Prematuritate

Cauze

Deşi cauza nașterii premature poate fi una necunoscută, există unii factori care pot determina producerea nașterii înainte de termen. Printre aceştia se numără anumite afecțiuni care pot creşte semnificativ riscul de naștere prematură:

• Parodontoză şi boli dentare;
• Diabet;
• Tensiune arterială crescută;
• Boală de inima;
• Probleme cu rinichii;
• Infecție la nivelul membranelor amniotice, a vaginului sau a tractului urinar;
• Placenta previa (placenta care acoperă colul uterin);
• Desprinderea placentară (placenta se separă de uter);
• Subponderabilitate.

O naștere prematură se poate declanșa brusc și fără a avea drept cauză o afecțiune sau traumă cunoscută. În anumite cazuri, nașterea prematură poate fi provocată de medic, care poate induce travaliul mai devreme, din motive medicale. De asemenea, travaliul prematur poate fi cauzat și de:

• abuzul de droguri sau alcool;
• sarcini multiple, cum ar fi gemeni sau tripleți;
• preeclampsie (tensiune arterială crescută în timpul sarcinii);
• probleme cu uterul sau colul uterin;
• mai puțin de 18 luni între sarcini;
• sângerări vaginale sau infecții în timpul sarcinii.

Simptome

Printre simptomele prematurității se numără:

• contracții;
• secreții vaginale;
• presiune pelvină;
• dureri de spate;
• crampe abdominale în sarcină.

La un nou-născut prematur se folosesc caracteristicile fizice și neurologice pentru a confirma vârsta gestațională. Clinicienii folosesc, după naștere, sistemul de scor Ballard, pentru a confirma vârsta prematurului prin intermediul examenului fizic.

Principalele semne anatomice cu rol în determinarea vârstei gestaționale includ:

• cartilajul urechii: un copil prematur la 28 de săptămâni de gestație are o cantitate mică de cartilaj auricular și/sau o suprafață aplatizată;
• talpa piciorului: un copil prematur la 33 de săptămâni de gestație are doar o cută anterioară pe talpa piciorului;
• ţesutul mamar: un copil prematur la 28 de săptămâni de gestație nu are țesut mamar iar areolele sunt abia vizibile.

Copilul născut prematur poate manifesta simptome ușoare la naștere, dar și complicații grave:

• dimensiune și greutate mică la naștere;
• temperatura scăzută a corpului;
• aspect subnutrit din cauza lipsei de grăsime stocată;
• insuficiență respiratorie;
• dificultăți de hrănire;
• întârziere în dezvoltare;
• probleme de vedere;
• probleme de auz.

Tratament

Sugarii prematuri au aproape întotdeauna nevoie de îngrijiri medicale specializate într-o unitate de terapie intensivă neonatală. Neonatologii sunt specializați în îngrijirea nou-născuților prematuri, care pot sta internați săptămâni sau chiar luni, cu suport intervențional pentru:

• respiraţie;
• hrănire;
• creștere în greutate;
• menținerea temperaturii corporale;
• suport probiotic;
• oftalmoprotecţie.

Nu întotdeauna travaliul prematur provoacă și nașterea prematură. Travaliul se poate opri singur sau cu medicație adecvată. Dacă, în ciuda medicamentelor administrate, travaliul nu poate fi oprit, se vor administra alte medicamente care pot ajuta la pregătirea fătului pentru naștere și la prevenirea unor complicații.

Durata spitalizării unui nou-născut prematur depinde de greutatea acestuia, de capacitatea de a respira independent, de obiceiurile de hrănire și nevoile medicale.

Un copil prematur este, de obicei, externat atunci când atinge o greutatea normală pentru un nou-născut, adică peste 3 kg. O altă condiție este să poată fi alăptat sau să hrănit prin biberon, să respire fără probleme, iar corpul să își regleze singur temperatura. Un copil prematur trebuie să ia în greutate constant înainte de a putea merge acasă în siguranță.

Majoritatea prematurilor au nevoie de controale suplimentare pentru monitorizarea creșterii, dezvoltarea vorbirii, monitorizarea nivelul tonusului muscular și a abilităților motorii.

Complicații

Nu toți copiii prematuri dezvoltă complicații de sănătate. Totuşi, cu cât un copil se naște mai devreme, cu atât riscul apariției unor complicații este mai mare. Greutatea la naștere joacă, de asemenea, un rol cheie.

Unele probleme pot fi evidențiate de la naștere, în timp ce la alții pot să nu apară decât mai târziu.

Complicații prematurității pe termen scurt, în primele săptămâni, pot include:

• Probleme de respirație - un copil prematur poate avea probleme cu respirația din cauza dezvoltării insuficiente a plămânilor. Este obișnuit ca bebelușii prematuri să aibă pauze în respirație, numite apnee. Unii prematuri suferă de o tulburare pulmonară mai puțin frecventă, numită displazie bronhopulmonară sau boala membranelor hialine şi necesită oxigen pentru câteva săptămâni sau luni, dar, adesea, depășesc această problemă;
• Probleme cardiace - unele probleme frecvente ale inimii sunt persistența ductus arteriosus, o deschidere între două vase de sânge importante, aorta și artera pulmonară. Acest defect cardiac se închide, adesea, de la sine, dar fără tratament poate duce la probleme precum insuficiența cardiacă. Alți prematuri dezvoltă tensiune arterială scăzută care poate fi tratată cu lichide perfuzabile, medicamente și, uneori, transfuzii de sânge;
• Probleme ale creierului - cu cât un copil se naște mai devreme, cu atât este mai mare riscul de sângerare intracraniană, numită hemoragie intraventriculară. Cele mai multe hemoragii sunt ușoare dar unii bebeluși pot avea sângerări cerebrale mai mari, care cauzează leziuni permanente ale creierului;
• Probleme de control a temperaturii - bebelușii prematuri pot pierde rapid căldura corpului pentru că nu au grăsime stocată asemeni unui nou-născut la termen, iar corpul lor nu poate produce suficientă căldură. Dacă temperatura corpului scade prea mult, poate duce la hipotermie, care, la un copil prematur, conduce la probleme de respirație și la niveluri scăzute de zahăr din sânge;
• Probleme digestive – la sugarii prematuri sistemul digestiv poate fi incomplet dezvoltat. Acest lucru poate duce la probleme precum enterocolita necrozantă, în care celulele care căptușesc peretele intestinal sunt lezate. Riscul de a dezvolta această problemă este mai mic la sugarii prematuri care primesc numai lapte matern;
• Probleme de sânge - bebelușii prematuri sunt expuși riscului de a dezvolta anemie și icter;
• Probleme de metabolism - copiii prematuri pot avea probleme cu metabolismul dar şi cu transformarea zahărului stocat în forme mai utilizabile și mai active;
• Probleme ale sistemului imunitar - este obișnuit ca bebelușii prematuri să aibă un sistem imunitar incomplet dezvoltat, ceea ce înseamnă că au un risc mai mare de îmbolnăvire. O infecție la un copil prematur se poate răspândi rapid în fluxul sanguin și poate provoca sepsis, care îi pune viața în pericol.

Complicații prematurității pe termen lung includ:

• Paralizie cerebrală - poate cauza probleme cu mișcarea, tonusul muscular sau postura şi poate duce la infecții sau un flux sanguin slab. De asemenea, poate proveni dintr-o leziune a creierului unui nou-născut, fie la începutul sarcinii, fie în timp ce copilul este încă mic;
• Probleme de învățare - copiii prematuri au mai multe șanse de dificultăți de învățare;
• Probleme de vedere - sugarii prematuri pot dezvolta o boală oculară numită retinopatie a prematurității. Fără tratament, această afecțiune poate afecta vederea și poate cauza orbire;
• Probleme de auz - copiii prematuri au un risc mai mare de a-și pierde auzul;
• Probleme dentare - bebelușii prematuri dezvoltă frecvent defecte ale smalțului dinților;
• Probleme de comportament și de sănătate mintală - copiii născuți devreme pot dezvolta anumite probleme de sănătate mintală, precum și întârzieri în dezvoltare;
• Probleme de sănătate - copiii prematuri pot dezvolta mai multe probleme de sănătate pe termen lung, precum infecţiile, astmul și problemele de hrănire. De asemenea, la copiii prematuri este mai mare riscul de sindrom al morții subite a sugarului.