Durerea în gât la copii: cauze, simptome, tratament

Despre durerea în gât la copii

Durerea de gât poate fi produsă de inflamația faringelui și a amigdalelor (faringită / amigdalită), de mase cervicale (ganglioni, tumori, parotide inflamate), de mase musculare (torticolis), de algii vasculare.

Durerea în gât este un simptom al unei boli care afectează faringele sau amigdalele; este foarte frecvent întâlnită la copil; este o inflamație percepută ca o senzație de furnicături la nivelul gâtului, iar înghițirea este dureroasă, motive care produc inapetență/refuzul alimentației, în special la copiii mici, ducând la îngrijorare în rândul părinților și impunând prezentarea la medic. Durerea în gât este cunoscută medical ca faringită sau amigdalită.

Pentru controale, tratamente și intervenții medicale realizate la cele mai înalte standarde, va așteptăm la Spitalul de Pediatrie MedLife. Medicii cu experiență și aparatura medicală performantă garantează cele mai bune rezultate, într-un mediu modern și prietenos cu cei mici.

Factori de risc pentru apariția durerilor în gât la copii

Durerea în gât este o problemă de sănătate frecvent întâlnită în rândul copiilor, iar identificarea factorilor de risc poate ajuta la prevenirea și gestionarea acestei afecțiuni.

Expunerea la factori de mediu

Copiii sunt adesea mai vulnerabili la durerea în gât din cauza expunerii lor frecvente la diverse condiții de mediu care favorizează iritațiile și infecțiile.

Clima rece și uscată

Perioadele de iarnă, când aerul devine mai rece și mai uscat, pot duce la iritații ale gâtului. În această perioadă, copiii sunt mai susceptibili să dezvolte dureri în gât din cauza schimbărilor de temperatură, utilizării prelungite a încălzirii centrale (care reduce umiditatea) și expunerii la aer rece.

Aer poluat sau iritant

Expunerea la poluarea aerului sau la iritanți precum fumul de țigară sau substanțele chimice din casă poate afecta gâtul copiilor, provocând inflamații și durere. De asemenea, copiii care locuiesc în zone cu trafic intens sau cu aer de calitate proastă sunt mai expuși riscului de a dezvolta infecții ale gâtului.

Medii aglomerate sau de grădiniță

Copiii care frecventează grădinițele, școlile sau locuri unde sunt mulți copii sunt expuși la risc mai mare de a contacta infecții virale sau bacteriene, deoarece aceștia au un sistem imunitar în dezvoltare și pot fi mai sensibili la infecțiile care se transmit prin aer sau prin contact direct. Aceste medii aglomerate sunt, prin urmare, un factor major în apariția durerilor de gât.

Sistemul imunitar imatur

La copii, sistemul imunitar este încă în dezvoltare și, prin urmare, este mai puțin capabil să apere organismul de infecțiile care pot cauza dureri în gât.

Imunitate incompletă

În primii ani de viață, imunitatea activă a copiilor nu este completă, ceea ce face ca aceștia să fie mai vulnerabili la infecțiile virale și bacteriene care duc la durere în gât. De asemenea, copiii care nu au fost vaccinați corespunzător sau care au un sistem imunitar compromis din diverse motive (precum boala sau tratamentele medicale) sunt mai expuși riscului de a dezvolta infecții în gât.

Alergiile și sensibilitatea la alergeni

Unii copii pot suferi de alergii sezoniere, cum ar fi rinita alergică, care poate duce la inflamații ale gâtului și la iritații. Alergenii precum polenul, praful sau mucegaiul pot contribui la simptomele de durere în gât, prin creșterea inflamației mucoasei gâtului.

Igiena personală deficitară și comportamentele de risc

Comportamentele zilnice și obiceiurile de igienă pot influența apariția durerilor în gât la copii. Igiena insuficientă poate facilita transmiterea infecțiilor.

Lipsa spălării pe mâini

Copiii care nu respectă regulile de igienă personală, în special spălarea frecventă a mâinilor, sunt mai predispuși să ia virusuri și bacterii care pot duce la dureri în gât. Infecțiile pot fi transmise prin contactul direct cu suprafețe contaminate sau prin atingerea gurii, nasului și ochilor cu mâini nespălate.

Suptul degetului sau contactul cu obiecte nesterile

De asemenea, obiceiurile de supt al degetului sau contactul frecvent al copiilor cu obiecte nesterile, cum ar fi jucării sau alte obiecte ce pot fi contaminate, pot favoriza pătrunderea agenților patogeni în organism și, implicit, apariția infecțiilor la nivelul gâtului.

Simptome asociate durerii în gât la copii

Durerea în gât la copii poate fi raportată de către aceștia, dacă sunt suficient de mari încât să o exprime verbal, sau poate fi intuită de către părinți pe baza simptomelor pe care le manifestă cei mici și care pot include:

• Inflamarea ganglionilor localizați de o parte și de alta a gâtului;
• Prezența petelor albe pe amigdale;
• Gâtul este roșu, amigdalele inflamate, ceea ce produce dureri/jenă la înghițit;
• Uneori puncte roșii pe cerul gurii și inflamarea omulețului;
• Ulcerații, vezicule, hipertrofia gingiilor;
• Scăderea poftei de mâncare;
• Febră;
• Răgușeală;
• Durere care iradiază la nivelul urechilor;
• Obstrucție nazală și rinoree;
• Iritații la nivelul ochilor.

Diagnosticul în durerea de gât la copii

Identificarea corectă a tipului de infecție sau problemă de sănătate este esențială pentru a asigura tratamentul corespunzător și pentru a preveni complicațiile. Diagnosticul durerii de gât presupune o evaluare detaliată a simptomelor, istoricului medical al copilului, examenul fizic și, în unele cazuri, teste suplimentare.

Evaluarea simptomelor și a istoricului medical

Primul pas în stabilirea unui diagnostic corect pentru durerea de gât este evaluarea detaliată a simptomelor. Medicul va discuta cu părinții despre evoluția simptomelor și va întreba despre eventualele afecțiuni anterioare sau antecedente medicale care ar putea influența sănătatea copilului.
Medicul va întreba și despre alți factori care ar putea influența starea de sănătate a copilului, cum ar fi istoricul familial de infecții recurente ale gâtului, alergii sau alte condiții de sănătate preexistente.

Examinarea fizică

Examinarea fizică a copilului este un pas crucial în diagnosticul durerii de gât. Medicul va inspecta gâtul, gura și nasul pentru a observa semnele de inflamație sau infecție.

Inspecția gâtului și a amigdalelor

În timpul examinării, medicul va utiliza o lampă pentru a vizualiza faringele și amigdalele copilului. Următoarele semne pot fi observate:

• Amigdale roșii și umflate: acesta este un semn clasic al amigdalitei, o infecție bacteriană sau virală a amigdalelor.
• Secreții purulente: prezența unor pete albe sau galbene pe amigdale este un indiciu al unei infecții bacteriene, cum ar fi faringita streptococică.
• Roșeața faringelui: dacă faringele este foarte roșu și inflamat, acest lucru poate semnala o infecție virală sau bacteriană.
• Ulcerarea mucoasei: ulcerațiile mici la nivelul mucoasei gâtului pot apărea în cazul unor infecții virale, cum ar fi herpesul sau virusul Epstein-Barr.

Palparea ganglionilor limfatici

Ganglionii limfatici măriți, simțiti pe gât, sub maxilar sau în apropierea urechilor, pot fi un semn de infecție. Dacă ganglionii sunt sensibili la atingere, acest lucru sugerează o infecție activă. În cazul infecțiilor virale, ganglionii sunt de obicei mai moi, în timp ce în infecțiile bacteriene pot fi mai fermi și dureroși.

Evaluarea respirației și a nasului

Medicul va evalua și respirația copilului, în special în cazul în care există dificultăți de respirație sau tuse persistentă. Se poate observa dacă copilul are respirație şuierătoare sau dacă există congestie nazală care contribuie la durerea de gât.

Teste de laborator și diagnostice suplimentare

În funcție de simptomele observate și de rezultatele examenului fizic, medicul poate solicita teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul și a determina cauza exactă a durerii de gât.

Testul rapid pentru streptococ

În cazul în care medicul suspectează o faringită streptococică, un test rapid pentru streptococ este utilizat pentru a detecta prezența bacteriilor streptococice din gât. Acesta este un test rapid și ușor de realizat, care poate oferi un rezultat în doar câteva minute. Dacă testul este pozitiv, copilul va necesita tratament cu antibiotice pentru a preveni complicațiile.

Cultura faringiană (exsudatul faringian)

Dacă rezultatele testului rapid pentru streptococ sunt negative, medicul poate lua o probă din gât și o poate trimite la laborator pentru o cultură. Cultura este un test mai detaliat care poate ajuta la identificarea bacteriilor sau a altor microorganisme care cauzează infecția.

Analize de sânge

În cazurile în care există o infecție mai severă sau o complicație, medicul poate recomanda analize de sânge pentru a evalua nivelurile de globule albe, indicatori ai infecției, și pentru a verifica funcționarea generală a sistemului imunitar.

Testarea pentru virusuri

Dacă se suspectează o infecție virală, medicul poate recomanda teste pentru virusuri comune, cum ar fi virusul gripal sau virusul Epstein-Barr, care poate cauza mononucleoză.

Diagnostic diferențial

Medicul poate lua în considerare și alte afecțiuni care pot cauza durere în gât, dar care nu sunt infecții. De exemplu:

• Alergiile: pot cauza inflamație și iritație în gât, având simptome asemănătoare cu o infecție.
• Refluxul gastroesofagian (GERD): acidul din stomac poate irita gâtul și poate cauza durere și disconfort.
• Corpi străini: copiii mici pot înghiți obiecte mici, care se pot bloca în gât și pot cauza dureri.

Când trebuie mers de urgență la medic pentru durere în gât la copii

Există unele situații în care părintele trebuie să se prezinte de urgență la medic cu copilul, preferabil la camera de gardă a spitalului:

• Dacă copilul are dificultate în respirație;
• Dacă are dificultăți la înghițire sau salivează abundent;
• Dacă acuză înțepenirea gâtului;
• Dacă are febră peste 38,5 care nu cedează la antitermice sau reapare la valori înalte;
• Dacă refuză alimentația, în special lichidele;
• Dacă durerea este severă;
• Dacă durerea este însoțită de somnolență;
• Dacă este în contact cu persoane cu infecție streptococică;
• Dacăare dureri de cap, erupție, dureri de stomac, vărsături.

Complicații ale infecțiilor în gât

Infectiile bacteriene și virale netratate corespunzator pot duce la complicații severe:

Infecția cu streptococ betahemolitic

• Complicații supurative precoce, locale, neinvazive: adenita cervicală, abces (periamigdalian, retrofaringian, parafaringian), otită medie, mastoidită, sinuzită, pneumonie;
• Complicații supurative diseminate / invazive: bacteriemie, sepsis, endocardită, meningită;
• Complicații nesupurative (tardive): reumatism articular acut, artrită reactivă poststreptococică, glomerulonefrită acută poststreptococică, eritem nodos

Infecția cu virus Epstein- Barr (mononucleoză infecțioasă)

• Inflamația / ruptura de splină;
• Inflamația ficatului (sindrom de citoliză hepatică);
• Anemie;
• Nivel scăzut de celule implicate în coagularea sângelui (trombocite);
• Inflamația inimii;
• Leziuni ale nervilor, până la paralizie;
• Amigdale inflamate ce pot duce la obstrucția căilor respiratorii.

Tratamentul durerii în gât la copii

Tratamentul durerii în gât depinde în mare măsură de cauza care stă la baza simptomelor, iar alegerea abordării terapeutice adecvate poate ajuta la ameliorarea disconfortului și prevenirea complicațiilor. În acest context, tratamentul poate fi medicamentos sau non-medicamentos și este esențial să fie adaptat vârstei copilului și severității simptomelor.

Tratamentul pentru infecțiile virale

Infecțiile virale sunt cele mai frecvente cauze ale durerilor de gât la copii și includ viruși comuni precum rinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale și altele. De obicei, infecțiile virale sunt autolimitate și nu necesită tratamente antibiotice. Tratamentul vizează, în principal, ameliorarea simptomelor până la recuperarea naturală a organismului.

Măsuri generale pentru infecțiile virale

• Hidratarea adecvată: este esențial ca, pe durata unei infecții virale, copilul să consume suficiente lichide. Apa, sucurile naturale și supa caldă ajută la hidratarea gâtului și previn deshidratarea, care poate agrava durerea de gât.
• Odihna: odihna corespunzătoare ajută sistemul imunitar să lupte împotriva infecției și să accelereze recuperarea.
• Gargară cu apă sărată: dacă copilul este suficient de mare pentru a face gargară, soluția de apă cu sare poate ajuta la reducerea inflamației și la calmarea durerii în gât. O linguriță de sare într-un pahar de apă caldă poate fi folosită pentru acest remediu.

Medicamente pentru ameliorarea simptomelor

• Antipiretice și analgezice: pentru a reduce febra și durerea, medicul poate recomanda antitermice. Aceste medicamente sunt sigure pentru copii și pot ajuta la reducerea disconfortului și la scăderea temperaturii corpului. Este important să urmezi dozele recomandate de medic sau de farmacist, în funcție de vârsta și greutatea copilului.
• Spray-uri sau loțiuni pentru gât: în anumite cazuri, pot fi recomandate spray-uri sau loțiuni care conțin substanțe calmante și antiinflamatorii pentru a reduce durerea locală și inflamația. Acestea trebuie administrate conform instrucțiunilor pentru a fi eficiente și sigure.

Tratamentul pentru infecțiile bacteriene (ex. faringita streptococică)

Dacă se suspectează o infecție bacteriană, medicul va efectua un test rapid sau un exsudat faringian pentru a confirma prezența bacteriei streptococice.

Antibioticele

• Tratament cu antibiotice: în cazul unei infecții bacteriene, antibioticele sunt esențiale pentru combaterea bacteriei și prevenirea complicațiilor, cum ar fi febra reumatică sau glomerulonefrita. Este important ca tratamentul să fie urmat integral, chiar și după ameliorarea simptomelor, pentru a preveni recidivele.
• Restul măsurilor generale: în paralel cu administrarea antibioticelor, se recomandă respectarea măsurilor de igienă, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor și izolarea copilului de alți copii pentru a preveni răspândirea infecției.

Tratamentul simptomatic în caz de inflamație non-infecțioasă (ex. alergii, reflux gastroesofagian)

În unele cazuri, durerea de gât nu este cauzată de o infecție, ci de factori precum alergiile sau refluxul gastroesofagian. În aceste situații, tratamentul va fi adaptat pentru a aborda cauza subiacente.

Alergiile

Dacă durerea în gât este cauzată de alergii, medicul poate recomanda:

• Antihistaminice: acestea sunt utilizate pentru a reduce inflamația și iritațiile cauzate de alergeni precum polenul, praful sau animalele de companie.
• Decongestionante: dacă există congestie nazală asociată cu alergiile, medicul poate recomanda decongestionante pentru a ajuta la desfundarea nasului și ameliorarea disconfortului.
• Evitarea alergenilor: identificarea și evitarea alergenilor este cheia în tratamentul alergiilor. În acest sens, este important să monitorizezi mediul copilului pentru a reduce expunerea la substanțele care pot declanșa reacții alergice.

Refluxul gastroesofagian (GERD)

Refluxul de acid din stomac în esofag poate irita gâtul și poate cauza durere. Tratamentul pentru GERD include:

• Antiacide și inhibitori ai pompei de protoni (IPP): aceste medicamente ajută la reducerea acidității stomacale și la protejarea gâtului de iritație.
• Modificarea dietei: evitarea alimentelor care pot agrava refluxul (alimente picante, grăsimi, ciocolată) este importantă. De asemenea, este recomandat ca ultima masă să fie consumată cu cel puțin 3 ore înainte de culcare.

Măsuri adjuvante pentru confort

În plus față de tratamentele medicale, există și măsuri adjuvante care pot ajuta copilul să se simtă mai confortabil în timpul recuperării:

• Gargara cu apă sărată: este un remediu natural care poate ajuta la calmarea inflamației și la reducerea durerii de gât.
• Umezirea aerului: utilizarea unui umidificator pentru a menține aerul umed poate preveni uscarea gâtului și poate ajuta la calmarea iritațiilor.
• Consumul de lichide calde: ceaiurile calde cu miere sau supele pot calma gâtul și pot ajuta la hidratarea copilului.

Durerea în gât la copii, deși frecvent întâlnită, poate avea multiple cauze, de la infecții virale și bacteriene până la alergii sau reflux gastroesofagian. Este important ca părinții să fie atenți la simptomele copilului și să consulte un medic atunci când durerile sunt severe, persistente sau însoțite de alte semne de alarmă, cum ar fi febra mare sau dificultățile de respirație. Tratamentul variază în funcție de cauza identificată și poate include măsuri de îngrijire acasă, cum ar fi hidratarea, odihna și administrarea de medicamente pentru ameliorarea durerii, dar și tratamente specifice pentru infecțiile bacteriene sau alte afecțiuni.

Cel mai important aspect în gestionarea durerii în gât la copii este prevenirea complicațiilor, prin diagnosticarea corectă și respectarea tratamentului recomandat de medic. O igienă corespunzătoare, evitarea expunerii la factori iritanți și menținerea unui sistem imunitar puternic printr-o alimentație echilibrată sunt elemente cheie în protejarea sănătății gâtului copilului. Dacă simptomele nu se îmbunătățesc sau apar noi semne de îngrijorare, este esențial ca părinții să solicite îngrijire medicală promptă.

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.