Evitarea naşterii premature: cinci lucruri pe care le poţi controla

Informaţii generale despre naşterea prematură

Nașterea prematură se referă la nașterea unui copil înainte de a se împlini 37 de săptămâni de gestație. Sarcina umană durează, în mod normal, aproximativ 39- 40 de săptămâni, vârsta sarcinii fiind calculată de la prima zi a ultimei menstruații și până la nașterea copilului, 9 luni sau 280 zile de amenoree. Din diverse motive, unul din 10 copii se nasc mai devreme decât termenul probabil al naşterii.

Prematurii sunt clasificaţi după vârsta gestațională:

• extrem de prematur - născuți înainte de 28 de săptămâni de gestație;
• foarte prematur - născuți între 28 și 32 de săptămâni de gestație;
• prematuritate moderată - născuți între 32 și 34 de săptămâni de gestație;
• prematuri tardivi - născuți între 34 și 37 de săptămâni de gestație.

Cauza exactă a nașterii premature este adesea necunoscută; sunt incriminați mai mulţi factori de risc pentru declanşarea naşterii premature:

• afecţiuni cronice ale mamei (valori crescute ale tensiunii arteriale înainte de sarcină sau hipertensiune arterială pe parcursul sarcinii, diabetul zaharat preexistent sau declanşat pe parcursul sarcinii, infecțiile cronice sau acute, etc);
• factori legați de stilul de viață (consumul de alcool, fumatul, consumul de substanţe recreative);
• sarcini multiple (gemeni, tripleți);
• vârsta mamei (vârsta mai mică de 18 ani sau mai mare de 35 de ani);
• nașteri premature anterioare;
• anomalii sau malformaţii ale uterului ori ale colului uterin;
• statut social scăzut, accesibilitate scăzută la serviciile medicale;
• stres sau traume.

Nașterea prematură poate genera multiple complicații pentru nou-născut:

• sindromul de detresă respiratorie (dificultăți de respirație ca urmare a deficitului de surfactant, a imaturităţii pulmonare şi neurologice);
• icter accentuat;
• dificultăți de alimentaţie, enterocolită ulceronecrotică;
• greutate scăzută la naștere;
• tulburări metabolice şi electrolitice;
• probleme de vedere sau de auz;
• probleme neurologice, întârzieri în dezvoltare, paralizie cerebrală.

Când nașterea prematură este iminentă, sunt utilizate intervenții medicale menite să securizeze starea de sănătate a mamei (antibiotice, antihipertensive, anticoagulate etc.), să amâne iniţierea travaliului (tocolitice) sau să accelereze maturarea pulmonară a nou-născutului (corticoterapie).

Controale medicale regulate pe parcursul sarcinii

Controalele medicale regulate în timpul sarcinii joacă un rol crucial în prevenirea nașterii premature:

• monitorizarea dezvoltării fetale - vizitele prenatale regulate permit medicilor să monitorizeze creșterea și dezvoltarea fătului: urmărirea creșterii fetale, evaluarea mișcărilor fetale și verificarea oricăror anomalii sau complicații care ar putea duce la o naștere prematură;
• depistarea factorilor de risc - în cadrul vizitelor prenatale sunt identificaţi factori de risc asociați cu nașterea prematură, cum ar fi: antecedente de naștere prematură, sarcini multiple (gemeni, tripleți), afecţiuni ale mamei (tensiunea arterială crescută, diabetul de sarcină, infecții în timpul sarcinii, insuficiență cervico-istmică);
• gestionarea afecțiunilor cronice de sănătate - pentru gravidele cu afecțiuni de sănătate preexistente, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială, vizitele prenatale regulate permit medicilor să monitorizeze și să gestioneze eficient aceste afecțiuni şi astfel să reducă riscul de apariţie a complicațiilor responsabile de nașterea prematură;
• educație și consiliere - vizitele prenatale oferă medicilor oportunitatea de a educa gravidele cu privire la alegerile pentru un stil de viață sănătos - nutriție echilibrată, exerciții fizice și gestionarea stresului - care pot contribui la susținerea unei sarcini sănătoase și la reducerea riscului de naștere prematură; este esenţială consilierea şi informarea cu privire la recunoașterea semnelor de travaliu prematur și la momentul în care trebuie să solicite asistență medicală de urgenţă;
• depistarea precoce și tratamentul infecțiilor - analizele de screening din cadrul consultaţiilor prenatale asigură şi depistarea infecțiilor (de tract urinar, genitale sau cu alte localizări) care pot crește riscul de naștere prematură; identificarea timpurie a prezenţei de germeni patogeni și tratamentul etiologic (antibiotice, antivirale, antifungice, imunoglobuline etc.) previne progresia bolii și potențialul acesteia de a provoca travaliu prematur;
• administrarea tratamentelor profilactice - istoricul medical şi factorii de risc individuali particularizează conduita medicală; în profilaxia nașterii premature se poate recomanda suplimentarea cu progesteron pe parcursul sarcinii sau administrarea de corticosteroizi.

Controalele prenatale periodice oferă medicilor oportunitatea de a identifica și de a aborda potențialii factori de risc pentru nașterea prematură, de a monitoriza evoluția sarcinii și de a interveni prompt în cazul apariției unor complicații. Această abordare proactivă ajută la optimizarea sănătății materne și fetale și reduce probabilitatea de naștere prematură.

Recomandări pentru regimul alimentar

Menținerea unei diete sănătoase în timpul sarcinii este esențială atât pentru sănătatea mamei, cât și a fătului și contribuie la reducerea riscului de naștere prematură.

• Dietă echilibrată - se recomandă ca dieta să conţină o varietate largă de alimente bogate în nutrienți din toate grupele alimentare - fructe, legume, cereale integrale, proteine animale și grăsimi sănătoase; o dietă echilibrată oferă nutrienți esențiali necesari pentru creșterea și dezvoltarea fătului;
• Hidratare adecvată - se recomandă consumul unei cantităţi suficiente de lichide, în principal apă; menținerea unei hidratări optime este importantă pentru sănătatea generală dar și pentru modificările circulatorii specifice sarcinii - volum plasmatic crescut și producție de lichid amniotic;
• Alimente bogate în nutrienți cheie importanți pentru sarcină, cum ar fi:
  • folat - este forma naturală a vitaminei B9 şi se găsește în legumele cu frunze verzi, citrice şi cereale îmbogățite; aportul adecvat de folat (acid folic) ajută la prevenirea defectelor de tub neural la copil;
  • fier - se găsește în carne roşie, pește, fasole, linte, cereale fortificate și zarzavaturi cu frunze verzi; fierul este crucial pentru prevenirea anemiei în timpul sarcinii;
  • calciu - alimentele bogate în calciu sunt produsele lactate, alternativele de lapte vegetal, seminţe şi legume cu frunze verzi; aportul de calciu este esențial pentru dezvoltarea oaselor fătului;
  • acizi grași omega 3 - se găsesc în pește gras (somon, macrou), nuci, semințe de in și chia; acizii omega-3 sunt importanţi în dezvoltarea creierului și ochilor fătului;
  • proteine - consumul de carne de pasăre, pește, tofu, legume, nuci și semințe asigură proteinele necesare pentru a susține creșterea fătului și repararea țesuturilor materne.
• Se recomandă evitarea sau limitarea consumului de alimente procesate și cu zaharuri adăugate - gustări zaharoase, deserturi și băuturi zaharoase - care furnizează calorii goale și nu au nutrienți esențiali; acestea pot fi înlocuite cu alimente integrale şi neprocesate;
• Controlul dimensiunilor porțiilor - se recomandă atenție la dimensiunile porțiilor pentru a evita creșterea excesivă în greutate în timpul sarcinii, ceea ce ar spori riscul de complicații, inclusiv nașterea prematură; un orar alimentar cu mese mai mici și frecvente pe parcursul zilei este ideal pentru gestionarea foamei și stabilizarea nivelului de zahăr din sânge;
• Măsuri de precauție pentru prevenirea transmiterii bolilor cu vector alimentar - spălarea temeinică a fructelor și legumelor, gătirea corectă a cărnii și a fructelor de mare, evitarea produselor lactate nepasteurizate și a brânzeturilor moi și depozitarea adecvată a alimentelor;
• Limitarea sau evitarea consumului de cofeină și alcool - se recomandă limitarea consumului de băuturi care conțin cofeină și evitarea completă a alcoolului în timpul sarcinii, deoarece ambele pot avea efecte adverse asupra dezvoltării fătului și pot crește riscul de naștere prematură;
• Consult de specialitate - medicul obstetrician şi nutriţionistul trebuie informaţi despre nevoile sau preferinţele dietetice; aceștia pot oferi îndrumări și recomandări personalizate pe baza stării de sănătate, a preferințelor alimentare și a nevoilor nutriționale specifice în timpul sarcinii.

Urmând aceste recomandări dietetice și adoptând un stil de viață sănătos în general, gravidele îşi pot asigura un parcurs de sarcină normal, sprijinind creșterea și dezvoltarea optimă a copilului lor şi reducerea riscul de naștere prematură.

Activitate fizică

Activitatea fizică în timpul sarcinii este încurajată deoarece oferă numeroase beneficii atât pentru sănătatea mamei, cât și pentru cea a fătului. Este esențial, însă, să fie alese exerciţii fizice sigure și adecvate.

Recomandările referitoare la activitatea fizică în timpul sarcinii, care ajută şi la reducerea riscului de naştere prematură, sunt:

• consult medical - înainte de a începe sau de a continua orice tip de exerciții fizice în timpul sarcinii, este esențial să consultați medicul, în special dacă există afecțiuni medicale subiacente sau complicații ale sarcinii; medicul poate oferi recomandări personalizate pe baza stării individuale de sănătate și a particularităţilor sarcinii;
• exerciții fizice moderate - majoritatea femeilor însărcinate pot face exerciţii fizice de impact redus, în general sigure în timpul sarcinii, cu o durată de cel puțin 150 de minute pe săptămână (recomandarea Colegiului American de Obstetrică și Ginecologie), divizate în sesiuni de 30-40 de minute; exercițiile de intensitate moderată includ mersul pe jos în pas vioi, înotul şi exerciţiile în apă, ciclismul pe bicicletă fixă, yoga şi/sau pilates pentru gravide;
• antrenamentul de forță - dacă nu există contraindicaţii specifice, menţinerea antrenamentelor cu greutăți ușoare sau benzi de rezistență în rutina fizică a gravidei ar putea îmbunătăți forța și rezistența musculară, ceea ce este benefic în timpul sarcinii și al nașterii;
• exerciții pentru planşeul pelvin - exercițiile Kegel ajută la întărirea mușchilor planşeului pelvin (care asigură susținerea organelor din pelvis - vezică urinară, uter, intestin) şi ajută la prevenirea incontinenței urinare în timpul sarcinii şi după naştere;
• acordarea tipului şi a intensităţii exerciţiilor fizice la reacţiile corpului - se recomandă evaluarea cu atenţie a percepţiei pe care o are corpul în timpul exercițiilor fizice; în consecinţă, este obligatorie ajustarea intensităţii, a duratei şi a rutinei fizice; se vor evita exercițiile care provoacă disconfort, durere sau oboseală excesivă; este esențial să se acorde prioritate siguranței și să se evite suprasolicitarea în timpul sarcinii;
• hidratare adecvată - consumul adecvat de apă înainte, în timpul și după exerciții este esenţial pentru menținerea stării de hidratare, mai ales dacă exercițiile se desfăşoară în condiții de căldură sau umiditate crescute; se evită supraîncălzirea prin folosirea de echipamente uşoare și respirabile și desfăsurând activităţile fizice în spaţii bine ventilate;
• se evită activitățile fizice cu impact ridicat - sporturile de contact (săriturile de la înălţime, ski, surf, ciclism offroad, echitaţie, etc.) și activitățile cu un risc ridicat de căderi sau traumatisme abdominale (fotbal, hockey, box, baschet, etc.) trebuie evitate pentru a reduce riscul de rănire și de naștere prematură; se evită, de asemenea, scufundările (scubadiving) şi exerciţiile efectuate în condiţii de temperaturi crescute (hot yoga) sau altitudine mare;
• pe măsură ce sarcina avansează, pot fi necesare modificări ale exercițiilor fizice, respectiv adaptarea lor la schimbările fizice specifice sarcinii, dar și pentru a preveni disconfortul sau încordarea; se are în vedere reducerea intensității şi a duratei efortului fizic; după primul trimestru se recomandă evitarea exercițiilor în poziția culcat pe spate;
• semne de avertizare - se recomandă evaluarea cu atenţie a stării generale, sistarea exercițiilor fizice și consult de specialitate dacă sunt observate orice semne de avertizare în timpul activității fizice: sângerări vaginale, amețeli, dificultăți de respirație, dureri în piept, dureri de cap sau contracții.

Renunţarea la fumat

Fumatul în timpul sarcinii este asociat cu un risc crescut de naștere prematură (conform studiilor, creşte de trei ori riscul de rupere a membranelor înainte de 34 de săptămâni), greutate mică la naștere, hipertensiune de sarcină, hipogalacţie, avort spontan, etc. Renunțarea la fumat este o atitudine benefică atât pentru gravidă, cât şi pentru sănătatea fătului, dar şi pentru reducerea riscului de sarcină prematură.

Există mai multe strategii și resurse pentru a ajuta femeile însărcinate să renunțe la fumat:

• ajutor profesional - gravidele fumătoare pot fi consiliate de obstetricieni şi/sau medici de îngrijire primară pentru a renunța la fumat; medicii pot oferi îndrumare personalizată, consiliere și resurse adaptate la nevoile fiecăreia;
• terapia de înlocuire a nicotinei - plasturi de nicotină, gumă cu nicotină, pastile sau inhalatoare; acestea pot ajuta la saturarea receptorilor nicotinici şi la ameliorarea simptomelor de sevraj, asigurand, în același timp, şi scăderea expunerii la diferite substanțele chimice nocive care se găsesc în țigări; totuşi, conţinutul de nicotină se absoarbe în organism şi poate ajunge la făt, motiv pentru care gravidele ar trebui să consulte medicul înainte de a utiliza oricare dintre aceste variante;
• sprijin și consiliere - fie individual, fie în cadrul unui grup; în sesiunile de consiliere se evaluează factorii declanșatori ai fumatului şi strategiile personalizate de adaptare la pofta de fumat și la stres; gravidele primesc motivație și încurajare pe tot parcursul procesului de renunțare la fumat;
• medicamente - în unele cazuri, medicii pot prescrie medicamente pentru a ajuta gravidele să renunțe la fumat; pentru fiecare caz în parte se desfăşoară o evaluare individuală şi se ia în calcul, cu mare atenţie, această oportunitate şi, respectiv, siguranța utilizării acestor medicamente în timpul sarcinii;
• mediu de susținere - membrii familiei, prietenii și colegii trebuie să ofere sprijin, să încurajeze și să întărească decizia de a renunța la fumat; pentru reducerea tentaţiei, ar trebui evitate mediile în care se fumează.

Evitarea stresului

Evitarea stresului în timpul sarcinii este importantă pentru bunăstarea gravidei și contribuie la reducerea riscului de naștere prematură. Deși nu este întotdeauna posibil să se elimine complet stresul, există strategii pe care femeile însărcinate le pot folosi pentru a-l gestiona și a promova o sarcină sănătoasă:

• prioritizarea îngrijirii de sine - poate presupune practici precum mindfulness, meditație, yoga, exerciții de respirație profundă sau petrecerea timpului în natură;
• menținerea unui stil de viață sănătos - dietă echilibrată, hidratare adaptată nevoilor personale, exerciții fizice regulate (cu aprobarea medicului) și asigurarea unui somn adecvat; fiecare element în parte şi toate împreună ajută la susținerea bunăstării fizice și emoționale generale în timpul sarcinii;
• relații de susținere - gravida ar trebui să fie înconjurată şi susţinută de familie, prieteni și specialişti care pot oferi încurajare, înțelegere și asistență atunci când este nevoie; împărtășirea sentimentelor și a preocupărilor cu persoane de încredere esențială pentru echilibrul emoţional;
• comunicarea cu partenerul este esențială în timpul sarcinii; sunt încurajate discuţiile despre sentimente, temeri și așteptări, respectiv elaborarea unui plan de acţiune şi lucru împreună, pentru a depăși orice provocări care apar;
• gestionarea timpul și a responsabilităților - este esenţială prioritizarea sarcinilor și a responsabilităților, delegarea celor secundare şi identificarea sursei de ajutor atunci când este nevoie; mai degrabă decât să fie totul perfect, este mai important ca sarcinile pot fi împărțite în etape ușor de gestionat şi atenţia să fie concentrată pe ceea ce este cel mai important;
• limitarea expunerii la situații stresante - se recomandă identificarea surselor de stres cronic sau extrem și măsuri pentru minimizarea expunerii, dacă este posibil: stabilirea de limite, refuzarea angajamentelor inutile și evitarea mediilor sau a persoanelor stresante;
• tehnici de relaxare - din rutina zilnică ar trebui să nu lipsească tehnicile de relaxare, precum relaxarea musculară progresivă, aromoterapia sau audiţia de muzică liniștitoare;
• sprijin profesional - solicitarea ajutorului profesional în condiţii de expunere prelungită la stres sau stres extrem, respectiv dacă apar simptome de anxietate sau depresie, este foarte importantă pentru sănătatea sarcinii, în general, şi pentru evitarea naşterii premature; consilierea, terapia sau grupurile de sprijin pot oferi instrumente și strategii valoroase pentru gestionarea stresului și îmbunătățirea bunăstării emoționale în timpul sarcinii;
• selectarea surselor de informare - se recomandă limitarea accesului şi a expunerii la informații/știri negative şi selectarea surselor şi a conținutului din social media, pentru a avea acces la informații corecte şi verificate.

Toate aceste strategii contribuie la reducerea nivelului de stres și la crearea unui mediu propice pentru o sarcină sănătoasă și o dezvoltare optimă a fătului.