Fumatul: ce efecte are asupra organismului

Barbat care expira fumul unei tigari

Ce este fumatul

Fumatul reprezintă inhalarea și expirarea fumului produs de un material vegetal care arde; cel mai frecvent, fumatul este asociat cu tutunul dintr-o țigară, trabuc sau pipă, dar se pot inhala o varietate de materiale vegetale, inclusiv marijuana și hașiș.

Tutunul conține nicotină, un alcaloid care provoacă dependență și care poate avea atât efecte psihoactive stimulatoare, cât și tranchilizante.

Fumatul tutunului, practicat de multă vreme de indienii americani, a fost introdus în Europa de Cristofor Columb și de alți exploratori și era chiar recomandat de medici pentru efectele lui terapeutice. Până la începutul secolului 21, s-a dovedit însă că poate da dependență și că este una dintre cele mai devastatoare cauze de deces și de boli din lume.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că, la sfârșitul anilor ’90, existau aproximativ patru milioane de decese cauzate de fumat în întreaga lume; această estimare a fost crescută la aproximativ cinci milioane în 2003 și șase milioane în 2011 și a ajuns la 8 milioane pe an în 2023. Într-adevăr, deși consumul de tutun este în scădere în multe țări din Europa de Vest, America de Nord și în Australia, fumatul s-a răspândit tot mai mult în Asia, Africa și America de Sud.

Pentru a te ajuta să ai un stil de viață sănătos, care este esențial pentru tratarea sau prevenția multor afecțiuni, cât și pentru starea ta generală de bine, MedLife a creat Centrul de Medicina Stilului de Viață BetterMe. Echipa multidisciplinară a Centrului va evalua, trata și monitoriza problemele tale de sănătate, oferind soluții integrate și personalizate aplicate pe șase paliere: nutriție, psihologie, somnologie, abuz de substanțe, activitate fizică și mindfulness.

Tipuri de fumat

Aerosolul generat la fumarea unei țigări reprezintă un element contaminant semnificativ în mediu, deoarece conține cantități mari de agenți cancerigeni și toxine.

Atât fumătorii, cât și nefumătorii pot fi expuși la acești poluanți, dar în moduri diferite: fumătorul activ respiră fumul principal, în timp ce fumătorul pasiv inhalează atât fumul generat de țigara aprinsă, cât și pe cel expirat de fumătorii activi. Ambii sunt expuși unor riscuri pentru sănătate.

Fumat pasiv

Studiile științifice sugerează prezența unor metaboliți mari de monoxid de carbon și nicotină în organism în cazul fumatului pasiv. Acesta poate provoca aceleași probleme de sănătate ca și fumatul activ: boli de inimă și cancer pulmonar.

Copiii expuși la fumul de țigară prezintă un risc mai mare de infecții ale urechii, răceli, pneumonie, bronșită și astm bronșic sever.

De asemenea, femeile care sunt expuse fumatului pasiv în timpul sarcinii au un risc mai mare de naștere prematură, iar copilul poate avea o greutate mică la naștere.

Și fumatul pasiv poate provoca dependență, însă doar la nivel chimic.

Fumat activ

Fumatul activ se referă la inhalarea directă a fumului, care este tras prin capătul țigării. Printre problemele de sănătate raportate se numără: tuse, dureri de cap, dureri de gât și iritarea ochilor și a căilor nazale. Ca o consecință pe termen lung, fumatul poate provoca afecțiuni pulmonare grave, cancer pulmonar, boli de inimă și accident vascular cerebral.

Fumatul activ determină dependență psihologică și chimică; se caracterizează, de asemenea, prin colorarea degetelor și a orofaringelui din cauza nicotinei și a arderii epiteliului.

Care sunt efectele fumatului asupra organismului

La fabricarea produselor din tutun sunt folosiți diverși aditivi, pentru a păstra durata de valabilitate a tutunului, pentru a-i schimba caracteristicile de ardere, a-i controla conținutul de umiditate, pentru a inhiba ecloziunea ouălor de insecte care pot fi prezente în materialul vegetal, pentru a masca efectele iritative ale nicotinei sau pentru a oferi gama largă de arome cu care sunt îmbogățite produsele.

Fumul produs la arderea tutunului și a acestor aditivi este format din peste 4.000 de compuși chimici; cei mai mulți dintre aceștia sunt extrem de toxici și au efecte diverse asupra sănătății.

Principalii compuși regăsiți în fumul de tutun sunt:

  • nicotina: poate fi otrăvitoare în doze foarte mari, dar efectul său toxic - drept componentă a fumului de tutun - este în general considerat modest, în comparație cu cel al multor alte toxine din fum; principalul efect al nicotinei asupra sănătății este crearea dependenței;
  • gudronul (reziduul de particule din ardere);
  • gaze, precum dioxidul și monoxidul de carbon: monoxidul de carbon are efecte profunde, imediate asupra sănătății: trece cu ușurință din plămâni în fluxul sanguin, unde se leagă de hemoglobină (molecula din globulele roșii care este responsabilă de transferul oxigenului în organism) și înlocuiește oxigenul; prin urmare, fumătorii acumulează frecvent niveluri ridicate de monoxid de carbon, care lasă organismul fără oxigen și care pune o presiune enormă asupra întregului sistem cardiovascular.

Care sunt afecțiunile asociate cu fumatul

Fumatul poate provoca efecte negative de durată asupra organismului. Oamenii asociază cel mai frecvent fumatul cu cancerul pulmonar, dar el poate cauza sau crește riscul pentru multe afecțiuni în aproape fiecare parte a corpului. Acestea includ:

Cancer: fumatul cauzează sau crește riscul pentru multe tipuri de cancer; există, de asemenea, dovezi că persoanele care fumează în timp ce primesc un tratament pentru cancer au un prognostic mai slab, mai puține șanse să răspundă la tratament și au mai multe șanse ca boala să recidiveze:

  • leucemie mieloidă acută;
  • cancerul vezicii urinare;
  • cancer de col uterin;
  • cancer colorectal;
  • cancer esofagian;
  • cancer de rinichi;
  • cancer de laringe și alte cancere de gât;
  • cancer la ficat;
  • cancer pulmonar;
  • cancer pancreatic;
  • cancer de stomac.

Boli pulmonare: acestea includ boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), tuberculoză, astm și fibroză pulmonară;

Boli cardiace și vasculare: pot duce la atac de cord, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă;

Boli de ochi: includ cataractă, degenerescență maculară, pierderea vederii și orbirea;

Condiții prezente la naștere: acestea includ greutate mică la naștere și malformații congenitale (defecte congenitale) la copiii născuți de femei care au fumat în timpul sarcinii;

Avort;

Diabet de tip 2;

Artrită reumatoidă și alte boli autoimune;

Disfuncție erectilă;

Probleme de fertilitate;

Îmbătrânire prematură.

Mana unui barbat care refuza cand i se ofera o tigara

De ce este contraindicat fumatul în timpul sarcinii

În general, femeile care fumează au un risc mai mare de infertilitate și de a suferi un avort spontan. Când o femeie însărcinată fumează, unele toxine din fum pot fi transmise fătului; aceste toxine pot afecta mai târziu dezvoltarea pulmonară a sugarului și funcția pulmonară.

Copiii femeilor care fumează au mai multe șanse să se nască prematur, să aibă o greutate mică la naștere și să aibă o creștere inițială mai lentă. Renunțarea la fumat în primul trimestru de sarcină scade aceste riscuri pentru sănătate la un nivel comparabil cu cele ale persoanelor care nu au fumat niciodată.

Sugarii din familiile în care există un fumător sunt mai susceptibili de a muri din cauza sindromului morții subite.

Care sunt recomandările pentru renunțarea la fumat

Este important de reținut că nu există un nivel sigur de consum al tutunului: fumatul chiar și a unei singure țigări pe zi de-a lungul vieții poate provoca anumite tipuri de cancer.

Renunțarea la fumat poate reduce riscul de probleme de sănătate și poate adăuga ani de viață. Cu cât se renunță mai devreme, cu atât avantajele sunt mai mari; unele beneficii imediate ale opririi fumatului includ:

  • scăderea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale;
  • reducerea cantității de monoxid de carbon în sânge (care reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigenul în organism);
  • circulație mai bună;
  • reducerea tusei și a respirației șuierătoare.

Există mai multe metode care ajută o persoană să renunțe la fumat. Este posibil să fie nevoie de o combinație de abordări diferite înainte de a găsi o soluție care funcționează. Unele opțiuni includ:

  • renunțarea bruscă: înseamnă oprirea fumatului dintr-o dată, fără medicamente sau înlocuitori de nicotină; această metodă poate funcționa bine pentru unii oameni, dar poate fi dificilă din cauza dependenței organismului de nicotină;
  • terapia de substituție cu nicotină: include gumă, pastile, plasturi, spray-uri nazale sau inhalatoare;
  • medicamente: un medic specialist poate prescrie anumite substanțe, care să ajute corpul să facă față simptomelor de sevraj și nevoii de a fuma;
  • schimbări ale stilului de viață: mai multă mișcare fizică, schimbarea rutinei sau folosirea terapiei cognitiv-comportamentale pot ajuta la înlăturarea obiceiurilor asociate cu fumatul.

Care sunt beneficiile renunțării la fumat

Renunțarea la fumat este unul dintre cele mai bune lucruri pe care un om le poate face pentru sănătatea sa. Acest lucru este valabil indiferent de vârstă sau de cât timp a fumat.

Renunțarea la fumat:

  • îmbunătățește starea de sănătate și calitatea vieții;
  • reduce riscul de deces prematur și poate adăuga până la 10 ani la speranța de viață;
  • reduce riscul de boli cardiovasculare, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cancer și probleme de fertilitate;
  • îmbunătățește starea persoanelor deja diagnosticate cu o boală coronariană sau BPOC;
  • are beneficii asupra sănătății femeilor însărcinate și a bebelușilor acestora;
  • reduce povara financiară pe care o reprezintă fumatul, atât persoanelor care fumează, cât și sistemelor de sănătate și societății.

În timp, persoanele care renunță la fumat văd multe beneficii pentru sănătatea lor. După ultima țigară, corpul începe o serie de schimbări pozitive care continuă ani de zile:

  • în primele minute: ritmul cardiac scade;
  • în primele 24 de ore: nivelul de nicotină din sânge scade la zero;
  • în primele câteva zile: nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la nivelul unei persoane care nu a fumat niciodată;
  • în prima până la 12 luni: tusea și dificultățile de respirație se reduc;
  • în primul până la doi ani: riscul de atac de cord scade brusc;
  • între trei și șase ani: riscul suplimentar de boală coronariană scade la jumătate;
  • între cinci și zece ani: riscul de cancer la nivelul gurii și gâtului scade la jumătate; riscul de accident vascular cerebral scade;
  • după zece ani: riscul suplimentar de cancer pulmonar scade la jumătate; riscul de cancer de vezică urinară, esofag și rinichi scade;
  • după 15 ani: riscul de boală coronariană scade aproape de cel al unei persoane care nu a fumat niciodată;
  • după 20 de ani: riscul de cancer al gurii și gâtului, precum și cel de cancer pancreatic scade aproape de cel al unei persoane care nu fumează; riscul suplimentar de cancer de col uterin scade cu aproximativ jumătate.

Vaping

Nu în ultimul rând, trebuie să discutăm despre fumatul neconvențional, sau cu țigări electronice. Vaporii acestor dispozitive conțin o soluție lichidă care se transformă în vapori, alcătuită din propilen glicol, nicotină și glicerină. Efectul adictiv al nicotinei este același, chiar dacă nu mai există substanțele produse prin ardere. Vaporii țigărilor electronice conțin alte substanțe dăunătoare, toxice, dar care încă nu au fost suficient testate pentru a se formula o părere riguroasă din punct de vedere știintific. Astfel, în cadrul unui stil de viață sănătos, este mai bine să fie evitate.

Afecțiunea cronică produsă de consumul dispozitivelor neconvenționale se numește EVALI și descrie afecțiunile pulmonare cauzate de produsele de vapare. Acestea pot deveni severe și pot amenința viața.

Bibliografie

  1. “Smoking.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2024, medlineplus.gov/smoking.html
  2. Hobbs, Heather. “The Effects of Smoking on the Body.” Healthline, Healthline Media, 30 May 2017, www.healthline.com/health/smoking/effects-on-body
  3. Singh, Gurseet. “Passive vs. Active Smoking: What’s the Difference?” Smotect, 25 Aug. 2022, www.smotect.com/blogs/articles/passive-and-active-smoking-are-there-any-differences?srsltid=AfmBOor7TOU7_YFueVExDsuYQv7vW_bI8tz6W1DYVtuwJImDgHSZUTJB
  4. Schramm, Sébastien, et al. “Active and Passive Smoking – New Insights on the Molecular Composition of Different Cigarette Smoke Aerosols by LDI–FTICRMS.” Atmospheric Environment, vol. 92, 28 Apr. 2014, pp. 411–420, www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1352231014003240., https://doi.org/10.1016/j.atmosenv.2014.04.052
  5. CDC. “Benefits of Quitting Smoking.” Smoking and Tobacco Use, 27 Aug. 2024, www.cdc.gov/tobacco/about/benefits-of-quitting.html
  6. Sweanor, David T, and Matthew J Hilton. “Smoking | Definition, Types, Effects, History, & Facts.” Encyclopedia Britannica, 20 July 1998, www.britannica.com/topic/smoking-tobacco/Nicotine-inhaler
  7. Clinic, Cleveland. “Smoking: Effects, Risks, Diseases, Quitting & Solutions.” Cleveland Clinic, 6 Sept. 2017, my.clevelandclinic.org/health/articles/17488-smoking

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării