Durere de splină: ce trebuie să știi?

Durerea de splină poate semnala diverse infecții sau afecțiuni grave, motiv pentru care este necesar un diagnostic medical sigur și un tratament adecvat. Indiferent dacă apare fără o cauză cunoscută sau în urma unei lovituri, această durere nu trebuie ignorată, mai ales dacă este însoțită și de alte simptome.

Despre durerea de splină

Splina este un organ de mărimea unui pumn, aflat în zona superioară a abdomenului, în partea stângă, chiar sub coaste. Greutatea ei normală este de maximum 250 de grame. Este un organ important pentru sistemul imunitar, dar se poate trăi și fără el. Ficatul, împreună cu alte organe are capacitatea de a prelua funcțiile splinei, dacă este nevoie.

Rolul splinei este acela de a filtra sângele și de a produce substanțe utile în lupta organismului împotriva infecțiilor. Este acoperită de o membrană care o înconjoară ca o capsulă și are o culoare vișinie, fiind un organ puternic vascularizat. Este localizată foarte aproape de stomac, care o acoperă parțial.

Dacă se simt dureri de splină, de vină pot fi afecțiuni ale organelor alăturate sau unele infecții virale. În același timp, splina se poate mări atunci când este direct afectată sau chiar se poate rupe.

Unii oameni se nasc fără splină sau le este eliminată splina pe cale chirurgicală în urma unor boli.

Localizare splină

Splina este situată în partea superioară stângă a abdomenului, imediat sub diafragmă și coastele inferioare, în vecinătatea stomacului. Poziția sa exactă o face dificil de simțit la palpare, cu excepția cazurilor în care este mărită (splenomegalie).

Splina se află chiar sub diafragmă, un mușchi important care separă cavitatea toracică de cea abdominală și care ajută la respirație. Ea este localizată în spatele și lateral față de stomac. Această apropiere face ca orice problemă sau inflamație a stomacului să poată afecta și splina, și invers. Coada pancreasului este situată în apropierea splinei, contribuind la interacțiunile anatomice și funcționale dintre cele două organe.

Rinichiul stâng se află posterior (în spate) față de splină, la un nivel inferior. Această proximitate face ca anumite afecțiuni care implică rinichiul să poată influența și splina. Flexura splenică a colonului este porțiunea de colon situată sub splină, de aceea afecțiunile intestinale din această zonă pot afecta și splina.

Splina este protejată în mod natural de coastele inferioare stângi, care o apără de eventuale traume externe. Cu toate acestea, în caz de accidente severe sau impact puternic, cum ar fi accidentele auto sau căderile, splina poate suferi leziuni din cauza poziției sale vulnerabile și a vaselor de sânge mari care o alimentează.

În condiții normale, splina are o dimensiune de aproximativ 12 cm în lungime și o greutate de 150-200 grame. Aceasta este flexibilă și poate varia ca poziție în funcție de respirație și de mișcările diafragmei. În cazul unor afecțiuni, splina poate crește semnificativ în dimensiuni (splenomegalie), devenind palpabilă sub marginea costală.

Cauzele apariției durerii de splină

Splenomegalia sau mărirea splinei reprezintă o mărire peste măsurile normale ale organului și este un fenomen care poate apărea în urma unor afecțiuni asociate. Printre acestea se numără:

• infecții bacteriene cronice sau acute;
• afecțiuni inflamatorii sau hepatice;
• anemii;
• infecții virale.

Splina se poate mări și în urma unor traumatisme suferite în zona abdominală și se poate rupe/ fisura de la lovituri puternice. Ruptura de splină este de cele mai multe ori declanșată de către o lovitură puternică și este foarte periculoasă, fiind urmată de o hemoragie internă. Poate apărea în urma unor accidente, căderi, lovituri fizice sau leziuni cauzate de eforturi în timpul unor activități sportive. Persoana afectată trebuie internată de urgență pentru a primi asistență medicală de specialitate.

Efortul fizic care crește mult pulsul poate cauza și durere de splină. Dacă în timpul unor exerciții fizice se simt dureri de orice fel este recomandat ca activitatea să fie oprită temporar, până când simptomele dispar complet. Este important ca orice fel de sport să fie făcut cu efort treptat și pauze, eventual sub supraveghere, mai ales în cazul persoanelor începătoare, pentru a fi evitate eventuale accidente.

Durerea de splină se poate resimți și atunci când sunt afectate alte organe aflate lângă ea, cum ar fi rinichii sau colonul. Ciroza, lupusul sau malaria, precum și artrita reumatică pot avea drept consecință splenomegalia și deci dureri de splină. În același timp, la nivelul splinei pot apărea mai multe tipuri de tumori sau boli, cum sunt limfomul Hodgkin sau boala Brill-Symmers.

Un virus care poate declanșa mărirea splinei poate fi virusul Epstein-Barr, deoarece în urma infectării cu acest virus se declanșează mononucleoza infecțioasă, denumită popular „boala sărutului”. Aceasta se poate transmite și prin strănut sau prin consumul unor alimente folosind aceleași vase sau tacâmuri cu o persoană infectată.

Dacă acesta este motivul durerii de splină, vor exista și alte simptome, cum sunt durerea în gât, ganglionii umflați, erupții cutanate sau febră și durere de cap.

Există posibilitatea să fie resimțită durere de splină în sarcină, deoarece uterul mărit pune uneori presiune pe organele aflate în vecinătate. Compresia organelor poate fi dureroasă, dar în același timp durerea poate fi resimțită și datorită problemelor de circulație pe care sarcina le declanșează. În cazul în care există, însă, în istoricul gravidei probleme de sănătate legate de splină, atunci durerea din zona stângă a abdomenului necesită o atenție mărită, deoarece pot apărea afecțiuni ulterioare, printre care chiar și ruperea splinei.

Unele tipuri de cancer pot cauza și durere de splină, printre acestea fiind leucemia, care are ca simptom și mărirea splinei. Dacă este vorba despre leucemie, pacientul va avea stări febrile, senzație de oboseală, vânătăi pe corp apărute fără motiv cunoscut și se va confrunta cu un risc crescut de a contacta diverse tipuri de infecții.

Splina nu este un organ afectat în mod obișnuit de cancer, însă alte tipuri de cancer, în special limfoame, pot da metastaze splenice. Persoanele afectate mai des sunt cele cu un istoric familial care include bolile respective sau cele care au un sistem imunitar foarte slăbit și sunt predispuse adesea la infecții.

Splenomegalia poate să nu se manifeste cu durere de splină, dar dacă aceasta apare, poate iradia spre umărul stâng. Alte simptome asociate pot fi:

• oboseala;
• pierderea în greutate;
• învinețirea pielii;
• apariția semnelor specifice icterului;
• senzația de sațietate rapidă, fără să se consume prea multă hrană.

În afara durerii foarte mari, sângerarea internă cauzată de ruptura de splină va avea ca simptome scăderea masivă a tensiunii arteriale și creșterea pulsului, vederea încețoșată, anxietate și stare de leșin.

Stresul afectează sistemul imunitar și implicit splina, iar simptomele care pot apărea la persoanele stresate pot fi o slabă putere de concentrare și incapacitatea de a memora informații pe termen lung. În plus, stresul accentuează starea de oboseală și poate da insomnii, ceea ce poate afecta sistemul imunitar.

Simptome asociate cu durerea de splină

Durerea de splină nu este un simptom frecvent și de obicei indică existența unor afecțiuni sau probleme medicale care necesită atenție. Localizată în partea superioară stângă a abdomenului, sub coaste, durerea de splină poate varia în intensitate și este adesea însoțită de alte simptome. În funcție de cauză, durerea poate fi surdă, ascuțită sau pulsatilă.

Principalul simptom asociat este disconfortul sau durerea localizată în partea stângă a abdomenului, sub coaste. Această durere poate iradia către umărul stâng sau spate, crescând în intensitate în timpul respirațiilor profunde sau a mișcărilor bruște. Poate fi resimțită ca o presiune sau sensibilitate în acea zonă.

Splina mărită (splenomegalie) poate cauza o senzație de plenitudine abdominală, chiar și după mese mici, deoarece splina mărită poate exercita presiune asupra stomacului. Acest simptom este frecvent întâlnit și în cazul unor afecțiuni hepatice sau hematologice.

Afecțiunile care implică splina, cum ar fi infecțiile sau problemele de sânge, pot duce la scăderea numărului de globule roșii (anemie), ceea ce provoacă oboseală și slăbiciune generalizată. Pacienții se pot simți lipsiți de energie, chiar și în absența unui efort fizic semnificativ.

Dacă splina este hiperactivă și distruge prea multe globule roșii, poate apărea anemie, ceea ce poate duce la simptome precum paloare, oboseală excesivă și dificultăți de concentrare. Splina joacă un rol important în reciclarea globulelor roșii, iar disfuncția sa poate afecta această capacitate.

În cazul unei infecții care afectează splina (cum ar fi mononucleoza sau alte infecții virale), pot apărea simptome precum febra persistentă și transpirațiile nocturne. Aceste simptome sunt frecvente în cazul infecțiilor sistemice care implică splina și alte organe.

Splina este implicată în producerea și distrugerea plachetelor sanguine. Dacă există o problemă la nivelul splinei, aceasta poate afecta capacitatea de coagulare a sângelui, ducând la apariția echimozelor (vânătăi) sau la sângerări neobișnuite.

Splina mărită poate exercita presiune asupra diafragmei și plămânilor, cauzând dificultăți de respirație sau senzația de respirație superficială. Acest simptom poate fi accentuat în timpul efortului fizic sau chiar în repaus.

Deoarece splina mărită poate presa stomacul, pacienții cu splenomegalie se pot simți sătui după mese mici. Această senzație de sațietate precoce poate contribui la pierderea în greutate neintenționată.

Opțiuni de tratament pentru durere de splină

Tratamentul este recomandat de către medicul specialist în urma diagnosticării și poate consta în remedii împotriva durerii și medicamente antibiotice pentru tratarea infecțiilor, dacă acestea cauzează durere de splină.

Splenomegalia este tratată în mod diferit, iar medicul este singurul în măsură să decidă dacă pot fi aplicate remedii pentru micșorarea splinei sau este necesară intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea ei, parțială sau completă. Intervenția poartă denumirea de splenectomie și are loc, de obicei, prin operație laparoscopică. Ficatul și alte organe vor prelua, în acest caz, funcțiile pe care le avea splina în mod normal.

Persoanele care au suferit o splenectomie trebuie să acorde o mai mare atenție sistemului imunitar, întrucât vor fi mai predispuse să contacteze infecții și vor fi mai sensibile în cazurile în care vor apărea alte afecțiuni.

Complicații posibile ale durerii de splină

În cazul ruperii de splină, complicațiile pot duce rapid la deces dacă nu se intervine imediat. Prin urmare, atunci când durerea de splină este acută nu este recomandată administrarea unui tratament medicamentos împotriva durerii acasă, ci pacientul trebuie să se prezinte de urgență la spital.