Afecțiuni frecvente identificate prin RMN
RMN-ul de genunchi este una dintre cele mai eficiente metode pentru diagnosticarea afecțiunilor articulare și periarticulare, în special a celor care nu pot fi detectate cu precizie prin alte investigații imagistice, precum radiografia sau ecografia. Această investigație oferă informații esențiale despre integritatea structurilor moi (meniscuri, ligamente, tendoane, cartilaj, mușchi), dar și despre structura osoasă sau prezența unor modificări inflamatorii sau degenerative. Iată cele mai frecvente patologii descoperite prin RMN la nivelul genunchiului:
Leziuni meniscale
Meniscurile sunt două structuri fibrocartilaginoase în formă de semilună (medial și lateral), care amortizează presiunea dintre femur și tibie. Leziunile de menisc apar frecvent în urma mișcărilor bruște de rotație sau ca urmare a uzurii cronice, mai ales la persoanele active fizic sau în vârstă.
Prin RMN se pot identifica:
- Rupturi longitudinale, oblice, transversale sau complexe;
- Degenerări interne (fără ruptură completă);
- Disjuncții meniscale asociate cu alte leziuni (ex. ligamente).
Identificarea exactă a tipului și localizării leziunii este esențială pentru stabilirea tratamentului (conservator sau chirurgical).
Rupturi ligamentare
Ligamentele sunt structuri esențiale pentru stabilitatea genunchiului. Cele mai des afectate sunt:
- Ligamentul încrucișat anterior (LIA) - leziunea clasică a sportivilor, apărută în urma pivotărilor sau săriturilor;
- Ligamentul încrucișat posterior (LIP) - mai rar afectat, de obicei în traumatisme directe;
- Ligamentele colaterale (medial și lateral) - adesea lezate în entorse.
RMN-ul poate identifica atât rupturile complete, cât și pe cele parțiale, dar și edemul sau hemoragia din jurul ligamentelor.
Condropatii și artroză
Condropatiile (degradarea cartilajului articular) apar la sportivi, persoane sedentare, obeze sau în vârstă. RMN-ul poate evalua grosimea, continuitatea și hidratarea cartilajului, oferind o imagine clară asupra stadiului bolii.
În cazurile avansate, când cartilajul este aproape complet distrus, vorbim despre gonartroză (artroza genunchiului), o afecțiune cronică ce poate duce la imobilitate.
Chistul Baker
Chistul popliteu, cunoscut și sub denumirea de chist Baker, este o acumulare de lichid sinovial în spatele genunchiului. Deși poate fi detectat la palpare, RMN-ul confirmă diagnosticul și evaluează dimensiunea, consistența și posibilele complicații (de exemplu, ruptură sau compresia structurilor vasculare).
Fracturi oculte sau fisuri osoase
Anumite fracturi pot să nu fie vizibile la radiografie, mai ales în fazele incipiente. RMN-ul poate detecta:
- Fisuri subcondrale (în stratul osos de sub cartilaj);
- Edem osos post-traumatic;
- Fracturi de stres, frecvente la sportivi sau în cazul osteoporozei.
Leziuni ale cartilajului patelar (condromalacie)
Condromalacia este o afecțiune caracterizată prin înmuierea și subțierea cartilajului aflat sub rotulă. Este frecventă la femei, la persoanele care urcă multe scări sau la alergători.
RMN-ul evaluează cu precizie stadiul acestei afecțiuni, de la modificări subtile ale texturii cartilajului până la eroziuni severe și expunerea osului subiacent.
Sinovite și alte inflamații articulare
Sinovita este inflamația membranei sinoviale care căptușește interiorul articulației. RMN-ul este capabil să detecteze:
- Îngroșarea membranei sinoviale;
- Prezența lichidului intraarticular în exces (efuziune);
- Formarea de pseudochisturi sau granuloame;
- Inflamația în bolile autoimune (artrita reumatoidă, lupus etc.).
Tumori osoase sau ale țesuturilor moi
Deși rare, tumorile osoase sau cele ale țesuturilor periarticulare pot fi identificate prin RMN. Această metodă este superioară altor investigații în:
- Detectarea dimensiunii și extensiei tumorii;
- Evaluarea caracteristicilor interne (calcificări, necroză, vascularizație);
- Planificarea biopsiei sau intervenției chirurgicale.
Infecții osteoarticulare
Infecțiile profunde, cum ar fi osteomielita sau artrita septică, pot fi dificil de diagnosticat în fazele timpurii. RMN-ul detectează cu acuratețe edemul, colecțiile lichidiene, distrugerile osoase și alte semne indirecte ale infecției, fiind un instrument crucial în aceste situații.
Alte afecțiuni depistate frecvent:
- Sindromul de plică sinovială - o anomalie a dezvoltării intrauterine, care poate cauza durere și inflamație;
- Leziuni ale tendonului rotulian sau ale cvadricepsului - frecvente în traumatisme directe sau suprasolicitare;
- Osteonecroză avasculară - pierderea alimentării cu sânge a unui segment osos;
- Dislocări rotuliene recurente - mai ales la tineri și adolescenți.
Prin acuratețea și nivelul de detaliu oferit, RMN-ul de genunchi este un instrument indispensabil în diagnosticarea unui spectru larg de afecțiuni, de la leziuni acute până la patologii cronice sau degenerative. Detectarea precoce a acestora permite inițierea unui tratament corect și previne apariția complicațiilor severe sau a intervențiilor chirurgicale invazive.
