Gripă tip A: ce este, subtipuri, recomandări

Tipuri de gripă

Cele patru tipuri de gripă sunt A, B, C și D. Tipul C dă simptome mai ușoare decât tipurile A sau B și nu se răspândește la fel de ușor. Gripa de tip D afectează în principal bovinele și nu oamenii.

Subtipuri și tulpini ale virusului gripal de tip A

Oamenii de știință împart gripa de tip A în alte două subtipuri bazate pe proteinele care trăiesc pe suprafața virusului. Aceste proteine, hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N), ajută virusul să se atașeze de celulele din corp, provocând infecția. Există 18 subtipuri diferite de H în gripa A care variază de la gripa H1 la H18. Există 11 subtipuri de N, variind de la N1 la N11. Fiecare subtip are, de asemenea, tulpini diferite care influențează în continuare virusul și îl fac să sufere mutații.

Complicațiile gripei de tip A

Dacă simptomele persistă mai mult de o săptămână, programați un consult la medic.

Persoanele care prezintă un risc crescut de complicații gripale, cum ar fi cele care au peste 65 de ani sau care au un sistem imunitar slăbit, ar trebui să solicite tratament medical imediat. În cazuri rare, gripa poate fi mortală.

Netratată, gripa poate provoca:

• infecție a urechii;
• diaree;
• greață;
• vărsături;
• amețeală;
• durere abdominală;
• dureri în piept;
• criză de astm;
• pneumonie;
• bronșită;
• probleme cardiace.

Cum prevenim gripa de tip A

Pentru a preveni răspândirea gripei, oamenii ar trebui să se spele pe mâini în mod regulat, mai ales în lunile de iarnă.
Există mai multe vaccinuri eficiente în prevenirea gripei. Vaccinurile funcționează pregătind sistemul imunitar pentru a produce anticorpi care luptă împotriva virusului, înainte ca acesta să poată intra în organism. Vaccinurile sunt specifice pentru fiecare tulpină a virusului. Cele mai multe vaccinuri disponibile sunt cvadrivalente, adică protejează oamenii de două subtipuri de gripă A și două subtipuri de gripă B.

CDC recomandă vaccinarea oricărei persoane, cu excepția cazului în care există contraindicații, și în special vaccinarea celor care au riscuri mai mari de a dezvolta complicații:

• adulți cu vârsta peste 65 de ani;
• femei însărcinate;
• copii mici;
• persoane cu astm;
• persoane cu boli de inimă;
• persoane care au avut un accident vascular cerebral;
• persoane cu diabet zaharat;
• persoane cu HIV sau SIDA;
• persoane cu cancer;
• copii cu afecțiuni neurologice.