Cataracta congenitală: cauze, simptome, diagnostic și tratament

cataracta congenitala cauze simptome diagnostic si tratament

Despre cataracta congenitală

Cataracta congenitală presupune un cristalin opacifiat, total sau parțial, prin care lumina nu reușește să treacă, afecțiune prezentă încă de la naștere.

Cristalinul este una dintre cele două lentile ale ochiului şi este amplasat în spatele zonei colorate a ochiului, irisul. Cristalinul are rolul de a focaliza imaginea pe retină, iar o caracteristică importantă a acestuia este „acomodaţia” - capacitatea de a vedea la orice distanţă.

Cataracta congenitală se poate manifesta la un singur ochi sau la ambii.

Care sunt cauzele apariției cataractei congenitale

Majoritatea cazurilor de cataractă congenitală sunt unilaterale și apar secundar unor factori locali, care determină disgenezia locală a cristalinului. Cataracta bilaterală are, însă, cauze sistemice, precum boli genetice, infecții sau tulburări ale metabolismului.

Cataracta congenitală se clasifică în două categorii principale, în funcţie de cauza declanşării ei:

  • cataracta congenitală sindromică: este asociată cu diferite sindroame genetice (sindromul Down, condrodisplazia, sindromul Conradi-Hünermann, displazia ectodermală, galactozemia, sindromul Hallermann-Streiff, sindromul Lowe, sindromul Marinesco-Sjofren, sindromul Pierre-Robin, trisomia 13, rubeola congenitală) și este însoţită de diverse malformații congenitale;
  • cataracta congenitală non-sindromică: presupune doar existența cataractei, fără asocierea altor malformații congenitale.

Care sunt factorii de risc

Există o serie de factori de risc pentru apariția cataractei congenitale:

Factori de risc prezenți la mamă:

  • traumatisme în timpul sarcinii;
  • anumite boli (diabet zaharat, afectarea metabolismului calciului);
  • infecții contactate pe perioada sarcinii (varicelă, citomegalovirus, herpes genital, influenza, poliomielită, rujeolă, rubeolă, toxoplasmoză, sifilis).

Factori de risc prezenți la copil:

  • galactozemie;
  • prematuritate și retinopatie de prematuritate;
  • boala Wilson;
  • retinitis pigmentosa;
  • amauroza congenitală Leber;
  • aniridia;
  • microftalmie;
  • disgenezie de pol anterior.

Care sunt simptomele specifice

Copilul născut cu o cataractă congenitală avansată poate prezenta următoarele simptome:

  • imposibilitatea de a urmări obiectele din jur;
  • pupilă de culoare gri-albicioasă;
  • aspect diferit al ochilor în fotografii (absența refexului roșu al pupilei la ochiul afectat);
  • nistagmus (mișcări rapide ale ochilor);
  • strabism.

Metode de diagnosticare

Medicul oftalmolog este cel care pune diagnosticul de cataractă congenitală, după efectuarea unui examen minuțios, care să cuprindă și evaluarea fundului de ochi. Dacă examinarea fundului de ochi nu se poate realiza, se recomandă ecografia.

În cazul în care sunt prezente și alte malformații, se recomandă consult pediatric și de genetică medicală.

Opțiuni de tratament

Tratamentul indicat în cataracta congenitală depinde de gravitatea bolii.

Formă ușoară, fără risc de apariţie a complicațiilor: se recomandă doar monitorizare periodică. Se poate apela la midriază medicamentoasă, doar la indicația medicului oftalmolog.

Indicațiile pentru a NU opera cataracta congenitală la nou născut:

  • cataractă cu diametrul sub 3 mm;
  • cataractă periferică sau paracentrală, care nu afectează axul vizual;
  • pupilă cu reflex roșu puternic;
  • absența strabismului sau a nistagmusului.

Formă medie sau avansată: este indicată intervenţia chirurgicală și implantarea unui cristalin artificial. În cazul în care acest lucru nu este posibil, copilul va trebui să poarte ochelari sau lentile de contact de aproximativ +10 dioptrii.

Chirurgia cataractei la nou-născut este diferită de cea a adultului, deoarece țesuturile sunt mult mai elastice. Indicațiile pentru a opera urgent cataracta congenitală la bebeluși:

  • opacităţi cristaliniene mai mari de 3 mm;
  • afectarea axului vizual;
  • prezența strabismului și a nistagmusului.

Înainte de intervenția chirurgicală, se recomandă efectuarea unor investigații de specialitate:

  • la copiii mici non-verbali: ecografie oculară, testarea acuității vizuale prin cartonașele Teller, verificarea prezenței reflexului optokinetik, potențiale evocate vizuale;
  • la copiii verbali: testarea acuității vizuale la optotip, ecografie oculară.

Pentru alegerea cristalinului artificial care va fi implantat se va realiza o biometrie, care, la copiii mici, pune multiple probleme, din cauza cooperării precare și a faptului că organismul este încă în dezvoltare.

De asemenea, copilul va face un set de analize medicale, pentru ca medicul să se asigure că poate tolera anestezia generală și pentru a fi identificată cauza apariției cataractei.

Este recomandat ca operația de schimbare a cristalinului să fie făcută până la vârsta de şase luni și înainte de apariția nistagmusului (tulburare a staticii și dinamicii oculare). În caz contrar, prognosticul recuperării vederii este rezervat.

În cataracta congenitală unilaterală este indicată operația începând cu vârsta de patru – şase săptămâni. În cataracta congenitală bilaterală, se recomandă realizarea chirurgiei la şase – opt săptămâni, cu o săptămână pauză între aplicarea procedurii la cei doi ochi.

În toate cazurile de cataractă congenitală ce afectează axul vizual este necesar tratamentul ambliopiei (boala ochiului leneș), care însoțește, de obicei, această afecțiune, prin ocluzia ochiului sănătos și realizarea de exerciții cu ochiul afectat. Este obligatorie monitorizarea periodică a tensiunii oculare la fiecare consult, pentru depistarea precoce a unui eventual glaucom.

Adultul cu cataractă congenitală ușoară poate apela la tratament, inclusiv cu operație femtolaser, dacă aceasta avansează în timp. Dacă are, însă, o formă medie – avansată, stabilă în timp și fără complicații, tratamentul chirurgical nu este recomandat.

Complicații posibile

Cataracta congenitală netratată la timp determină o vedere scăzută, inclusiv dacă este îndepărtată chirugical (ambliopie) după vârsta de un an. Mai mult, există o frecvență crescută de apariție a glaucomului la copiii născuți cu cataractă congenitală.

Acestor complicaţii ale bolii li se adaugă cele secundare tratamentului chirurgical: sângerări, infecții, inflamații ale ochiului, dezlipirea de retină. În plus, postoperator, se poate dezvolta opacifierea capsulei posterioare a sacului cristalinian, în care este implantat cristalinul artificial și care se va trata prin terapie laser.

Ce putem face pentru a preveni apariția cataractei congenitale

Înainte de sarcină, pentru a preveni apariția acestei afecțiuni, este indicat ca viitoarea mamă să se testeze riguros pentru toate infecțiile care pot determina această boală. De asemenea, este recomandat ca mama să aibă toate vaccinurile făcute.

Femeile care suferă de boli cronice, precum diabetul, trebuie să-și controleze riguros afecțiunea pe perioada sarcinii. Este recomandată testarea genetică a ambilor parteneri pentru boli genetice.

În timpul sarcinii, este necesară evaluarea periodică. Se recomandă evitarea contactului cu persoane care prezintă semne de infecții active, a traumatismelor, consumarea alimentelor contaminate și evitarea contactului cu animale nevaccinate. De asemenea, este indicată o igienă riguroasă.

Bibliografie

  1. “Cataracts in Children, Congenital and Acquired - EyeWiki.” Aao.org, 31 Aug. 2022, https://eyewiki.aao.org
  2. ‌ “Congenital Cataract: For Patients - Gene Vision.” Gene Vision, 25 June 2020, https://gene.vision

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării