Durerea de gat poate fi produsa de inflamatia faringelui si a amigdalelor (faringita / amigdalita), de mase cervicale (ganglioni, tumori, parotide inflamate), de mase musculare (torticolis), de algii vasculare.
Durerea in gat este un simptom al unei boli care afecteaza faringele sau amigdalele; este foarte frecvent intalnita la copil; este o inflamatie perceputa ca o senzatie de funicaturi la nivelul gatului, iar inghitirea este dureroasa, motive care produc inapetenta/refuzul alimentatiei in special la copiii mici, ducand la ingrijorare in randul parintilor si impunand prezentarea la medic. Durerea in gat este cunoscuta medical ca faringita sau amigdalita.
Etiologia durerilor in gat la copil include variati agenti patogeni:
- Bacterieni:Streptococus pyogenes (indeosebi streptococ betahemolitic grup A), Mycoplasma pneumoniae, posibil Chlamydia trachomatis, fuzospirili si anaerobi;
- Virali: virusurile gripale, adenovirusurile, virus sincitial respirator, herpes virus simplex, virus Epstein – Barr, virusurile paragripale si enterovirusurile (Coxachie);
- Alte cauze de dureri in gat: alergiile (insotite de ochi rosii si umflati, nas infundat, stranut), aerul uscat (mai ales in timpul iernii cand facem cald in camera putem simti gatul aspru), poluarea sau alte iritante, boala de reflux gastroesofagian (acidul din stomac urca prin esofag; iritarea gatului nu este prezenta in combinatie cu simptome tipice de boli virale / bacteriene).
CUM SE MANIFESTA DUREREA IN GAT LA COPII
- Inflamarea ganglionilor localizati de o parte si de alta a gatului;
- Prezenta petelor albe pe amigdale;
- Gatul este rosu, amigdalele inflamate, ceea ce produce dureri/jena la inghitit;
- Uneori puncte rosii pe cerul gurii si inflamarea omuletului;
- Ulceratii, vezicule, hipertrofia gingiilor;
- Scaderea poftei de mancare;
- Febra;
- Raguseala;
- Durere care iradiaza la nivelul urechilor;
- Obstructie nazala si rinoree;
- Iritatii la nivelul ochilor.
CAND TREBUIE MERS DE URGENTA LA MEDIC
- Daca copilul are dificultate in respiratie;
- Daca are dificultati la inghitire sau saliveaza abundent;
- Daca acuza intepenirea gatului;
- Daca are febra peste 38,5 care nu cedeaza la antitermice sau reapare la valori inalte;
- Daca refuza alimentatia, in special lichidele;
- Daca durerea este severa;
- Daca durerea este insotita de somnolenta;
- Daca este in contact cu persoane cu infectie streptococica;
- Daca are dureri de cap, eruptie, dureri de stomac, varsaturi.
MANIFESTARI CLINICE SUGESTIVE PENTRU O FARINGITA STREPTOCOCICA COMPARATIV CU FARINGITA VIRALA
- Varsta: frecvent 3-14 ani;
- Epidemiologia: contact cu infectie streptococica;
- Febra: medie / inalta;
- Frison: mai frecvent;
- Semne de rinita (rinoree, stranut, obstructie nazala): mai rar;
- Odinofagie : severa;
- Disfagie: frecventa;
- Disfonie: mai rara;
- Tusea: mai rara;
- Varsaturi: mai frecvent;
- Diaree: mai rar;
- Eruptie scarlatiniforma: mai frecvent;
- Adenopatie latero cervicala: mai frecventa;
- Adenopatie latero cervicala dureroasa: mai frecventa;
- Depozite amigdaliene: mai frecvent;
- Hipertrofia amigdaliana: mai frecvent;
- Petesii la nivelul palatului: mai frecvente.
COMPLICATII ALE INFECTIILOR IN GAT
Infectiile bacteriene si virale netratate corespunzator pot duce la complicatii severe:
I.Infectia cu streptococ betahemolitic
Complicatii supurative precoce:
1.Locale/neinvazive:
1.1: adenita cervicala;
1.2: abces (periamigdalian, retrofaringian, parafaringian);
1.3: otita medie;
1.4: mastoidita;
1.5: sinuzita;
1.6: pneumonie
2.Diseminate / invazive:
2.1: becteriemie;
2.2: sepsis;
2.3: endocardita;
2.4: meningita
Complicatii nesupurative (tardive)
-
Reumatism articular acut;
-
Artrita reactiva poststreptococica;
-
Glomerulonefrita acuta poststreptococica;
-
Eritem nodos
II. Infectia cu virus Epstein- Barr (mononucleoza infectioasa):
-
Inflamatia / ruptura de splina;
-
Inflamatia ficatului (sindrom de citoliza hepatica);
-
Anemie;
-
Nivel scazut de celule implicate in coagularea sangelui (trombocite);
-
Inflamatia inimii;
-
Leziuni ale nervilor, pana la paralizie;
-
Amigdale inflamate ce pot duce la obsturcutia cailor respiratorii.
DIAGNOSTICUL DURERILOR IN GAT
Prezenta la medic este obligatorie!
Pe baza examenului clinic (anamneza, inspectie ) si a celui paraclinic (analie de sange- hemoleucograma, probe inflamatorii, teste serologie specifice, exudat faringian, test rapid streptococ) se stabileste diagnosticul de infectie virala / bacteriana si se indica tratamentul.
TRATAMENT
Important!!! Intr-o infectie bacteriana evolutia este favorabila de obicei dupa 2-3 zile de antibiotic, dar acesta va fi administrat pe perioada indicata de medic, nerespectarea intregului ciclu de tratament putand duce la reaparatia infectiei.
Pentru a usura durerea in gat se pot administra unele medicamente antiiinflamatorii sau analgzice locale, care amelioreaza durerea. Cele mai multe dintre durerile in gat dispar fara nici un tratatment, de multe ori intr-o saptamana. Consumul de multe lichide si mai mult somn pot ajuta la o vindecare mai rapida. Nu trebuie consumate bauturi carbogazoase; daca inghitirea este extrem de dureroasa copilul poate fi convins sa soarba lichidele (apa, supa, compot) printr-un pai. Exista si remedii naturale, benefice in durerea in gat: propolis, ceai caldut cu miere si lamaie, limonada indulcita cu miere, salvie.
