Dezvoltarea prematurului faţă de cea a copilului născut la termen: ce trebuie să ştii

Mama și copilul
02 Septembrie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
Bebelus nascut prematur care doarme in incubator

Despre dezvoltarea bebeluşului prematur

Prematuri sunt copiii născuți înainte de 37 de săptămâni de sarcină. Dezvoltarea prematurului poate fi semnificativ diferită de cea a nou-născutului la termen.

Dezvoltarea fizică:

Prematurii au adesea cu o greutate mică la naștere față de nou-născuții la termen, diferență ce se poate menține pe tot parcursul copilăriei; sunt mulți prematuri care recuperează în timp și ajung la o greutate adecvată vârstei, cu o nutriție și îngrijire corespunzătoare.

Prematurii întâmpina dificultăți în ceea ce privește îndeplinirea funcțiilor corporale esențiale, din cauza imaturității organelor și sistemelor, a aparatului respirator, din cauza imaturității pulmonare și a deficitului de surfactant, nu-și poate realiza funcția de oxigenare și ventilație și se manifestă sindromul de detresă respiratorie. În mod similar, sistemul digestiv imatur nu tolerează alimentația orală și sunt necesare metode alternative de hrănire.

Nou-născuții prematuri prezintă un risc sporit pentru multiple complicații medicale: sindromul de detresă respiratorie, icter, infecții, afecțiuni neurologice, etc. Aceste afecțiuni necesită, cel mai probabil, îngrijire medicală specializată și monitorizare într-o unitate de terapie intensivă neonatală.

Dezvoltarea neurologică:

Nașterea prematură poate avea efecte profunde asupra dezvoltării neurologice. În timpul ultimelor săptămâni de sarcină, creierul copilului se dezvoltă semnificativ, iar prematurii pot rata această perioadă importantă, riscurile pentru afecțiunile neurologice fiind invers proporționale cu vârsta de gestație.

Prematurii prezintă un risc crescut de probleme neurologice pe termen lung: paralizia cerebrală, tulburările de învățare, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) etc. Aceste afecțiuni se pot manifesta din copilăria mică sau mai târziu în viață și necesită sprijin și intervenție continuă.

Alimentația și dezvoltarea digestivă:

Alimentația orală poate fi o provocare semnificativă pentru prematuri; reflexele de supt și de înghițire imature afectează profund coordonarea mișcărilor necesare unei hrăniri eficiente. O altă problemă este reprezentată de tulburările funcționale al sistemului digestiv - refluxul gastroesofagian, intoleranțele alimentare și creșterea lentă în greutate. Monitorizarea atentă și ajustarea strategiilor de hrănire sunt foarte importante pentru a asigura o nutriție și o creștere adecvată.

Dezvoltarea respiratorie

Nou-născuții prematuri au frecvent nevoie de asistare respiratorie; în funcție de vârsta de gestație și tipul de suferință respiratorie, aceștia pot necesita: oxigenoterapie suplimentară, asistare respiratorie neinvazivă sau ventilație mecanică. Necesitatea de asistarea respiratorie prelungită și oxigenoterapia cresc riscul de boală pulmonară cronică sau displazie bronhopulmonară. Gestionarea sănătății respiratorii este crucială în îngrijirea pe termen lung a nou-născuților prematuri pentru a minimiza riscul de complicații.

Dezvoltarea socială și emoțională:

Nașterea prematură poate afecta procesul natural de atașament dintre părinți și copilul lor, în special în situațiile în care sunt necesare îngrijiri medicale imediate și/sau prelungite în unitățile de terapie intensivă. Separarea în timpul acestei perioade critice pentru consolidarea atașamentului poate duce la sentimente de suferință și anxietate atât pentru părinți, cât și pentru copil.

Părinții prematurilor pot experimenta incertitudine și stres sporit, ceea ce poate afecta capacitatea lor de a oferi îngrijire și sprijin consistent. Accesul la consiliere, grupuri de sprijin și resurse de informare corecte, sunt esențiale în gestionarea acestor provocări și promovează crearea unei relații sănătoase între părinți și copiii prematuri.

Înțelegerea nevoilor unice de dezvoltare și a provocărilor cu care se confruntă copiii prematuri este crucială pentru a oferi îngrijire și sprijin cuprinzător, pentru a le optimiza rezultatele pe termen lung și calitatea vieții.

Bebelus nascut prematur in incubator

Despre dezvoltarea bebeluşului născut la termen

Nou-născuții la termen se nasc între 37 și 42 de săptămâni de sarcină și au traiectorii de dezvoltare tipice, în comparație cu prematurii.

Dezvoltarea fizică:

Nou-născuții la termen au, de obicei, greutăți adecvate vârstei de gestație la naștere și par mai rezistenți în comparație cu prematurii. Aceștia prezintă adesea o creștere și o dezvoltare constantă în primele săptămâni și luni de viață.

Cu organe și sisteme cel mai probabil suficient de pregătite pentru viața extrauterină, nou-născuți la termen au mai puține șanse de a se confrunta cu complicațiile medicale legate de imaturitatea dezvoltării acestora.

Dezvoltarea neurologică:

Nașterea la termen permite o dezvoltare corespunzătoare a creierului în comparație cu nașterea prematură. Nou-născuții la termen au posibilitatea ca în uter să parcurgă creșterea și maturizarea neurologică esențială pentru o adaptare completă și rapidă la viața extrauterină.

De aceea, nou-născuții la termen, în absența unor suferințe severe perinatale, au toate șansele să atingă etapele de dezvoltare la timpul potrivit (susținerea capului, statul în șezut, mersul, dobândirea limbajului etc.).

Alimentația și dezvoltarea digestivă:

Nou-născuții la termen sănătoși au reflexe de supt și de înghițire mature și coordonate, ceea ce face posibilă alăptarea sau hrănirea cu biberonul încă de la naștere. Ei își pot coordona eficient mișcările pentru a extrage laptele din sân sau din biberon.

Sistemul digestiv este, în comparație cu cel al prematurilor, adaptat pentru alimentația orală; sunt mai puțin frecvente dificultățile de hrănire sau problemele gastrointestinale.

Dezvoltarea respiratorie:

Nou-născuții la termen nu au nevoie de asistare respiratorie, cu excepția cazurilor în care există complicații în timpul nașterii. La naștere, plămâni sunt complet dezvoltați, capabili să facă schimburi eficiente de oxigen și dioxid de carbon (ventilatie și oxigenare) și contribuie la o tranziție ușoară la viața extrauterină.

Riscul de probleme respiratorii la nou-născuții la termen este semnificativ mai mic în comparație cu cel al copiilor născuți prematur.

Dezvoltarea socială și emoțională:

Nou-născuții la termen au șanse de a experimenta o legătură neîntreruptă cu părinții lor imediat după naștere (începând cu ora magică și continuând cu îngrijirea în sistem rooming in), asigurându-se astfel bazele unui atașament sănătos.

Și părinții nou-născuților la termen pot întâmpina dificultăți în adaptarea la viața de părinte, dar absența unor probleme medicale semnificative facilitează o tranziție mai ușoară la viața de familie.

Înțelegerea traiectoriei tipice de dezvoltare a copiilor născuți la termen oferă perspective valoroase pentru medici, îngrijitori și părinți în sprijinirea creșterii, dezvoltării și bunăstării acestora.

Care sunt asemănările dintre dezvoltarea prematurului şi a celui născut la termen

În ciuda diferențelor de timp și a provocărilor potențiale, prematurii și nou-născuții la termen au câteva asemănări în ceea ce privește traiectoriile de dezvoltare:

  • reperele de bază ale dezvoltării - atât prematurii cât și nou-născuți la termen urmează secvențe similare ale etapelor de dezvoltare, chiar dacă există variații în ceea ce privește momentul; aceste repere sunt susținerea capului, rostogolirea, așezarea în șezut, târârea și mersul;
  • legătura parentală - atât prematurii cât și nou-născuții la termen beneficiază de legătura cu părinții lor, element crucial în dezvoltarea emoțională și atașamentul securizant; interacțiunea, exprimarea afecțiunii și implicarea părinților contribuie la dezvoltarea sănătoasă a copiilor, indiferent de vârsta gestațională;
  • nevoi nutriționale - chiar dacă prematurii pot avea nevoie de tehnici de hrănire specializate datorită imaturității digestive și a potențialelor dificultăți de hrănire, atât prematurii cât și nou-născuți la termen au nevoie de o nutriție adecvată pentru creștere și dezvoltare; alăptarea și, dacă aceasta nu e posibilă, hrănirea cu formule de lapte praf oferă nutrienți esențiali pentru ambele grupuri;
  • îngrijire receptivă - atât prematurii cât și nou-născuții la termen au nevoie de îngrijire receptivă care răspunde nevoilor individuale, fie că este vorba de calmare, hrănire sau stimulare; experiențele senzoriale cu stimuli tactili, vizuali sau auditivi joacă un rol crucial în promovarea dezvoltării sănătoase pentru toți copiii;
  • monitorizare și sprijin - atât prematurii cât și nou-născuții la termen au nevoie de monitorizare și îndrumare medicală multidisciplinară pentru a asigura creștere și o dezvoltare optime; sunt recomandate controale periodice la medici specialiști, evaluări ale dezvoltării și intervenții în cazul în care apar întârzieri sau preocupări legate de dezvoltare.

Deși prematurii și nou-născuții la termen se confruntă deseori cu provocări și considerații distincte, aceștia au în comun nevoi fundamentale de dezvoltare și experiențe care să contribuie la creșterea, bunăstarea și, în cele din urmă, la atingerea etapelor de dezvoltare.

Care sunt deosebirile dintre dezvoltarea prematurului şi a celui născut la termen

Diferențele dintre dezvoltarea prematurului și a nou-născutului la termen rezultă din caracteristicile specifice vârstei de gestație la momentul nașterii și din complicațiile asociate cu nașterea înainte de termen.

Dezvoltarea fizică:

Copiii prematuri au frecvent greutăți mai mici la naștere și pot părea mai mici și mai puțin dezvoltați în comparație cu copiii născuți la termen.

Prematurii au organele și sistemele imature, ceea ce duce la diferite probleme de adaptare la viața extrauterină - sindromul de detresă respiratorie, dificultăți de hrănire, probleme de reglare a temperaturii etc.

Dezvoltarea neurologică:

Nou-născuții la termen petrec suficient timp în uter astfel încât creierul se dezvoltă adecvat și are o maturitate neurologică mai avansată în comparație cu bebelușii prematuri.

Nașterea prematură poate duce la complicații de neurodezvoltare, cum ar fi paralizia cerebrală, întârzierile cognitive și tulburările de învățare, care necesită o intervenție timpurie și sprijin continuu.

Alimentația și dezvoltarea digestivă:

Prematurii pot avea reflexe de supt și înghițire imature si necoordonate, ceea ce face ca hrănirea să fie mult mai dificilă în comparație cu nou-născuții la termen.

Sistemul digestiv nu este complet dezvoltat, ceea ce crește riscul de intoleranță alimentară, reflux și probleme gastrointestinale.

Dezvoltarea respiratorie:

Nou-născuți la termen au, de obicei, plămânii complet dezvoltați, capabili să facă schimburi eficiente de oxigen și dioxid de carbon.

Prematurii au adesea nevoie de asistare respiratorie (oxigenoterapie sau ventilație mecanică), până când plămânii imaturi pot să funcționeze corect. De asemenea, aceștia sunt expuși riscului de a dezvolta boli pulmonare cronice.

Dezvoltarea socială și emoțională:

Nașterea prematură poate perturba procesul de stabilire timpurie a legăturilor dintre părinți și copii, mai ales că este necesară o îngrijire medicală imediată în unitatea de terapie intensivă neonatală.

Prematurii și familiile lor pot experimenta stres și anxietate crescute, cu impact important asupra relației părinte-copil și asupra dezvoltării emoționale a copiilor.

Riscul de complicații:

Prematuri prezintă risc mare pentru diverse complicații medicale - infecții, icter accentuat, etc. dar și pentru afecțiuni specifice nașterii înainte de termen - hemoragie intraventriculară, retinopatie de prematuritate, etc.

Nou-născuții la termen pot dezvolta și ei diferite afecțiuni dar au o probabilitate mult mai mică de a se confrunta cu aceste complicații.

Repere de dezvoltare:

Prematurii ating etapele de dezvoltare mai târziu decât copiii născuți la termen, calendarul de evaluare fiind devansat în funcție de vârsta corectată (vârsta postnatală calculată după data probabilă a nașterii).

Programele de intervenție timpurie și îngrijirea specializată sunt necesare pentru recuperarea și parcurgerea adecvată a etapelor de dezvoltare și pentru abordarea oricărei întârzieri sau dizabilități.

Prematurii și nou-născuții la termen au unele asemănări în ceea ce privește dezvoltarea, dar momentul nașterii influențează semnificativ provocările și rezultatele asociate cu dezvoltarea lor. Identificarea, intervenția timpurie și sprijinul continuu sunt esențiale pentru optimizarea rezultatelor în dezvoltarea copiilor prematuri.

Personal medical verificand un bebelus nascut prematur

Recomandări

Prematurii și familiile acestora se confruntă cu stres și anxietate sporite din cauza complicațiilor medicale și a spitalizării prelungite.

Prin abordarea nevoilor unice de dezvoltare ale nou-născuților prematuri și prin furnizarea de sprijin și intervenții specifice, putem contribui la optimizarea rezultatelor acestora și la asigurarea unei dezvoltări sănătoase.

Recomandări pentru părinții de copii prematuri:

  • educație și sprijin - este esențial să căutați îndrumare și ajutor din partea specialiştilor, a grupurilor de sprijin și a resurselor online special concepute pentru nevoile prematurilor și ale familiilor acestora; înțelegerea și acceptarea experienței unice de dezvoltare a copilului ajută la reducerea anxietății și vă poate face mai puternici și mai eficienți în îngrijirea acestuia;
  • îngrijirea cangur - adoptați îngrijirea cangur (piele pe piele), care asigură dezvoltarea copilului prin controlul temperaturii și întărirea atașamentului; îngrijirea cangur reduce stresul atât pentru părinte cât și pentru copil și poate crește succesul alăptării;
  • sprijin pentru hrănire - colaborati cu neonatologul sau consultantul în lactație pentru a stabili o rutină de hrănire adecvată pentru prematur și chiar o alăptare de succes; luați în considerare pomparea laptelui matern dacă alăptarea nu este posibilă; răbdarea și persistența sunt esențiale, deoarece provocările legate de alimentație sunt frecvente;
  • monitorizarea dezvoltării - participați activ la monitorizarea dezvoltării în timpul consulturilor multidisciplinare din cadrul programelor de urmărire a nou-născutului cu risc; identificarea timpurie a întârzierilor sau a nevoilor specifice permite intervenția în timp util și servicii de sprijin pentru a obține potențialul maxim de dezvoltare al copilului;
  • autoîngrijire - acordați prioritate îngrijirii de sine pentru a gestiona stresul și provocările emoționale asociate cu nașterea unui copil prematur; luați pauze atunci când este necesar și căutați ajutor profesional dacă vă simțiți copleșit; starea dumneavoastră de bine este esențială pentru a oferi cea mai bună îngrijire posibilă pentru copil;
  • susținere - puneți întrebări, exprimați-vă îngrijorările și colaborați cu echipa de asistență medicală a copilului pentru a vă asigura că acesta primește o îngrijire completă și un sprijin adaptat.

Bibliografie

  1. “Cognitive and Motor Development Following Preterm Birth - Early Development.” Www.nottingham.ac.uk, www.nottingham.ac.uk/helm/dev/prism/rlo3/1.html
  2. Mostafavi, Beata . “The Development of Premature Babies | Michigan Health Lab.” Www.michiganmedicine.org, 25 July 2016, www.michiganmedicine.org/health-lab/developmental-differences-late-preterm-babies-may-not-emerge-until-after-age-2
  3. Mitha, Ayoub, et al. “Neurological Development in Children Born Moderately or Late Preterm: National Cohort Study.” BMJ, vol. 384, 24 Jan. 2024, p. e075630, www.bmj.com/content/384/bmj-2023-075630, https://doi.org/10.1136/bmj-2023-075630
  4. “Premature Baby Development: 26-36 Weeks.” Raising Children Network, 18 June 2022, raisingchildren.net.au/newborns/premature-babies-sick-babies/development/premature-baby-26-36-weeks
  5. “Growth and Development for Premature Babies.” Www.pregnancybirthbaby.org.au, 26 July 2023, www.pregnancybirthbaby.org.au/growth-and-development-for-premature-babies
  6. “Premature Infant: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/001562.htm
  7. Ko, Jooyeon, and Hyun Kyoon Lim. “Motor Development Comparison between Preterm and Full-Term Infants Using Alberta Infant Motor Scale.” International Journal of Environmental Research and Public Health, vol. 20, no. 5, 21 Feb. 2023, p. 3819, https://doi.org/10.3390/ijerph20053819

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării