Posibile efecte ale fumatului asupra sugarului
Înainte de a vorbi despre efectele fumatului asupra bebeluşului, trebuie avută o privire de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă acest lucru. Mamele trebuie să ştie că, pe lângă expunerea propriu-zisă la nicotină prin alăptare, literatura de specialitate vorbeşte şi despre fumatul pasiv al sugarului care este expus la substanţele din fum, dar şi la substanţele chimice cu potenţial toxic lăsate în urmă de fumul de tutun pe suprafețe, inclusiv păr, piele, haine, mobilier, covoare și pereți.
Toate acestea se pot traduce printr-o serie de probleme de sănătate la care bebeluşii sunt expuşi, precum:
Afecţiunile respiratorii
Un bebeluş alăptat de o mamă fumătoare poate prezenta risc de a dezvolta afecţiuni respiratorii precum:
- pneumonie;
- astm (fetele alăptate de mame fumătoare au un risc mai ridicat de a dezvolta astm decât băieţii);
- crup;
- bronşită, infecţii ale sinusurilor;
- infecţii ale urechii;
- iritaţii oculare.
Totuşi, studiile au demonstrat că un bebeluş alăptat cu formulă de lapte are un risc de a dezvolta afecţiuni respiratorii de şapte ori mai mare decât unul alăptat de o mamă fumătoare.
Supraponderabilitate
Nicotina care ajunge în corpul bebeluşului prin alăptare creşte riscul ca, în jurul vârstei de 7 ani, copilul să devină supraponderal.
Afecţiuni gastro-intestinale
Bebeluşii alăptaţi de mame care fumează mai mult de cinci ţigări pe zi sunt mai predispuşi să dezvolte:
- colici (nicotina din lapte creşte cantitatea de motilină - o proteină intestinală ce accentuează durerile abdominale. Tot la mamele care fumează excesiv în timpul alăptării se poate întâmpla ca sugarul să prezinte greaţă, vărsături, crampe abdominale şi diaree);
- boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolită ulcerohemoragică);
- reduce toleranţa la glucoză;
- deficit de iod (efecte lui variază de la cretinism la gușă toxică, asociată cu hipertiroidism);
- deficit de colesterol „bun” HDL care protejează împotriva bolilor cardiovasculare.
Tulburări ale somnului
Cercetătorii au început să studieze tiparele de somn ale bebeluşilor alăptaţi de mamele care fumează şi au descoperit că sugarii alăptaţi la scurt timp după ce mama a fumat o ţigară au un timp de odihnă mai scurt şi o structură a somnului modificată. Mai exact, bebeluşii dorm cu aproximativ jumătate de oră mai puţin. Lipsa somnului de la vârste mici poate duce, mai târziu, la probleme de dezvoltare şi de învăţare.
Sindromul morții subite
Sindromul morţii subite este pus, de asemenea, pe seama fumatului mamei, atât în timpul sarcinii, cât şi în timpul alăptării. Incidenţa cazurilor atinge un vârf în jurul vârstei de 2-4 luni a sugarului.
Dincolo de toate aceste afecţiuni, studiile au demonstrat că bebeluşii expuşi nicotinei atât în timpul vieţii intrauterine, cât şi după, prin alăptare, au un risc ridicat de a deveni fumători la rândul lor. Explicaţia este aceea că viitorul adolescent va avea un nivel mai ridicat al receptorilor la nicotină şi de aceea poate determina o preferinţă faţă de tutun.
Totuşi, nu toţi copiii au acelaşi tip de reacţie. Sunt şi copii care au părinţi fumători dar ei resping total fumul de ţigară şi fumatul, în general.
