarea fragmentelor libere de os sau cartilaj;
• Tratamentul problemelor cu rotula;
• Tratamentul infecțiilor la genunchi.

Majoritatea procedurilor de artroscopie de genunchi durează mai puțin de o oră. Durata intervenției chirurgicale depinde de tipul afecțiunii și tratamentul necesar.

În timpul artroscopiei de genunchi, medicul chirurg introduce camera de mici dimensiuni, numită artroscop, în articulația genunchiului. Camera afișează imagini pe un monitor video, iar medicul chirurg folosește aceste imagini pentru a ghida instrumentele chirurgicale miniaturale inserate prin incizii de dimensiuni foarte mici. La finalul intervenției, medicul chirurg închide fiecare incizie și apoi acoperă genunchiul cu un bandaj moale.

Riscurile în artroscopia de genunchi

Riscurile asociate intervenției sunt reduse și pot consta în:

• sângerare excesivă în timpul procedurii;
• infecție la locul intervenției chirurgicale;
• dificultăți de respirație cauzate de anestezie;
• sângerare în interiorul articulației genunchiului;
• formarea unui cheag de sânge în picior;
• leziuni ale cartilajului, ligamentelor, meniscului, vaselor de sânge sau nervilor genunchiului;
• reacție alergică la anestezie sau alte medicamente administrate în timpul intervenției chirurgicale.

Cum se pot preveni complicațiile?

Posibilitatea de a dezvolta complicații după intervenția chirurgicală artroscopică este foarte redusă. Dacă apar complicații, acestea sunt de obicei minore și pot fi tratate cu ușurință. Posibile probleme postoperatorii includ:

• Infecție;
• Cheaguri de sânge;
• Rigiditatea genunchiului;
• Acumularea de sânge în genunchi.

Complicațiile pot fi prevenite prin urmarea indicațiilor de recuperare și a tratamentului prescris de medicul specialist.

Tratamente realizate prin artroscopie

Artroscopia de genunchi permite realizarea unor intervenții minim invazive pentru tratarea diferitelor afecțiuni articulare. Datorită preciziei artroscopului și a instrumentelor chirurgicale miniaturale, medicul poate efectua reparații ale structurilor intraarticulare fără a afecta țesuturile sănătoase. Printre cele mai frecvente tratamente realizate prin artroscopie se numără:

Meniscectomia parțială sau repararea meniscului

Meniscul este o structură cartilaginoasă fibroelastică  situată între femur și tibie, având rol de amortizor și stabilizator al genunchiului. Leziunile meniscale sunt frecvente, mai ales în cazul sportivilor sau al persoanelor care efectuează mișcări bruște de pivotare.

• Meniscectomia parțială implică îndepărtarea porțiunii afectate a meniscului pentru a preveni agravarea leziunii și a reduce durerea. Se recomandă în cazul rupturilor severe, care nu pot fi suturate.
• Repararea meniscului se efectuează atunci când țesutul meniscal este viabil, iar ruptura poate fi suturată. Aceasta permite menținerea meniscului și prevenirea degenerării articulare pe termen lung.

Recuperarea după o meniscectomie parțială este mai rapidă decât după sutura meniscului, deoarece procesul de vindecare a țesuturilor necesită mai mult timp în cazul reparării.

Reconstrucția ligamentară

Ligamentele încrucișate ale genunchiului (anterior și posterior) sunt structuri esențiale pentru stabilitatea articulației. Ruptura ligamentului încrucișat anterior (LIA) este una dintre cele mai frecvente leziuni la sportivi și necesită reconstrucție chirurgicală pentru a restabili funcționalitatea genunchiului.

Reconstrucția ligamentului se realizează prin prelevarea unei grefe tendinoase (din tendonul rotulian, ischiogambieri sau cvadriceps) care este fixată în locul ligamentului rupt. Procedura artroscopică asigură o intervenție minim invazivă, reducând timpul de recuperare și riscurile asociate chirurgiei deschise.

Debridarea cartilajului articular

Cartilajul articular are rolul de a asigura o suprafață netedă pentru mișcarea oaselor în articulație. În cazul unor leziuni cartilaginoase sau al artrozei incipiente, cartilajul poate fi deteriorat, provocând durere și rigiditate.

Debridarea cartilajului articular presupune:

• Îndepărtarea fragmentelor de cartilaj deteriorat care pot provoca inflamație și disconfort;
• Netezirea suprafeței articulare pentru a reduce frecarea dintre oase;
• Stimularea regenerării cartilajului prin tehnici minim invazive, precum microfracturile (perforarea osului subcondral pentru a stimula formarea unui nou strat de cartilaj).

Această procedură este recomandată pacienților cu leziuni cartilaginoase localizate și poate întârzia progresia osteoartritei.

Lavajul și îndepărtarea corpurilor străine

În anumite afecțiuni ale genunchiului, pot apărea corpi străini intraarticulari, precum:

• Fragmente de cartilaj sau os rezultate din traumatisme sau boli degenerative;
• Depozite de cristale în cazul pacienților cu guta sau pseudoguta;
• Fragmente de țesut sinovial în cazurile de sinovită inflamatorie.

Artroscopia permite lavajul articulației și îndepărtarea acestor corpi străini, reducând inflamația și îmbunătățind mobilitatea genunchiului.

Artroscopia de genunchi reprezintă o metodă modernă, minim invazivă, utilizată atât pentru diagnosticarea, cât și pentru tratarea diferitelor afecțiuni articulare. Această tehnică oferă multiple avantaje față de chirurgia tradițională, precum incizii mai mici, un timp de recuperare mai rapid și un risc redus de complicații. Succesul unei astfel de proceduri depinde atât de expertiza medicului chirurg, cât și de respectarea recomandărilor postoperatorii. Pacienții trebuie să urmeze un program adecvat de reabilitare, să acorde atenție îngrijirii genunchiului și să evite suprasolicitarea acestuia pentru a preveni complicațiile și recidiva afecțiunilor.

Atenție! Prezentarea are un caracter strict informativ.