Spasmul ocular (ochi care se zbate): tipuri, cauze, remedii

Specialități
30 Octombrie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
Cauze si remedii pentru spasmul ocular ochi care se zbate

Despre spasmul ocular

Majoritatea persoanelor au resimțit măcar o dată în viață că li „se zbate ochiul”. Astfel de spasme oculare sunt în general banale și se manifestă prin apariția unor contracții involuntare ale musculaturii palpebrale, deseori asociate și cu spasme ale altor grupe de mușchi, în special la nivelul membrelor inferioare.

Spasmele oculare de obicei apar unilateral, mai des la femei decât la bărbați, în special la nivelul pleoapei inferioare. În popor sunt cunoscute sub denumirea de „bătăi ale ochilor” și sunt asociate cu apariția unor evenimente mai mult sau mai puțin plăcute în viața respectivei persoane.

Bătăilor ochiului drept îi sunt atribuite evenimente plăcute, în timp ce ochiul stâng este asociat cu evenimente mai puțin plăcute. În realitate, acestea sunt doar superstiții.

Tipuri de spasme oculare

Există trei tipuri frecvente de spasme oculare: blefarospasmul, spasmul hemifacial, miochimia.

Blefarospasmul

Debutează prin clipiri dese ce pot afecta ambii ochi, este rar întâlnit și potențial sever deoarece poate duce la orbire funcțională prin imposibilitatea menținerii deschise a pleoapelor. Evoluția poate fi către rezoluție spontană în câteva zile sau către contractură generalizată a musculaturii cu imposibilitatea menținerii deschise a pleoapelor.

Etiologia este necunoscută, însă este incriminată funcționarea anormală a ganglionilor bazali. Deseori, blefarospasmul poate apărea ca simptom asociat în afecțiuni neurologice precum boala Parkinson sau sindromul Tourette.

Spasmul hemifacial

Implică apariția unor contracturi musculare la nivelul unei jumătăți a feței ce include și pleoapa. Etiologia poate include cauze vasculo-nervoase, tumorale sau poate rămâne necunoscută.

Miochimia

Este spasmul ocular cel mai des întâlnit. Miochimia afectează doar pleoapa, manifestându-se prin contracții involuntare, repetitive, cu durată de câteva secunde până la 1 minut ale musculaturii palpebrale, superioare sau inferioare.

Cauze

Printre cauzele frecvente asociate cu apariția spasmelor oculare se numără:

  • Oboseala;
  • Stresul;
  • Anxietatea;
  • Abuzul de cofeină sau alcool;
  • Dezechilibrele minerale: carențe de Mg, Ca, vitamina B12, K, Fe;
  • Utilizarea în exces a ecranelor;
  • Efectele adverse ale anumitor medicamente;
  • Stările gripale;
  • Alergiile;
  • Poate fi asociat neuropatiei din diabetul zaharat sau sclerozei multiple.

Printre cauzele oftalmologice asociate cu apariția spasmelor oculare se numără:

  • Inflamații;
  • Alergii;
  • Blefarite;
  • Sindrom de ochi uscat;
  • Vicii de refracție necorectate.
Cauze si remedii pentru spasmul ocular ochi care se zbate

Care sunt factorii de risc asociați cu spasmul ocular?

Spasmul ocular este, de cele mai multe ori, un fenomen temporar și inofensiv; totuși, anumite probleme și comportamente pot crește probabilitatea apariției spasmului ocular. Factorii de risc principali asociați cu spasmul ocular includ:

  • Stresul și anxietatea: stresul emoțional și tensiunea mentală sunt printre cei mai comuni factori declanșatori ai spasmelor oculare. Când o persoană este stresată sau anxioasă, corpul eliberează hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, care pot afecta funcționarea normală a mușchilor din jurul ochilor, ducând la spasme involuntare. Persoanele care trec prin perioade intense de stres sau se confruntă cu anxietate pot observa o frecvență crescută a spasmelor oculare.
  • Oboseala și lipsa somnului: oboseala oculară și privarea de somn sunt factori majori în dezvoltarea spasmului ocular. Lipsa somnului poate slăbi mușchii din jurul ochilor, afectând funcționarea normală și cauzând contracții involuntare. Persoanele care nu dorm suficient sau care au un program de somn neregulat sunt mai predispuse la spasme oculare.
  • Consumul excesiv de cofeină și alcool: cofeina și alcoolul, atunci când sunt consumate în cantități mari, pot stimula sistemul nervos central și pot contribui la apariția spasmelor oculare. Cofeina stimulează activitatea musculară, iar alcoolul poate deshidrata corpul, ambele influențând activitatea mușchilor oculari și generând spasme. Persoanele care consumă cantități mari de cafea, băuturi energizante sau alcool pot observa o creștere a frecvenței spasmelor oculare.
  • Expunerea prelungită la ecrane: utilizarea pe termen lung a dispozitivelor digitale (computere, telefoane, tablete) poate cauza oboseală oculară și spasm ocular. Privitul intens la ecrane pentru perioade lungi de timp poate suprasolicita mușchii oculari, reducând frecvența clipitului și cauzând uscăciune oculară, ceea ce poate duce la spasme. Persoanele care lucrează în mod constant cu ecrane sau nu iau pauze frecvente sunt mai expuse riscului de spasme oculare.
  • Uscăciunea oculară: ochiul uscat este o afecțiune care se poate agrava în anumite medii sau ca urmare a unor factori de sănătate. Uscăciunea oculară irită suprafața ochiului, ceea ce poate duce la contracții involuntare ale mușchilor din jurul pleoapelor. Persoanele cu sindromul ochilor uscați au un risc mai mare de a dezvolta spasme oculare. Aceasta poate fi mai frecventă în condiții de aer uscat, în urma utilizării prelungite a lentilelor de contact sau ca efect secundar al unor medicamente.
  • Iritarea oculară și alergiile: alergiile sau iritanții precum fumul, praful sau poluarea pot declanșa spasme oculare. Când ochii sunt iritați sau inflamați din cauza alergiilor, mușchii pleoapelor pot reacționa prin contracții involuntare pentru a proteja ochiul. Acest mecanism de apărare naturală poate cauza spasme frecvente. Persoanele care suferă de alergii sezoniere sau sunt expuse frecvent la iritanți de mediu pot experimenta mai des spasme oculare.
  • Deficiențe nutriționale: un nivel scăzut de vitamine și minerale esențiale, precum magneziul și potasiul, poate contribui la dezvoltarea spasmelor musculare, inclusiv ale ochilor. Magneziul joacă un rol important în reglarea funcțiilor musculare și nervoase. Lipsa acestui mineral poate duce la apariția contracțiilor musculare necontrolate, inclusiv la nivelul pleoapelor. Persoanele cu o dietă săracă în minerale esențiale sau care au un dezechilibru electrolitic sunt mai predispuse la spasme oculare.
  • Boli neurologice: în cazuri rare, spasmul ocular poate fi un simptom al unei afecțiuni neurologice subiacente. Afecțiuni precum distonia, sindromul Tourette sau scleroza multiplă pot afecta funcționarea normală a sistemului nervos, ducând la spasme involuntare ale mușchilor, inclusiv la nivel ocular. Dacă spasmele oculare sunt persistente și însoțite de alte simptome neurologice, este necesară o evaluare medicală de specialitate.
  • Vârsta înaintată: pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, riscul de a dezvolta spasme oculare crește. Îmbătrânirea poate slăbi mușchii și nervii, crescând susceptibilitatea la contracțiile involuntare ale mușchilor pleoapelor. Persoanele în vârstă pot observa spasme oculare mai frecvente, care pot fi agravate de alte afecțiuni de sănătate asociate cu îmbătrânirea.
  • Medicamente și efecte secundare: anumite medicamente pot provoca spasme oculare ca efect secundar.Medicamentele precum antipsihoticele, antiepilepticele sau cele care afectează nivelul de dopamină în creier pot declanșa spasme oculare involuntare. Persoanele care iau astfel de medicamente ar trebui să discute cu medicul lor dacă observă spasme oculare persistente.

Care sunt simptomele asociate cu spasmul ocular?

Spasmul ocular se referă la contracția involuntară și repetată a mușchilor din jurul ochilor. Acest fenomen poate provoca disconfort și poate fi un semn al unor afecțiuni subiacente. Iată care sunt simptomele cele mai comune asociate cu spasmul ocular:

  • Anxietate: mușchii din jurul ochilor se contractă brusc și involuntar. Aceste contracții pot varia ca intensitate și frecvență, apărând ocazional sau repetitiv. Persoanele afectate pot simți că pleoapele se mișcă rapid și necontrolat, ceea ce poate provoca anxietate.
  • Uscăciunea ochilor: uscăciunea oculară poate acompania spasmele, determinând o senzație de disconfort sau arsură. Acest simptom poate fi rezultatul unei producții insuficiente de lacrimi sau al expunerii prelungite la ecrane (computer, telefon) fără pauze adecvate.
  • Iritabilitate oculară: ochii iritați sau roșii pot apărea în urma spasmului ocular. Acest lucru poate include o senzație de mâncărime, sensibilitate la lumină și disconfort general.
  • Dificultăți de concentrare: spasmele pot face dificilă concentrarea asupra sarcinilor de zi cu zi, cum ar fi cititul sau utilizarea computerului. Acest simptom poate afecta performanța profesională și personală, provocând stres și frustrare.
  • Senzație de oboseală a ochilor: mulți oameni raportează o senzație de oboseală intensă a ochilor, similară cu cea resimțită după o perioadă lungă de muncă la calculator. Aceasta poate fi însoțită de dureri de cap sau de o senzație de presiune în zona oculară.
  • Fotofobie: sensibilitatea crescută la lumină poate apărea, determinând disconfort în prezența luminii puternice. Persoanele afectate pot căuta să evite lumina directă sau să poarte ochelari de soare chiar și în interior.
  • Spasme repetate: în cazuri severe, spasmele pot deveni atât de frecvente încât afectează capacitatea de a deschide complet ochii. Aceasta poate duce la o stare de oboseală oculară extremă și poate necesita intervenție medicală.
  • Umflarea pleoapelor: în unele cazuri, spasmele pot cauza umflarea pleoapelor, ceea ce poate agrava disconfortul. Aceasta poate fi o reacție la iritația oculară cauzată de contracțiile musculare.
  • Reacții emoționale: spasmul ocular poate provoca reacții emoționale, precum anxietatea sau iritarea. Stresul asociat cu simptomele poate agrava spasmele, creând un cerc vicios.

Tratament

Deoarece majoritatea spasmelor oculare sunt tranzitorii și benigne, primele măsuri care pot fi luate sunt: odihna, eliminarea cofeinei, pauze dese în fața ecranelor, comprese calde la nivelul pleoapelor, corecția deficitelor de Ca, Mg, Fe, K, vitamina B12.

În situația în care simptomatologia persistă peste 10 zile sau dacă este însoțită și de alte simptome precum scăderea acuității vizuale, durere oculară, fotofobie, este necesară efectuarea unui consult oftalmologic complet pentru diagnosticarea și tratarea unor eventuale afecțiuni oftalmologice asociate precum blefaritele, meibomitele sau sindromul de ochi uscat.

Există și situații în care spasmele oculare sunt însoțite de spasme ale musculaturii întregii hemifete sau alte semne neurologice. În astfel de situații se impune efectuarea unui consult neurologic.

În situații severe, când simptomatologia persistă în ciuda diagnosticării și tratării afecțiunilor asociate, se poate recurge ca măsură terapeutică la injectarea de toxină botulinică de tip A la nivelul musculaturii perioculare afectate.

Tratamentul chirurgical constă în efectuarea unei miomectomii parțiale (excizia unei porțiuni din mușchiul orbicular) sau extinse (excizia mușchiului orbicular, corugator și procerus).

Din cauza complicațiilor asociate nu se recurge la această măsură terapeutică decât în situația în care injecțiile cu toxina botulinică nu funcționează.

Cum pot fi prevenite spasmele oculare?

Spasmele oculare pot fi adesea prevenite prin modificări simple ale stilului de viață și prin gestionarea factorilor de risc care contribuie la apariția acestora. Deși nu există o metodă garantată de a preveni complet spasmele oculare, următoarele măsuri pot reduce semnificativ frecvența și intensitatea lor.

  • Odihnă și somn suficient: unul dintre cei mai comuni factori declanșatori ai spasmelor oculare este oboseala, mai ales lipsa somnului. Este important să ai un program de somn regulat și să încerci să dormi cel puțin 7-8 ore pe noapte. Un somn de calitate ajută la relaxarea mușchilor oculari și la reducerea tensiunii oculare, prevenind astfel spasmele.
  • Gestionarea stresului: stresul emoțional și fizic poate agrava sau declanșa spasmele oculare. De aceea, este esențial să gestionezi eficient stresul prin tehnici de relaxare. Activități precum meditația, yoga, exercițiile de respirație profundă sau chiar pauze scurte în timpul zilei pot contribui la reducerea tensiunii și la prevenirea spasmelor.
  • Limitarea consumului de cofeină și alcool: cofeina și alcoolul pot stimula sistemul nervos și pot declanșa sau agrava spasmele oculare. Reducerea consumului acestor substanțe poate avea un efect pozitiv asupra sănătății oculare. Limitează consumul de cafea, ceaiuri bogate în cofeină, băuturi energizante și alcool. În schimb, optează pentru apă și băuturi fără stimulente.
  • Hidratarea adecvată: deshidratarea poate cauza dezechilibre electrolitice care afectează funcționarea mușchilor, inclusiv pe cei oculari. Asigură-te că bei suficiente lichide zilnic pentru a preveni deshidratarea. Hidratarea corectă ajută la menținerea funcționării optime a mușchilor și la prevenirea contracțiilor involuntare.
  • Pauze regulate pentru ochi: o perioadă prelungită în fața ecranelor (computer, telefon, televizor) poate cauza tensiune oculară, care poate declanșa spasme. Este recomandat să iei pauze regulate pentru a-ți relaxa ochii.
  • Utilizarea corectă a ochelarilor sau lentilelor: problemele de vedere netratate, cum ar fi miopia sau hipermetropia, pot pune tensiune pe ochi și pot declanșa spasme. Este important să porți ochelari sau lentile de contact cu dioptrii corecte. Vizitează un oftalmolog în mod regulat pentru a te asigura că dioptriile sunt corecte și că ochii nu sunt supuși unei tensiuni suplimentare.
  • Exerciții pentru ochi: exercițiile oculare pot ajuta la relaxarea mușchilor oculari și la prevenirea spasmelor. De exemplu, mișcarea ochilor în sus, jos, stânga și dreapta poate elibera tensiunea acumulată. Aceste exerciții simple pot preveni spasmele oculare și pot reduce oboseala oculară.
  • Consumul adecvat de nutrienți: deficiențele de nutrienți, cum ar fi cele de vitamina B12 și magneziu, pot contribui la spasmele oculare. Consumul unei diete echilibrate, bogată în vitamine și minerale, poate ajuta la prevenirea lor. Include în dieta ta alimente bogate în magneziu, cum ar fi nucile, leguminoasele și semințele, și alimente bogate în vitamina B12, cum ar fi ouăle, lactatele și peștele.
  • Controlul alergiilor oculare: alergiile oculare pot duce la frecarea ochilor, ceea ce poate provoca spasme. Utilizarea antihistaminicelor sau a picăturilor pentru ochi poate ajuta la controlul acestor simptome. Consultă un medic oftalmolog pentru a primi tratamentul adecvat în caz de alergii și pentru a preveni simptomele asociate, inclusiv spasmele oculare.
  • Consult medical periodic: dacă spasmele oculare persistă sau se agravează, este important să consulți un specialist. Acesta poate identifica eventuale probleme de sănătate care contribuie la apariția spasmelor. Mergi la un consult oftalmologic sau neurologic dacă spasmele oculare devin frecvente sau dacă sunt asociate cu alte simptome, cum ar fi durerea de cap sau tulburările de vedere.

Când e recomandat să consulți un specialist în cazul spasmului ocular?

Spasmul ocular este, de obicei, o afecțiune benignă și temporară, însă în anumite situații, poate semnala probleme de sănătate mai grave. Este important să fii atent la evoluția și caracteristicile simptomelor pentru a ști când să consulți un specialist.

  • Spasmele persistă mai mult de câteva zile sau săptămâni: deși spasmele oculare apar frecvent și dispar de la sine, dacă acestea durează mai mult de o săptămână și nu se ameliorează, ar putea fi necesar să consulți un medic. Persistența spasmelor poate semnala o problemă subiacentă, cum ar fi un dezechilibru nutrițional, o afecțiune neurologică sau o altă problemă de sănătate care trebuie investigată.
  • Spasmele se extind la alte părți ale feței: dacă spasmul ocular începe să afecteze și alte zone ale feței, cum ar fi buzele, obrajii sau fruntea, poate fi vorba despre o afecțiune neurologică mai gravă. Spasmele faciale generalizate pot fi semne ale distoniei (o tulburare neuromusculară) sau ale altor afecțiuni ale sistemului nervos. Acestea necesită o evaluare medicală completă pentru a exclude probleme grave.
  • Durere sau disconfort ocular: dacă spasmul ocular este însoțit de durere, disconfort intens sau ochi roșii și iritați, poate fi vorba despre o afecțiune oculară, cum ar fi conjunctivita, sindromul ochiului uscat sau chiar o infecție oculară. În acest caz, medicul oftalmolog poate evalua sănătatea ochilor și poate recomanda tratamente pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.
  • Dificultăți de vedere sau schimbări ale vederii: dacă pe lângă spasmul ocular apar și probleme de vedere, cum ar fi vedere încețoșată, dublă sau pierderi temporare de vedere, este necesar un consult urgent. Schimbările bruște de vedere pot semnala afecțiuni mai grave, cum ar fi o problemă neurologică, o afecțiune vasculară sau o problemă oculară severă, cum ar fi glaucomul.
  • Spasme puternice și constante: dacă spasmele sunt foarte intense și interferează cu activitățile zilnice, cum ar fi cititul sau condusul, este recomandat să consulți un specialist. Spasmele severe pot fi asociate cu afecțiuni precum blefarospasmul esențial, o afecțiune cronică care necesită tratament specializat.
  • Istoric familial de afecțiuni neurologice: dacă în familie există antecedente de boli neurologice, cum ar fi distonia, boala Parkinson sau scleroza multiplă și începi să ai spasme oculare persistente, este indicat să faci o evaluare medicală. Istoricul familial poate crește riscul de a dezvolta afecțiuni neurologice, iar spasmul ocular ar putea fi un simptom timpuriu care necesită investigații suplimentare.
  • Reacții adverse la medicamente: dacă ai început un tratament nou și ai observat spasme oculare ca efect secundar, consultarea medicului este esențială. Unele medicamente pot provoca spasme musculare ca efect secundar. Medicul poate ajusta doza sau poate schimba tratamentul pentru a evita aceste simptome.
  • Alte simptome asociate: dacă spasmul ocular este însoțit de alte simptome îngrijorătoare, precum amețeli, dificultăți de vorbire, slăbiciune musculară sau alte probleme motorii, este important să te adresezi imediat unui specialist. Aceste simptome pot fi semne ale unor probleme neurologice grave, cum ar fi un accident vascular cerebral, care necesită intervenție medicală rapidă.
  • Frecvență crescută a episoadelor: dacă episoadele de spasme oculare devin din ce în ce mai frecvente și se repetă la intervale scurte de timp, este indicat să mergi la medic. Frecvența crescută poate indica un dezechilibru intern sau o problemă medicală care necesită investigații suplimentare.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării