Testarea hematocritului: ce presupune și ce afecțiuni pot fi diagnosticate astfel

Ce este hematocritul
Hematocritul reprezintă procentul de globule roșii din volumul de sânge al unei persoane. Sângele este alcătuit din hematii - globule roșii, leucocite - globule albe si trombocite suspendate într-o porțiune de fluid numită plasmă. În termeni medicali determinarea hematocritului sau Ht, numit și raport eritro-plasmatic măsoară raportul dintre volumul ocupat de eritrocite, adică globulele roșii și volumul sanguin total. De exemplu: dacă o persoană are 50 mililitri (ml) de globule roșii din sânge în 100 ml de sânge, nivelul hematocritului este de 50%. Hematocritul depinde de masa eritrocitară, volumul eritrocitar mediu și volumul plasmatic.
De ce este importantă testarea hematocritului
Globulele roșii din sânge transportă oxigenul în organism și dau sângelui culoarea sa roșie caracteristică. În plus față de oxigen, acestea conțin și hemoglobină, o proteină care se leagă de moleculele de oxigen. Acest lucru permite globulelor roșii din sânge să preia oxigenul din plămâni și să-l transporte eficient în tot corpul.
Valoarea procentului de globule roșii din sângele unei persoane poate însă varia în funcție de factori precum stilul de viață, pe fondul unor schimbări de mediu sau în contextul unor afecțiuni medicale.
În cazul în care o persoană se simte obosită, are amețeli, prezintă dificultăți de respirație este recomandat să testeze nivelul de hematocrit pentru a vedea dacă acesta se încadrează în valori normale. Valori ridicate sau scăzute ale hematocritului pot indica existența unor probleme de sănătate, astfel ca valori scăzute de globulelor roșii din sânge semnalizează condiții de sănătate precum anemia, în timp ce valori ridicate ale globulelor roșii din sânge ar putea semnala existența policitemiei, o problemă de sănătate care poate crește probabilitatea de a dezvolta cheaguri de sânge.
Cum se realizează testarea hematocritului?
Există multe condiții de sănătate care pot afecta producția de globule roșii din sânge sau durata ciclului lor de viață.
Testul hematocrit este realizat pentru a confirma dacă numărul de globule roșii din sângele unei persoane semnalează o problemă de sănătate, pentru diagnosticul sau monitorizarea unor afecțiuni, în asociere cu hemoglobina și numărul de eritrocite, sau ca parametru integrant din hemoleucogramă.
Hemoleucograma este un test screening de bază, fiind primul pas în stabilirea statusului hematologic.
Determinarea se face din sângele venos recoltat a jeun (pe nemancate) pe anticoagulant.
Hemoleucograma cuprinde parametri precum:
- Hemoglobina (Hb);
- Numărul de eritrocite (Nr. E);
- Hematocritul (Ht);
- Indicii eritrocitari: volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobină eritrocitară medie (HEM), concentrația medie de hemoglobină (CHEM);
- Indicele de distribuție eritrocitară;
- Numărul de leucocite și formula leucocitară;
- Numărul de trombocite și indicii trombocitari;
- +/- Număr de reticulocite.
Care sunt valorile normale ale hematocritului?
Valorile normale ale hematocritului variază substanțial în funcție de rasă, vârstă și sex. Valoarea procentului normal de globule roșii din sânge poate varia ușor de la o practică medicală la alta.
Estimarea rapidă a hematocritului - Ht - urmează “regula lui 3”: (Hb (g/dL) x 3 = Ht (%). Ex., dacă Hemoglobina - Hb =10 g/dL x 3, atunci Ht = 30%.
Nivelurile considerate normale ale hematocritului pe grupe de vârstă, condiții de viață și sex sunt după cum urmează:
Intervale normale de hematocrit
Bărbați adulți | 42%-54% |
Femei adulte | 38%-46% |
Femei gravide - adulte | aproximativ 30% - 34% limite inferioare și 46% limite superioare |
Bărbați rezidenți în zone de mare altitudine | 45% - 61% |
Femei rezidente în zone de mare altitudine | 41% - 56% |
Copii 2-17 ani | 30-44% în funcție de vârstă |
Atenție! Aceste valori pot varia într-un interval de +/- 5-7%.
O serie de factori pot afecta acuratetea rezultatul uiunui test hematocrit și anume:
- Sarcina la femei;
- Pierdere semnificativă de sânge recentă;
- Transfuzie recentă de sânge;
- Fumatul;
- Deshidratare severă;
- Condiții de viață la o altitudine mare;
- Efort fizic excesiv.
Medicul dumneavoastră va lua în considerare factori potențiali implicați atunci când interpretează rezultatele testului hematocrit. Medicul poate să decidă repetarea testului hematocrit împreună cu alte teste de sânge, în cazul în care rezultatele oferă informații contradictorii sau neconcludente.
Valorile normale pentru testul hematocrit variază în funcție de vârstă, sex, sarcină, altitudinea la care trăiesc oamenii. Valorile normale pot varia ușor între diferite metode de testare.
Atenție! Informațiile sunt prezentate cu caracter strict informativ. Numai un medic specialist poate interpreta corect rezultatele analizelor medicale.
Factori care influențează hematocritul
Există numeroși factori care pot influența valorile hematocritului, despre care vom detalia în continuare.
Factori fiziologici
Vârsta
Vârsta are un impact semnificativ asupra nivelului hematocritului. La nou-născuți, hematocritul este de obicei mai mare, între 45% și 60%, datorită necesității de oxigenare rapidă în perioada de adaptare la viața extrauterină. Pe măsură ce copiii cresc, valorile hematocritului scad, iar la adolescenți se stabilizează. Adulții au, în general, valori mai constante, dar la vârstnici, nivelurile pot fluctua din cauza unor afecțiuni cronice sau a modificărilor fiziologice legate de îmbătrânire.
Sexul
Sexul influențează, de asemenea, hematocritul, bărbații având în general valori mai mari comparativ cu femeile. Hematocritul mediu la bărbați este de aproximativ 40-54%, în timp ce la femei este de 36-48%. Aceste diferențe sunt, în mare parte, datorate nivelului de hormoni, în special de testosteron, care stimulează producția de globule roșii. Femeile pot experimenta fluctuații ale hematocritului în timpul ciclului menstrual, din cauza pierderilor de sânge.
Altitudinea
Altitudinea este un factor fiziologic important care afectează hematocritul. Persoanele care locuiesc la altitudini mari pot prezenta un hematocrit crescut, ca răspuns la scăderea nivelului de oxigen disponibil în aer. Aceasta este o adaptare fiziologică, deoarece organismul produce mai multe globule roșii pentru a compensa deficitul de oxigen, proces cunoscut sub numele de policitemie secundară. De exemplu, în zone montane, hematocritul poate atinge valori de 55% sau chiar mai mari.
Factori patologici
Deshidratarea
Deshidratarea reprezintă o cauză frecventă a creșterii hematocritului. Atunci când organismul pierde o cantitate semnificativă de lichid, volumul de plasmă din sânge scade, ceea ce duce la o concentrare mai mare de globule roșii. Aceasta poate fi rezultatul unor afecțiuni precum diareea severă, vărsăturile sau transpirația excesivă. Hematocritul crescut datorat deshidratării poate duce la creșterea riscului de tromboză și la complicații cardiovasculare.
Anemia
Anemia se caracterizează printr-un număr scăzut de globule roșii sau o cantitate insuficientă de hemoglobină. Aceasta determină, de obicei, o scădere a hematocritului, sub valorile normale. Există diferite tipuri de anemie, cum ar fi anemia feriprivă (datorată deficitului de fier), anemia megaloblastică (datorată deficitului de vitamina B12 sau acid folic) și anemia hemolitică (când globulele roșii sunt distruse prematur). Hematocritul scăzut poate duce la oboseală, slăbiciune și scăderea capacității de efort.
Boli pulmonare
Boli pulmonare precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) pot afecta hematocritul. În aceste afecțiuni, capacitatea de oxigenare a sângelui este compromisă, ceea ce determină organismul să compenseze prin creșterea producției de globule roșii. Pacienții cu BPOC pot prezenta un hematocrit crescut, iar aceasta poate contribui la riscurile cardiovasculare și la dificultățile respiratorii.
Boli cardiovasculare
Afecțiunile cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă sau hipertensiunea arterială, pot influența, de asemenea, nivelurile hematocritului. În aceste condiții, poate apărea o scădere a perfuziei tisulare, care determină organismul să compenseze prin producția de mai multe globule roșii. Totodată, tratarea acestor afecțiuni poate implica diuretice, care pot provoca deshidratare și, astfel, pot modifica hematocritul.
Ce înseamnă hematocrit crescut?
Un hematocrit crescut înseamnă că procentul de globule roșii din sângele unei persoane este peste limitele superioare ale normalului pentru vârstă, sexul sau starea de sănătate specifică a persoanei respective.
Principalele simptome pe care le poate manifesta o persoană atunci cand prezintă valori crescute de hematocrit sunt după cum urmează:
- piele înroșită;
- amețeală;
- probleme de vedere;
- senzație de durere;
- splină mărită.
Un hematocrit crescut poate indica:
- Deshidratarea organismului - epuizare termică, nicio sursă disponibilă de lichide;
- Disponibilitate scăzută a oxigenului - fumat, altitudine mare, fibroză pulmonară;
- Afecțiune genetică - boli cardiace congenitale;
- Eritrocitoza - supraproducția de globule roșii din sânge de către măduva osoasă sau policitemia vera;
- Boli pulmonare - BPOC, apnee cronică în somn, embolie pulmonară.
Ce înseamnă hematocrit scăzut?
Un hematocrit scăzut înseamnă că procentul de globule roșii din sânge este sub limitele inferioare ale normalului pentru vârsta, sexul sau starea de sănătate specifică a persoanei respective. Valori scăzute ale hematocritului pot indica existența unor anemii sau a altor afecțiuni precum ulcere, cancer de colon.
Principalele simptome pe care le poate manifesta o persoană atunci când prezintă valori scăzute de hematocrit sunt după cum urmează:
- ten palid;
- slăbiciune;
- oboseală;
- energie redusă;
- probleme de respirație;
- bătăi neregulate ale inimii;
- mâini sau picioare reci.
Un hematocrit scăzut poate indica:
- Pierderi de sânge recente sau pe termen lung - ulcere, traume, cancer de colon, hemoragie internă;
- Distrugerea celulelor roșii din sânge sau o cantitate insuficientă de globule roșii sănătoase - anemie cu celule “în seceră”, splină marită;
- Scăderea producției de globule roșii din sânge - supresia măduvei osoase, cancer;
- Probleme de nutriție și deficiente de vitamine și minerale - cantitate scăzută de fier în sânge, valori scăzute de vitamina B 12, acid folic și malnutriție;
- Suprahidratare - polidipsie, suprahidratare intravenoasă.
- Un număr mare de celule albe din sânge din cauza unor boli cronice, a unor infecții sau a unei afecțiuni a celulelor albe din sânge, cum ar fi leucemia sau limfomul.
Un hematocrit scăzut poate impune o transfuzie de sânge, în anumite situații.
Afecțiuni care pot fi diagnosticate prin analiza hematocritului
A. Hematocrit crescut
Policitemia vera
Policitemia vera este o afecțiune în care organismul produce prea multe globule roșii în sânge, acesta devenind mai vascos și mai predispus la formarea de cheaguri.
Policitemia nu poate fi vindecată, astfel încât tratamentul tinde să se concentreze pe managementul simptomelor pentru a evita declanșarea unui accident vascular cerebral sau a unei tromboze venoase profunde.
Policitemia este o afecțiune care poate apărea în contextul unei deshidratări severe.
Atunci când o persoană nu bea suficiente lichide, nivelul plasmatic scade, iar acest lucru crește proporția de globule roșii din sânge. O persoană poate reduce numărul de globule roșii din sânge prin rehidratare.
Boli pulmonare
Atunci când plămânii nu pot absorbi oxigenul în mod eficient și nivelul de oxigen scade, organismul compensează printr-o producție mai mare de globule roșii. O boală pulmonară frecventă care cauzează acest lucru este boala pulmonară obstructiva cronică - BPOC, bronhopneumopatia obstructivă cronică - și este a patra cauză a mortalității premature la persoanele adulte. Principalul pericol al BPOC, care apare în urma fumatului sau a expunerii la factori iritanți, îl reprezintă îngustarea ireversibilă a căilor respiratorii și reducerea progresivă a funcției pulmonare.
Boli de inima
Dacă structura inimii unei persoane își reduce capacitatea de a pompa sânge la nivelul organismului, aceasta nu mai poate transporta suficient oxigen către organele vitale. Pentru a încerca să depașească deficitul de oxigen, organismul produce mai multe globule roșii în sânge.
Cancer la rinichi
Uneori, celulele cancerului renal creează mai multă eritropoietină. Eritropoietina este un hormon care transmite măduvei osoase să producă mai multe globule roșii din sânge.
B. Hematocrit redus
Anemia
Anemia este o afecțiune în care nivelul hemoglobinei este mai mic decat în mod normal. Hemoglobina este o proteină găsită în celulele roșii din sânge care transportă oxigenul în jurul corpului. Anemia ușoară este tratabilă și este deosebit de frecventă la femei. Anemia severă ar putea semnala o stare de sănătate mai gravă, care necesită investigații mai complexe. Medicii asociază anemia cu mai multe afecțiuni de sănătate care includ un deficit de vitamine și minerale precum: vitamina B12, acid folic, sau fier.
Sângerare cronică
Sângerarea cronică se poate manifesta din cauza ulcerelor tractului digestiv, răni cauzate de bacteria Helicobacter pylori sau pe fondul utilizării pe termen lung a unor medicamente antiinflamatoare, precum ibuprofen, alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), aspirina. Multe femei, de asemenea, pot suferi de pierderi excesive de sânge în timpul menstruației.
Tulburări ale maduvei osoase
Anemia aplastică este o afecțiune hematologică ce e caracterizată printr-o scădere a elementelor celulare ale sângelui periferic. Este o afecțiune rară, dar extrem de gravă, care rezultă din eșecul inexplicabil al măduvei osoase de a produce celule sangvine. Boala apare înainte de vârsta de 30-40 de ani din cauza unei anomalii cromozomiale congenitale sau poate fi cauzată de substanțe chimice toxice, radiații sau de reacții la medicamente sau infecții.
Cancer - leucemie și limfom
Leucemia și limfomul sunt cancere care se răspândesc în măduva osoasă. Leucemia este o boală severă care se manifestă prin creșterea excesivă a leucocitelor, adică a globulelor albe, dar, în unele cazuri, poate pleca și de la alte celule. Există mai multe forme de leucemie, în funcție de tipul de celule afectate. Leucemia mieloidă, afectează celulele mieloide și pornește de la măduva osoasă și se caracterizează prin creșterea excesivă a leucocitelor, manifestându-se printr-o anemie gravă însoțită de hemoragii. Leucemia limfocitară/ limfoidă afectează limfocitele și este o leucemie mai benignă decât cea mieloidă. Boala se manifestă asemanator, doar ca pornește de la tesutul limfatic.
Insuficiența renală
Boala renală poate reduce producția de celule roșii din sânge, reducând nivelul hematocritului. Insuficiența renală sau boala cronică renală este o boală care se manifestă în timp, în contextul căreia rinichii își pierd, parțial sau complet, capacitatea de a funcționa normal. Pe fondul bolii, apa, și substanțele toxice nu mai sunt eliminate de către rinichi, fiind reținute în organism.
Talasemia
Talasemia reprezintă un grup de boli ereditare ale sângelui care afectează capacitatea unei persoane de a produce hemoglobina, cauzând anemie. Boala este transmisă de la părinte la copil. Ambii părinți, sau doar un părinte, trebuie să fie purtători de gena patologică pentru a o transmite copilului. Talasemiile pot fi minore, intermediare sau majore. În funcție de gravitatea manifestărilor, boala poate provoca inclusiv decesul persoanei.
Boli autoimune
Condiții de sănătate cum ar fi artrita reumatoidă și lupus eritematos sistemic pot reduce numărul de globule roșii din sânge. Artrita reumatoidă apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod eronat propriile țesuturi ale corpului și afectează mucoasa articulațiilor și poate duce la eroziunea osoasă și la deformarea articulațiilor. Lupusul eritematos sistemic este o boală cronică autoimună care apare atunci când sistemul imunitar al corpului atacă propriile țesuturi afectând articulațiile, pielea, rinichii, inima, plămânii, creierul și celulele sanguine.
Mielodisplazia
Mielodisplazia se caracterizează prin numărul scăzut de globule roșii, de globule albe cu predispoziție spre infecții pe fondul unei disfuncții a măduvei osoase. Mielodisplazia sau sindromul mielodisplazic este o condiție de sănătate premalignă, care se referă la un grup de afecțiuni ale măduvei osoase sau ale celulelor stem hematopoietice. Mielodisplazia poate fi primară sau secundară, consecința a unui tratament agresiv de chimioterapie sau radioterapie.
Valoarea normală a hematocritului la copii
Nou-născuții au niveluri ridicate de hematocrit care scad treptat, pe măsură ce copiii cresc în vârstă.
Intervale normale de hematocrit
O (1) săptămână de viață | 47%-65% |
O lună (1) de viață | 30%-36% |
Un (1) an de viață | 29%-41% |
Zece (10) ani | 36%-40% |
Testarea hematocritului în sarcină
Printre investigațiile uzuale obligatorii pe care o femeie trebuie să le efectueze în timpul sarcinii se numară și hemoleucograma completă, hemoglobina, hematocrit, anemiile depistate fiind corectate prin tratament.
De asemenea, testele se repetă periodic având în vedere ca femeile gravide pot prezenta niveluri mai mici ale hematocritului decât cele normale, deoarece, în timpul sarcinii, crește volumul de sânge în organism.
Concluzie
Testul hematocrit poate fi realizat pentru a determina numărul de globule roșii din sângele unei persoane în contextul apariției unor probleme de sănătate, pentru diagnosticarea sau monitorizarea unor afecțiuni sau condiții medicale. Testul se adresează persoanelor de toate vârstele, copiilor și femeilor gravide si se efectuează la recomandarea unui medic specialist.
Bibliografie
- Davis, Charles Patrick. “Hematocrit Blood Test: Normal, High, Low Ranges.” Emedicinehealth, 2020, https://www.emedicinehealth.com/hematocrit_blood_test/article_em.htm.
- Martin, Lauren. “What is a normal hematocrit level?”, Medicalnewstoday, 2021, https://www.medicalnewstoday.com/articles/hematocrit-levels.
- Shiel, William. “Hematocrit Ranges and Chart: Test, High, Low, and Normal.”, Medicinenet, 2021, https://www.medicinenet.com/hematocrit/article.htm#what_is_a_normal_hematocrit_ranges_by_ages.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Spasmul ocular (ochi care se zbate): tipuri, cauze, remedii
Majoritatea persoanelor au resimțit măcar o dată în viață că li „se zbate ochiul”. Astfel de spasme oculare sunt în general banale și se manifestă prin apariția unor contracții involuntare ale musculaturii palpebrale, deseori asociate și cu spasme ale altor grupe de mușchi, în spe...

Dureri musculare (mialgii): de ce apar, simptome, remedii
Mialgiile, cunoscute sub denumirea de dureri musculare, sunt o cauză frecventă pentru care pacientul se prezintă la medic. Practic, durerile musculare se pot resimți oriunde în corp, mușchii reprezentând aproximativ 40% din totalul greutăţii corporale umane. Slăbiciunea musculară se nume�...

Durere de splină: ce trebuie să știi?
Durerea de splină poate semnala diverse infecții sau afecțiuni grave, motiv pentru care este necesar un diagnostic medical sigur și un tratament adecvat. Indiferent dacă apare fără o cauză cunoscută sau în urma unei lovituri, această durere nu trebuie ignorată, mai ales dacă este înso�...