Anemie: cauze, simptome, tratament

Tipuri de anemie

Există peste 400 de tipuri de anemie; fiecare are cauze diferite și necesită un anumit tip de tratament. Toate aceste tipuri de anemie sunt împărțite în mai multe grupuri:

Anemia cauzată de pierderea de sânge: celulele roșii din sânge se pot pierde prin sângerare; acest lucru se poate întâmpla lent, pe o perioadă lungă de timp și este posibil să nu prezinte niciun simptom sau se poate instala rapid, cu deteriorarea stării generale foarte repede, prin pierderi masive de sânge într-un timp foarte scurt. Cauzele acestui tip de anemie pot include:

• afecțiuni gastrointestinale, cum ar fi ulcere, hemoroizi, gastrită sau cancer;
• medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care pot provoca ulcere și gastrită;
• menstruația, mai ales dacă este abundentă;
• post traumatism sau postoperator;
• pierderi de sânge la naștere și în perioada imediat postpartum.

Anemia cauzată de scăderea sau producția defectuoasă de globule roșii: cu acest tip de anemie, corpul nu creează suficiente celule sanguine sau creează unele care nu funcționează așa cum ar trebui; acest lucru se poate întâmpla când este ceva în neregulă cu celulele roșii din sânge sau pentru că în organism nu există suficiente minerale și vitamine, de care celulele roșii au nevoie pentru a se forma în mod normal. Acest tip de anemie generează, la rândul ei, alte tulburări conexe:

• probleme cu măduva osoasă și celulele stem;
• anemie prin deficit de fier;
• anemia celulelor în seceră;
• anemie cu deficit de vitamine, în special B12 sau acid folic.

Problemele măduvei osoase: pot împiedica organismul să producă suficiente globule roșii. Poate fi o cauză de producție insuficientă a celulelor stem hematopoietice, celule stem din care se vor dezvolta celulele roșii sangvine dacă nu există suficiente celule stem; dacă sunt suficiente însă nu funcționează corect sau dacă sunt înlocuite cu alte celule, cum ar fi celulele canceroase, este posibil să apară anemia de diverse grade. Anemia cauzată de probleme ale măduvei osoase sau ale celulelor stem include:

• anemie aplastică;
• aplazia medulară (post chimioterapie);
• saturnism;
• talasemie sau alte tipuri de patologii care afectează sinteza de hemoglobină (ex: deficit de glucozo 6 fosfat dehidrogenază).

Anemia prin carență de fier: apare când nu există suficient fier mineral în organism. Măduva osoasă are nevoie de fier pentru a produce hemoglobină, partea globulelor roșii din sânge care transportă oxigenul la organe. Anemia prin deficit de fier poate fi cauzată de:

• dietă cu un aport redus de fier (ingestie scăzută de proteină animală);
• anumite medicamente, alimente și băuturi cu cofeină;
• afecțiuni digestive, cum ar fi boala Crohn, sau îndepărtarea unei părți a stomacului sau a intestinului subțire (scăderea abilității mucoasei gastrice de absorbi fierul - practic, scade suprafața de absorbție) sau patologii autoimune ale mucoasei gastrice (gastrită autoimună, gastrită atrofică), infecții cu Helicobacter Pylori;
• donare frecventă de sânge;
• antrenamente de rezistență;
• sarcină și alăptare;
• menstruație abundentă sau cu durată prelungită (metroragie), sângerarea între menstruații (menometrotragii);
• sângerarea cronică lentă, de obicei din sistemul digestiv (ulcere gastrice, varice esofagiene);
• cancere.

Anemia falciformă: este o tulburare în care celulele roșii din sânge, care în mod normal sunt ușor ovale (disc biconcav), iau o formă de seceră din cauza unei anomalii genetice. Acest tip de anemie se declanșează atunci când celulele roșii din sânge se descompun rapid, astfel încât oxigenul nu ajunge la organe; celulele roșii în formă de semilună (seceră) se pot bloca în vasele de sânge mici și pot provoca cheaguri de sânge (trombi) și, implicit, durere; acest tip de anemie este frecvent întâlnită la populația afro-americană;

Anemia cu deficit de vitamine poate apărea atunci când organismul nu primește suficientă vitamina B12 și acid folic, care sunt necesare pentru producția de globule roșii (cunoscute ca anemie megaloblastică, anemie Biermer sau anemie pernicioasă). Acest tip de anemie poate fi cauzat de:

• deficiențe alimentare (vegetarienii în cazul deficitului de vitamina B12);
• alte cauze: medicamente, abuzul de alcool și bolile intestinale, cum ar fi sprue tropical;
• patologii hematologice (sindrom mielodisplazic, sindroame mieloproliferative).

Anemia asociată cu alte afecțiuni cronice: apare, de obicei, în cadrul unei inflamații de lungă durată; proteinele inflamatorii încetinesc producția de celule roșii tinere a măduvei osoase în diferite moduri. Condițiile care provoacă acest tip de anemie includ:

• boli renale;
• hipotiroidism;
• vârsta;
• boli cronice, cum ar fi cancerul, infecțiile, lupusul, diabetul sau artrita reumatoidă.

Anemia cauzată de distrugerea globulelor roșii: când celulele roșii din sânge sunt fragile și nu pot face față presiunii călătoriei prin corp, ele se pot distruge, provocând ceea ce se numește anemie hemolitică; această afecțiune se poate declanșa încă de la naștere sau se poate dezvolta mai târziu. Uneori, cauzele anemiei hemolitice sunt neclare, dar pot include:

• un atac al sistemului imunitar, ca și în cazul bolilor autoimune precum lupusul;
• afecțiuni care pot fi transmise ereditar (thalasemia, deficitul de glucozo 6 fosfat dehidrogenază etc);
• splină mărită (splenomegalie): în cazuri rare, aceasta poate să ducă la distrugerea celulelor roșii din sânge;
• un stres asupra organismului, cum ar fi infecții, medicamente, venin de șarpe sau păianjen sau anumite alimente;
• toxine provenite din boala hepatică sau renală avansată;
• grefe vasculare, valve protetice ale inimii, tumori, arsuri severe, apariția anumitor substanțe chimice, hipertensiune arterială severă și tulburări de coagulare;
• anumite patologii hematologice sau cancere care pot duce la hemoliză (hemoglobinuria paroxistică nocturnă, anemia hemolitică cu anticorpi la cald sau cu anticorpi la rece, anemia hemolitică autoimună, anemia hemolitică din leucemia limfatică cronică, etc).

Anemia în sarcină

Anemia, în special anemia prin carență de fier, este frecventă în timpul sarcinii, când corpul femeii trece prin multe schimbări. Organismul ei trebuie să producă cu 20-30% mai mult sânge, ceea ce înseamnă că are nevoie de mai mult fier și vitamine.

În timpul sarcinii, o femeie are nevoie de 27 de miligrame de fier în fiecare zi. Dar deseori se întâmplă ca fierul să nu fie suficient pentru al doilea și al treilea trimestru, ceea ce poate duce la anemie. În timp ce anemia ușoară este normală în timpul sarcinii, anemia severă ar putea expune și copilul la risc de anemie.

O anemie severă în primele două trimestre de sarcină poate implica un risc mai mare de prematuritate sau de a naște un copil cu o greutate mică. De asemenea, nu este exclus un risc mai mare de pierdere de sânge în timpul travaliului și de vulnerabilitate în fața infecțiilor.

Femeile sunt mai susceptibile de a face anemie în timpul sarcinii dacă:

• sunt vegetariene: au un risc mai mare de a avea o deficiență de vitamina B12;
• au boala celiacă sau boala Crohn, ori au suferit o intervenție chirurgicală de micșorare a stomacului;
• prezintă hipotiroidism asociat sau alte boli digestive precum gastritele (autoimune, atrofice, etc).

Riscul de anemie feriprivă (prin carență de fier) este mai mare în timpul sarcinii pentru femeile care:

• au două sarcini la intervale scurte de timp;
• au sarcini gemelare sau multiple;
• au vărsături frecvente din cauza grețurilor matinale;
• nu primesc suficient fier din dieta lor și din vitaminele prenatale;
• au avut menstruații abundente înainte de sarcină.

Este posibil ca o femeie să nu aibă simptome clare de anemie în timpul sarcinii decât dacă numărul de celule roșii este foarte scăzut. Simptomele și semnele anemiei pot include:

• piele palidă;
• senzație de oboseală;
• vertij sau amețeli;
• dificultăți de respirație;
• bătăi rapide ale inimii (tahicardie);
• probleme de concentrare;
• rezistență scăzută la eforturi fizice.

Care sunt factorii de risc ai anemiei

Oricine poate face anemie, dar afecțiunea este mai frecventă la femeile aflate la vârsta fertilă, precum și la femeile însărcinate, la copii și la adulții în vârstă și, nu în ultimul rând, la pacienții cu boli maligne.

Factorii de risc includ:

• dietă săracă în alimente bogate în fier, cum ar fi carnea roșie, ficatul, fructele de mare, fasolea, nucile, legumele cu frunze de culoare verde închis, cerealele integrale și alimentele fortificate cu fier (cum ar fi cerealele și pâinea);
• probleme cu intestinul subțire: o boală care afectează modul în care intestinul subțire ia nutrienți crește riscul de anemie;
• probleme la nivelul tubului digestiv - gastrita, ulcerele gastrice sau duodenale, varice esofagiene, polipi colonici sau diverticuli ce pot sângera, hemoroizi interni complicați;
• menstruația: în general, a avea menstruații abundente poate crea un risc de anemie;
• sarcina: femeile însărcinate care nu iau multivitamine cu acid folic și fier prezintă un risc crescut de anemie;
• afecțiuni cronice: cancerul, insuficiența renală, diabetul, tiroidita sau o altă afecțiune cronică cresc riscul de anemie;
• vârsta: persoanele de peste 65 de ani au un risc crescut de anemie.

Cum poate fi diagnosticată anemia

Pentru a diagnostica anemia, medicul se va interesa în primă fază despre simptomele pacientului. Deoarece anemia apare atunci când nu există suficiente globule roșii sănătoase, medicul va recomanda și anumite teste de sânge:

• hemoleucogramă completă: acest test este util și pentru a verifica nivelul de vitamina B12 sau B9;
• hemoglobină: hemoglobina este componenta principală a globulelor roșii; testul este adesea folosit pentru a detecta anemia;
• testarea hematocritului: măsoară procentul de globule roșii din sânge;
• frotiu de sânge periferic: celulele roșii din sânge sunt examinate la microscop pentru a se evalua dimensiunea și forma celulelor sanguine;
• numărul de reticulocite: reticulocitele sunt globule roșii imature; acest test verifică dacă măduva osoasă produce suficiente globule roșii sănătoase;
• determinarea nivelului de fier din organism: este cel mai bun indicator al rezervelor totale de fier din corp (feritina), sideremia - indicator al nivelului de fier din sânge, CTLF (capacitatea totală de legare a fierului) şi saturația transferinei sau coeficientul de saturație al transferinei - indicatori despre nevoile de fier ale organismului;
• dozare a vitaminei B12 şi a acidului folic.

Doar în cazuri rare, medicul va decide să preleveze și o probă de măduvă osoasă pentru a determina cauza anemiei (în cazul în care nu prezentați deficite de fier, vitamina B12 sau acid folic).

Ce complicații poate avea anemia

Anemia poate avea consecințe grave asupra sănătății generale atunci când nu este tratată la timp. Complicațiile anemiei variază în funcție de tipul de anemie, de severitatea acesteia și de durata perioadei în care corpul a funcționat cu un deficit de oxigen transportat de globulele roșii. Odată ce anemia devine cronică sau severă, riscurile asociate acestei afecțiuni cresc semnificativ. Iată care sunt principalele complicații care pot apărea în cazul anemiei:

• Oboseală cronică și performanță redusă: una dintre cele mai comune și imediate complicații ale anemiei pe care pacienții cu anemie o incriminează este oboseala cronică. Persoanele anemice au un nivel redus de hemoglobină, ceea ce înseamnă că țesuturile și organele corpului nu primesc suficient oxigen. Acest lucru conduce la o senzație de constantă de oboseală, chiar și după odihnă sau somn adecvat. De cele mai multe ori, pacienții pun aceste simptome pe seama joburilor solicitante, înaintării în vârstă sau lipsei de odihnă. În cazurile severe, oboseala poate afecta capacitatea de concentrare, memoria și performanța la locul de muncă sau la școală. La sportivi, anemia poate reduce drastic performanțele fizice, întrucât lipsa de oxigen afectează rezistența și recuperarea musculară. În cazurile grave, această oboseală poate deveni atât de debilitantă încât afectează activitățile zilnice normale, ducând la simptome severe sau chiar la probleme respiratorii (dispnee sau respirație greoaie), dureri toracice anterioare (gheară în piept - în special la pacienții vârstnici, la eforturi mici).
• Complicații cardiovasculare: una dintre cele mai serioase complicații ale anemiei netratate este impactul pe care aceasta îl poate avea asupra sistemului cardiovascular. În încercarea de a compensa lipsa de oxigen, inima începe să pompeze mai rapid sângele. Acest lucru pune o presiune suplimentară asupra inimii și poate duce la tahicardie sau aritmii și la dureri la nivelul toracal anterior („dureri în piept”). Pe termen lung, această solicitare suplimentară a inimii poate contribui la dezvoltarea cardiomegaliei (creșterea în volum a inimii) și la insuficiență cardiacă. Inima, în special la persoanele cu alte boli cardiovasculare preexistente, poate să nu mai fie capabilă să facă față nevoilor crescute de oxigen ale corpului. Anemia severă, mai ales de tipul anemiei hemolitice sau anemiei feriprive netratate, poate duce chiar la infarct miocardic, în cazuri extreme (când nivelul oxigenului transportat de globulele roșii prin hemoglobină este insuficient pentru oxigenarea țesuturilor de la nivel cardiac).
• Sistemul imunitar compromis: anemia poate afecta și funcționarea sistemului imunitar. Globulele roșii joacă un rol crucial în furnizarea de oxigen către celulele imune care protejează organismul împotriva infecțiilor. În cazul anemiei, aceste celule nu primesc suficient oxigen pentru a funcționa eficient, iar rezultatul este un sistem imunitar slăbit. Persoanele cu anemie sunt mai predispuse la infecții frecvente sau la vindecarea lentă a rănilor. În plus, anemia poate agrava evoluția bolilor cronice, cum ar fi diabetul sau insuficiența renală, afectând capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.
• Complicații în sarcină: femeile însărcinate sunt expuse unui risc mai mare de anemie, în special anemie feriprivă, din cauza nevoilor crescute de fier pentru dezvoltarea fătului. Anemia în sarcină poate avea complicații severe atât pentru mamă, cât și pentru copil. La mamă, poate provoca oboseală extremă, preeclampsie, naștere prematură sau hemoragii postpartum. O altă problemă frecvent întâlnită la femeile însarcinate o reprezintă agravarea anemiei prezente anterior din cauza unei thalasemii (boală genetică ereditară ce constă în defecte de sinteză ale hemoglobinei), astfel pacientele ce anterior prezintă anemie din cauza thalasemiei, pot dezvolta în sarcină o agravare a anemiei, ce poate conduce la și mai multe complicații. Pentru copil, anemia mamei poate duce la greutate mică la naștere, dezvoltare insuficientă sau chiar deces neonatal. În plus, anemia severă în sarcină poate crește riscul de anemie infantilă și de dezvoltare întârziată în copilărie.
• Afectarea funcției cognitive: anemia, în special anemia cronică, poate afecta funcțiile cognitive, în special la copii și vârstnici. La copii, anemia feriprivă poate întârzia dezvoltarea cognitivă și motorie, ducând la dificultăți de învățare și scăderea performanței școlare, scăderea capacității de concentrare. Oxigenarea insuficientă a creierului interferează cu procesele de învățare și concentrare. La adulți, anemia severă poate duce la probleme de memorie, lipsa concentrării și dificultăți în luarea deciziilor. În cazuri extreme, anemia poate contribui la demență sau alte tulburări cognitive, mai ales în rândul vârstnicilor.
• Complicații ale organelor vitale: anemia severă și prelungită poate afecta funcționarea mai multor organe vitale, cum ar fi rinichii și ficatul. Lipsa cronică de oxigen poate duce la leziuni renale și insuficiență renală, deoarece rinichii au nevoie de oxigen pentru a filtra sângele eficient. De asemenea, anumiți pacienți pot dezvolta hepatomegalie sau splenomegalie, mai ales în cazul anemiilor hemolitice, unde globulele roșii sunt distruse prea rapid. Acest lucru poate duce la o serie de complicații suplimentare, inclusiv icter și colestază.
• Complicații în cazul anemiilor severe și rare: anemiile severe, cum ar fi anemia aplastică sau anemia hemolitică autoimună, pot avea complicații grave. În cazul anemiei aplastice, măduva osoasă nu produce suficiente celule sanguine, ceea ce poate duce la infecții grave, sângerări necontrolate și, în cazuri extreme, la deces. Anemiile hemolitice autoimune, în care organismul atacă propriile globule roșii, pot provoca crize hemolitice, unde distrugerea accelerată a globulelor roșii duce la o scădere rapidă a oxigenului din sânge. Aceste crize pot necesita intervenții medicale de urgență și pot duce la complicații grave. Splenomegalia, una din cele mai frecvente complicații apărute în cazul anemiilor hemolitice, poate aduce complicații severe secundare, precum inapetenta (lipsa poftei de mâncare) sau senzație de sațietate precoce (ceea ce într-un final poate duce la pierderea involuntară în greutate), rupturi splenice (ce pot avea final tragic - decesul, fiind un organ extrem de vascularizat).