Durerea în gât: ce trebuie să știi?

Specialități
13 Noiembrie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
Durerea in gat ce trebuie sa stii

Durerea în gât poate fi un simptom al unei răceli comune, al unor alergii sau ale unor boli ale tractului respirator. În funcție de alte simptome care o însoțesc sau de zonele în care se manifestă durerea, diagnosticul poate fi de faringită, laringită sau amigdalită.

Durerea în gât nu trebuie ignorată și nici tratată superficial, deoarece există și riscul să indice afecțiuni mai grave, care necesită tratament sub supraveghere medicală.

Despre durerile în gât

Cel mai des durerea în gât este un simptom de răceală sau o reacție naturală a faptului că aerul din mediul înconjurător este uscat. De obicei, o astfel de durere trece de la sine în timp destul de scurt, fără să fie nevoie de tratament specific. Unele remedii naturiste și odihna pot ameliora, totuși, simptomele.

Durerea în gât poate fi însoțită de umflarea sau înroșirea zonei afectate, senzație de uscăciune și iritaţie sau senzație de arsură în gât. De asemenea, pot exista dureri la înghițire sau în timpul vorbirii, precum și răgușeală.

Alte simptome care pot apărea sunt:

  • pierderea apetitului;
  • dureri de cap;
  • febră;
  • frisoane;
  • tuse;
  • strănuturi;
  • înroșirea ochilor;
  • congestie nazală,
  • curgerea fluidelor nazale.

Toate aceste simptome sunt normale în cazul răcelilor.

Dacă, însă, apar simptome ca stări de greață și vomă, dureri de stomac, amigdale roșii sau umflate, cu pete albe asociate cu apariția unor pete roșii pe cerul gurii, poate fi vorba despre o infecție cu streptococ.

Durerea în gât poate fi asociată și cu un mediu cu potențial iritant, cum ar fi un mediu în care există poluare sau sunt folosite substanțe chimice, așa cum sunt produsele de curățenie. Un mediu în care se fumează sau există alt tip de fum poate fi de asemenea o sursă a durerii în gât. Un factor iritant pentru gât pot fi și spray-urile cu aerosoli, cum sunt odorizantele de cameră.

Un simptom îngrijorător asociat durerii în gât poate fi prezența sângelui în salivă. Dacă apar și dificultăți la înghițire, senzație de nod în gât și răgușeală persistentă, care se accentuează progresiv, pot fi luate în considerare tumori canceroase care se localizează în zona, faringelui, a limbii sau a laringelui.

Simptome ca pierderea gustului sau a mirosului, diaree, oboseală acută și probleme cu respirația pot fi asociate și cu o infecție virală, cum este cea produsă de COVID-19.

Dacă durerea de gât persistă mai mult de o săptămână și este însoțită și de alte simptome îngrijorătoare este foarte important să se apeleze la ajutor medical.

Cauze frecvente ale durerii în gât

Infecțiile virale care se pot manifesta și prin durere în gât sunt răceala și gripa, cel mai comun întâlnite, dar poate fi vorba și despre mononucleoză (cunoscută popular drept boala sărutului), COVID-19 sau alte boli infecto-contagioase întâlnite mai des în copilărie, așa cum sunt pojarul și varicela. Infecțiile bacteriene întâlnite cel mai des sunt cele produse de streptococi. Tusea convulsivă sau difteria pot face parte, la rândul lor, dintre afecțiunile care pot genera durere în gât.

Durerea în gât poate fi cauzată și de diverse alergii, petrecerea timpului în încăperi cu aer uscat sau cu substanțe cu efect iritant. Unele medicamente pot agrava durerea în gât, printre acestea numărându-se, de exemplu, spray-urile nazale, care, mai ales folosite în exces, pot constitui un factor iritant.

Forțarea corzilor vocale prin țipete, cântat sau vorbit mult pe o tonalitate ridicată poate genera dureri în gât, însoțite sau nu de răgușeală. Unele tumori canceroase, abcese ale gâtului sau de la nivel dentar, precum și infecția cu HIV sau boala de reflux gastroesofagian pot fi afecțiuni care cauzează, printre altele, și durere în gât.

Durerea în gât poate proveni și de la rănirea zonei, cum ar fi atunci când sunt înghițite pastile mari sau îmbucături mari de mâncare. Blocarea unui aliment și forțarea expulziei prin tuse poate cauza, de asemenea iritații și ulterior dureri la nivelul gâtului.

Hiperaciditatea gastrică apărută în urma consumului unor alimente prăjite sau bogate în grăsimi poate cauza, eventual, și dureri în gât, mai ales dacă este însoțită de stări de vomă.

Intubarea oro-traheală sau unele investigații precum endoscopia digestivă superioară, cresc riscul de iritare a zonei interioare a gâtului și, implicit, pot cauza dureri.

Care sunt afecțiunile asociate cu durerea în gât

Durerea în gât este un simptom comun care poate apărea din diverse cauze și poate fi asociată cu multiple afecțiuni, de la infecții ușoare și trecătoare până la boli cronice sau severe. În funcție de cauză, durerea în gât poate fi însoțită de alte simptome, precum febră, dificultăți la înghițire sau răgușeală.

Faringita virală

Faringita este una dintre cele mai frecvente cauze ale durerii în gât și este adesea cauzată de infecții virale, cum ar fi răceala obișnuită sau gripa. Virusurile care cauzează aceste infecții atacă mucoasa faringiană, provocând inflamație și disconfort. Pe lângă durere, faringita virală poate fi însoțită de simptome precum secreții nazale, febră ușoară, tuse și congestie nazală.

Faringita bacteriană (streptococică)

Faringita bacteriană, cel mai frecvent cauzată de streptococul de grup A, este o altă cauză comună a durerii în gât. Aceasta se manifestă printr-o durere intensă la nivelul faringelui, adesea însoțită de febră mare, dificultăți la înghițire, ganglioni limfatici umflați și amigdale roșii sau cu pete albe de puroi. Este important să fie tratată cu antibiotice pentru a preveni complicațiile.

Amigdalita

Amigdalita este o infecție sau inflamație a amigdalelor, care poate fi cauzată atât de bacterii, cât și de virusuri. Durerea în gât este un simptom proeminent în amigdalită, fiind adesea însoțită de dificultăți la înghițire, febră, dureri de urechi și inflamația sau mărirea amigdalelor.

Laringita

Laringita este inflamația laringelui (corzile vocale), cauzată de infecții virale, iritații sau suprasolicitarea vocii. Durerea în gât în cazul laringitei este adesea însoțită de răgușeală sau chiar pierderea vocii, tuse și o senzație de iritație sau uscăciune în gât.

Mononucleoza infecțioasă

Cunoscută și sub denumirea de „boala sărutului,” mononucleoza este cauzată de virusul Epstein-Barr și afectează în special adolescenții și tinerii adulți. Durerea în gât este un simptom comun al mononucleozei, fiind însoțită de oboseală extremă, febră, ganglioni limfatici umflați și, uneori, splină mărită.

Refluxul gastroesofagian (GERD)

În cazul refluxului gastroesofagian, acidul din stomac se ridică în esofag și gât, provocând iritații și dureri în gât. Pacienții cu GERD pot experimenta, pe lângă durere în gât, și arsuri la stomac, regurgitarea acidului și senzația de nod în gât (globus faringian).

Alergiile

Alergiile sezoniere sau cele cauzate de factori iritanți precum polenul, praful, mucegaiul sau părul de animale pot provoca inflamația și iritarea gâtului. Simptomele includ durerea în gât, mâncărimea, secrețiile nazale și lăcrimarea excesivă.

Trauma sau iritația gâtului

Durerea în gât poate fi cauzată și de factori neinfecțioși, cum ar fi inhalarea aerului uscat sau a substanțelor chimice iritante, fumatul sau strigătul excesiv. Aceste iritații pot inflama mucoasa gâtului, provocând disconfort.

Cancerul de gât

În cazuri mai rare, o durere persistentă în gât care nu răspunde la tratamentele obișnuite poate semnala o afecțiune gravă, cum ar fi cancerul de gât sau de laringe. Simptomele care pot însoți durerea includ pierderea în greutate inexplicabilă, dificultăți la înghițire și o voce modificată sau răgușeală.

Factori de risc

Întrucât organismul lor nu a avut timp să fie expus la virusuri și bacterii la fel de des ca cel al adulților, copiii sunt mai predispuși să se confrunte cu dureri în gât, deoarece sistemul lor imunitar nu este la fel de bine dezvoltat. Durerea în gât la copii este mai frecventă între vârstele de 3 și 15 ani și este cel mai des asociată cu faringita sau amigdalita.

O imunitate scăzută predispune organismul să contacteze diverse infecții. Există mai multe boli care pot afecta sistemul imunitar, printre care diabetul, toate tipurile de cancer sau HIV. Unele tipuri de tratamente, așa cum sunt chimioterapia sau radioterapia afectează, la rândul lor, sistemul imunitar. De asemenea, stările de stres, un stil de viață haotic sau sedentar și un regim alimentar lipsit de nutrienți pot contribui la slăbirea sistemului imunitar și implicit predispune la apariția unor afecțiuni.

Alergiile cronice, sinuzitele, expunerea la fumul rezultat din arderea unor produse chimice și fumatul, sunt factori care pot crește riscul apariției durerii în gât, cu sau fără alte simptome. Riscă să se confrunte cu dureri în gât și persoanele care respiră des pe gură, mai ales aer rece, ca rezultat al faptului că suferă des de congestie nazală (nas înfundat).

Persoanele diagnosticate cu astm se confruntă uneori și cu alte probleme în afara dificultăților respiratorii, printre acestea numărându-se și tendința de congestie nazală și de iritare a zonei gâtului, asociată și cu tratamentul specific bolii respective.

Tot în categoria factorilor de risc se înscriu și alimentele gătite cu condimente picante care, consumate în exces, constituie un factor iritant pentru gât.

Tipuri de dureri în gât

Durerea în gât poate fi descrisă drept o senzație de disconfort în zona gâtului. Aceasta poate fi legată de durerea la înghițire, dar se poate resimți și în stare normală. Poate fi vorba despre o senzație de arsură, iritație sau apăsare dureroasă.

Cel mai des, durerea se resimte în partea din spate a gâtului și poate fi slabă sau poate fi resimțită intens.

Diagnosticare

Medicul ORL va pune la început întrebări legate de simptome, va lua temperatura pacientului și se va interesa dacă există dificultăți legate de respirație sau de înghițire. De asemenea, acesta va dori să știe dacă pacientul este fumător sau dacă lucrează într-un mediu toxic, dacă durerea din gât apare recurent și dacă este un simptom regăsit și la alte persoane din aceeași locuință sau spațiu de lucru.

Ulterior vor avea loc analizele specifice, pentru a afla care este afecțiunea care dă durerea din gât și care este cea mai potrivită metodă de tratament. Se va urmări astfel dacă există o infecție și se va stabili natura acesteia, virală sau bacteriană.

Analizele de laborator vor fi efectuate în urma unui test simplu, numit exsudat faringian. Un bețișor igienic steril cu vată la capăt va fi frecat ușor de zona din interior a gâtului pentru a fi luată o mostră de secreție din acea zonă. Testul antigen poate fi făcut în câteva minute, dar un test mai sigur va fi analizat în decursul a 24 sau 48 de ore.

În cazuri mai grave, când sunt bănuite alte tipuri de afecțiuni, se pot solicita și analize de sânge și radiografii.

Tratament pentru durerea în gât

Ca remedii pentru folosit acasă, se recomandă persoanelor care suferă de dureri în gât să încerce să se odihnească, să aibă un program de somn regulat și să bea cât mai multe lichide, în special ceai cald sau infuzie de plante medicinale cu miere. Bolnavul poate să facă și gargară cu apă sărată.

Un umidificator de aer este binevenit în astfel de perioade. Trebuie evitate elementele cu efect iritant, cum sunt fumul de țigară sau alimentele și băuturile foarte reci sau condimentele puternice. Ca și ceaiul cald, este benefică și supa de pui caldă, bogată în proteine și nutrienți care pot calma gâtul iritat.

Se pot administra acasă medicamente cu efect antiinflamator, precum și sirop de tuse, pastile sau drajeuri de tuse care conțin mentă sau eucalipt, indiferent dacă durerea de gât este sau nu însoțită de tuse. Acestea pot contribui la ameliorarea durerii în gât.

Este recomandat să fie evitate exercițiile fizice sau acțiunile care presupun efort în perioadele în care se manifestă durere în gât. Odihna și acțiunile care sunt considerate generatoare de calm și confort contribuie la starea de bine și la grăbirea vindecării. Camera în care se odihnește bolnavul trebuie să fie aerisită și să aibă o temperatură confortabilă.

De asemenea, este bine ca persoanele fumătoare să evite fumatul complet sau măcar să micșoreze cantitatea de fum inhalată. Sunt de evitat și persoanele fumătoare din jur, întrucât fumatul pasiv are efecte similare, fiind un factor iritant.

Tratamentul medicamentos va fi administrat conform indicațiilor medicului.

Recomandări în cazul durerilor în gât

Durerea în gât este un simptom comun, cauzat de diverse afecțiuni; deși majoritatea cazurilor sunt ușoare și se rezolvă de la sine, există câteva măsuri care pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la prevenirea agravării lor.

  • Hidratare adecvată: consumul de lichide este esențial pentru menținerea unei hidratări corecte a mucoaselor gâtului. Apa, ceaiurile calde cu miere sau supele sunt opțiuni excelente pentru calmarea iritației. Hidratarea ajută și la subțierea mucusului, ceea ce poate reduce senzația de disconfort;
  • Gargara cu apă sărată: gargara cu apă călduță și sare poate reduce inflamația și poate ameliora durerea în gât. Această soluție are un efect antiseptic și ajută la curățarea gâtului de eventualele bacterii. Se recomandă amestecarea unei jumătăți de linguriță de sare într-un pahar de apă caldă și repetarea procedurii de câteva ori pe zi;
  • Umidificarea aerului: un aer prea uscat poate agrava durerea în gât, mai ales în timpul somnului. Folosirea unui umidificator în cameră poate ajuta la menținerea umidității optime, prevenind astfel iritarea gâtului și a căilor respiratorii;
  • Evitați iritanții: fumul de țigară, aerul poluat sau substanțele chimice inhalate pot agrava durerea în gât. Evitarea fumatului și a expunerii la acești factori iritanți este importantă pentru recuperarea rapidă. De asemenea, înlocuirea sau evitarea alimentelor picante și acide poate preveni iritația suplimentară a gâtului;
  • Odihna vocală: în cazurile de durere în gât cauzată de suprasolicitarea vocii, cum ar fi vorbitul îndelungat sau țipatul, este important să oferi gâtului și corzilor vocale o pauză. Evitarea conversațiilor prelungite și a vorbitului pe un ton ridicat poate ajuta la recuperarea mai rapidă;
  • Consumul de alimente moi: alimentele dure sau crocante pot irita gâtul, mai ales dacă durerea este severă. Se recomandă consumul de alimente moi sau lichide, cum ar fi iaurtul, supa, piureurile sau terciul, pentru a preveni disconfortul în timpul meselor;
  • Odihnă și recuperare: odihna este esențială pentru recuperarea organismului, mai ales în cazul durerilor în gât cauzate de infecții virale, cum ar fi răceala sau gripa. Somnul suficient permite sistemului imunitar să lupte eficient împotriva infecțiilor și să reducă inflamația;
  • Evitarea stresului: stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar și poate prelungi simptomele unei dureri în gât. Practicile de reducere a stresului, cum ar fi meditația, yoga sau exercițiile de respirație, pot ajuta la menținerea unei stări generale de bine și la accelerarea recuperării.
Durerea in gat ce trebuie sa stii

Contraindicații în cazul durerilor în gât

Când te confrunți cu o durere în gât, există anumite acțiuni și tratamente care ar putea înrăutăți simptomele sau prelungi recuperarea, mai ales dacă sunt aplicate greșit. Iată câteva contraindicații importante de care trebuie să ții cont:

  • Evitarea tratamentului cu antibiotice fără prescripție medicală: antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene, dar cele mai frecvente cauze ale durerii în gât, cum ar fi răceala sau gripa, sunt virale. Utilizarea inutilă a antibioticelor poate duce la rezistență bacteriană, ceea ce face tratamentele viitoare mai puțin eficiente și poate slăbi sistemul imunitar. Administrarea antibioticelor fără consult medical poate masca simptome importante ale unei alte afecțiuni;
  • Folosirea excesivă a spray-urilor și pastilelor anestezice: deși spray-urile și pastilele pentru gât oferă o ameliorare temporară, utilizarea excesivă a acestora poate irita mucoasa gâtului și poate duce la inflamații suplimentare. Aceste produse pot, de asemenea, masca durerile severe, ceea ce ar putea întârzia diagnosticarea unei afecțiuni grave. Este important să urmezi instrucțiunile de utilizare și să nu depășești doza recomandată;
  • Consumul de alimente acide sau picante: mâncărurile care sunt acide, picante sau foarte condimentate pot irita suplimentar mucoasa gâtului inflamat, provocând o agravare a durerii și a inflamației. Evită astfel de alimente până când gâtul se vindecă, optând în schimb pentru alimente blânde, ușor de înghițit;
  • Expunerea la iritanți: expunerea la fumul de țigară, vapori chimici sau aer poluat poate agrava simptomele unei dureri în gât. Aceste substanțe irită gâtul și căile respiratorii, prelungind timpul de vindecare. În cazul durerilor în gât, este important să eviți zonele unde există fum de țigară și să limitezi expunerea la alte tipuri de poluanți;
  • Evitarea băuturilor foarte reci sau fierbinți: deși poate părea că o băutură fierbinte ar calma durerea, lichidele prea fierbinți pot provoca arsuri și pot agrava inflamația. De asemenea, băuturile foarte reci pot crește disconfortul. Cel mai bine este să consumi lichide la o temperatură moderată, precum ceaiuri călduțe sau apă la temperatura camerei;
  • Suprasolicitarea vocii: atunci când durerea în gât este cauzată de suprasolicitarea corzilor vocale, vorbitul excesiv sau pe un ton ridicat poate agrava simptomele. Este important să eviți țipatul sau vorbitul prelungit pentru a permite gâtului să se vindece corect. O perioadă de repaus vocal este necesară pentru recuperare;
  • Evitarea clătirilor bucale cu soluții pe bază de alcool: deși clătirile bucale pot părea o soluție rapidă pentru curățarea gâtului, cele care conțin alcool pot usca și irita mucoasa, făcând durerea în gât mai severă. Optați pentru soluții fără alcool sau pentru gargare cu apă sărată;
  • Ignorarea durerii prelungite: durerea în gât care persistă mai mult de o săptămână ar trebui să fie evaluată de un medic. Ignorarea durerilor persistente poate duce la complicații sau la tratamente întârziate pentru afecțiuni mai grave, cum ar fi infecții bacteriene, amigdalite sau chiar probleme la nivelul glandei tiroide sau al sistemului digestiv.

Complicații

Durerea în gât poate fi una trecătoare sau poate semnaliza afecțiuni grave, care necesită tratament țintit. Printre acestea se pot număra infecțiile asociate cu bolile cu transmitere sexuală, cum sunt chlamydia, gonoree sau sifilis.

Boli infecțioase ca scarlatina, tetanosul, ebola sau febra Dengue se înscriu și ele printre afecțiunile periculoase care pot fi asociate cu dureri în gât, alături de alte simptome. De asemenea, merită amintite afecțiuni ca toxoplasmoza sau poliomielita.

Crupul laringian este o infecție care poate genera dureri de gât. Inflamația amigdalelor, nodulii limfatici umflați și bolile virale ca oreionul, herpangina, rubeola, pojarul și varicela pot fi factori generatori ai unor simptome printre care se numără și durerile de gât.

Întrucât este o afecțiune care împiedică sau face dificilă consumul de alimente, durerea în gât pe termen lung poate contribui la scăderi în greutate sau anemii.

Când e recomandat să consulți un specialist

Durerea în gât este adesea un simptom trecător, cauzat de infecții virale minore sau iritații care nu necesită intervenție medicală. Cu toate acestea, există anumite situații în care consultarea unui specialist devine esențială pentru a exclude complicațiile sau afecțiunile mai grave. Iată câteva cazuri în care ar trebui să te adresezi unui medic:

  • Durere în gât persistentă: dacă durerea în gât durează mai mult de o săptămână, fără semne de ameliorare, este important să consulți un specialist. O durere persistentă poate fi un semn al unei infecții bacteriene, cum ar fi faringita streptococică, sau al unei alte afecțiuni care necesită tratament specific, cum ar fi mononucleoza sau refluxul gastroesofagian;
  • Febră mare și persistentă: durerea în gât însoțită de o febră ridicată (peste 38,5°C) și persistentă poate semnala o infecție bacteriană, cum ar fi faringita streptococică sau o infecție mai severă care necesită antibiotice. De asemenea, febra asociată cu o durere intensă și dificultăți de respirație trebuie evaluată de urgență;
  • Dificultăți la înghițire sau respirație: dacă durerea în gât este atât de severă încât îți îngreunează înghițirea alimentelor sau a lichidelor, ori respirația este afectată, este necesară consultarea imediată a unui medic. Aceste simptome pot indica o inflamație gravă, cum ar fi abcesul periamigdalian, care necesită intervenție medicală promptă;
  • Ganglioni limfatici umflați sau dureroși: ganglionii limfatici umflați la nivelul gâtului sau maxilarului, însoțiți de durere în gât, pot indica o infecție bacteriană sau virală severă. În cazul în care aceștia sunt foarte mari, dureroși sau persistă timp îndelungat, este recomandat să consulți un specialist;
  • Erupții cutanate, dureri articulare sau oboseală extremă: dacă durerea în gât este însoțită de simptome sistemice, cum ar fi o erupție cutanată, dureri articulare, oboseală extremă sau febră, ar putea fi vorba de o infecție sistemică, precum mononucleoza sau o altă afecțiune autoimună;
  • Răgușeală prelungită sau modificări ale vocii: dacă răgușeala sau alte modificări ale vocii persistă mai mult de două săptămâni și sunt însoțite de durere în gât, ar putea fi un semn al unei afecțiuni mai grave, cum ar fi laringita cronică, nodulii vocali sau, în cazuri rare, cancerul de laringe;
  • Prezența sângelui în salivă sau spută: dacă observi sânge în salivă sau în spută atunci când tușești, acest lucru poate fi un semn al unei infecții sau leziuni grave la nivelul gâtului, plămânilor sau altor părți ale tractului respirator. Această situație necesită o evaluare medicală imediată;
  • Contactul cu persoane infectate cu streptococ sau alte boli contagioase: dacă ai fost expus la o persoană diagnosticată cu faringită streptococică, mononucleoză sau alte infecții contagioase și dezvolți o durere în gât severă, ar trebui să consulți un specialist pentru a primi un diagnostic și, eventual, un tratament preventiv.

Prevenție

Pentru a preveni apariția durerilor în gât, este benefic consumul regulat de fructe și legume și ocazional pot fi luate și suplimente alimentare cu vitamine și minerale, care să crească imunitatea.

Este important să se bea apă regulat, pentru hidratare optimă și să se evite expunerea la fum de țigară sau alte substanțe iritante. Saliva contribuie la vindecarea naturală a gâtului, așa că pot fi folosite drajeuri sau pastile mentolate pentru stimularea naturală a salivației. Acestea au și un efect natural calmant și de ușurare a respirației.

Evitarea persoanelor bolnave și grija față de propria igienă pentru a evita contactarea unor viruși sau bacterii din mediul înconjurător sunt de asemenea utile. Ca în cazul în care deja s-a instalat boala, un umidificator de aer poate fi folositor și ca prevenție.

În perioadele foarte friguroase, este bine să se evite efortul fizic, precum și respirarea pe gură. Pot fi de ajutor fulare, eșarfe sau chiar o mască igienică pentru acoperirea gurii, astfel încât să se evite inhalarea aerului rece.

Tratamentul durerii de gât poate fi prescris corect doar cu analize făcute de medicul specialist, pentru a afla ce anume le cauzează. Dacă durerea de gât persistă, e important să fie solicitat un consult ORL. Remediile potrivite vor ușura durerea și vor grăbi timpul de vindecare. Este important să se evite administrarea de medicamente antibiotice după ureche, fără recomandare medicală. Acest obicei poate genera, ulterior, probleme mai grave decât cea care se dorea a fi tratată.

Bibliografie

  1. “Sore Throat - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org
  2. Watson, Stephanie. “Sore Throat 101: Symptoms, Causes, and Treatment.” Healthline, Healthline Media, 20 July 2022, www.healthline.com
  3. https://www.facebook.com/verywell. “Causes of Throat Pain and Treatment Options.” Verywell Health, 2018, www.verywellhealth.com
  4. Higuera, Valencia. “How to Deal with a Sore Throat.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 7 Jan. 2022, www.medicalnewstoday.com
  5. Soothing a Sore Throat. “Soothing a Sore Throat.” NIH News in Health, June 2017,https://newsinhealth.nih.gov

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării