Efectele fumatului asupra organismului

In fiecare an, data de 31 mai, marcheaza Ziua Mondiala fara Fumat, eveniment initiat de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Fumatul este un factor major pentru boala aterosclerotica (coronariana, carotidiana, periferica), inclusiv fumatul pasiv fiind dovedit a creste riscul cardiovascular, iar tigarile electronice nu sunt deloc lipsite de toxicitate. Riscul cardiovascular este cu atat mai mare cu cat debutul fumatului se produce inainte de varsta de 15 ani.

Mecanismele prin care fumatul creste riscul cardiovascular sunt: cresterea colesterolului total, scaderea HDL colesterolului, activarea plachetara si leucocitara, cresterea fibrinogenului circulant, disfunctia endoteliala cu promovarea fisurii placilor vulnerabile, cresterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale, vasoconstrictia arteriala (inclusiv spasm coronarian), efecte de agravare a ischemiei miocardice datorate monoxidului de carbon.

Efectele fumatului sunt devastatoare pentru sanatate.

Se pare ca fiecare tigara fumata scurteaza viata cu 8 minute. Tigarile dau dependenta si obisnuita, afecteaza sistemul nervos, arterele, aparatul respirator si circulator. Majoritatea asociaza efectele nocive ale fumatului cu cancerul pulmonar, fara a se gandi si la alte forme de cancer, respectiv cancer laringian, de vezica urinara, de buze sau gastric.

Specialistii sustin ca fumatul este un comportament insusit, o deprindere formata in anumite situatii - stres, petreceri, abaterea gandurilor, placerea, etc. Insa de cele mai multe ori, in timp, gestul in sine devine un automatism, iar fumatorii impatimiti isi aprind imediat o tigara, indiferent de situatie. Primul pas spre dezvatare este terapia comportamentala, prin constientizarea (de catre fumator) a gravitatii efectelor negative pe care fumul de tigara le are asupra sanatatii, aspectului fizic exterior si asupra longevitatii.

Femeile insarcinate nu trebuie sa fumeze si nu trebuie sa foloseasca niciun alt produs cu nicotina. Acestea prezinta risc crescut de nastere prematura, complicatii la nastere si nastere de copii morti.

Oprirea fumatului reprezinta o metoda eficienta de reducere a riscului cardiovascular. In preventia primara s-a dovedit ca oprirea fumatului scade riscul de IMA sau AVC, iar in preventia secundara scade mortalitatea la pacientii cu cardiopatie ischemica.

Sistarea fumatului este obligatorie, astfel incat trebuie incurajata la toti pacientii. Reducerea mortalitatii cardiovasculare dupa oprirea fumatului este de aproximativ 50% in primii 5 ani si tinde ca dupa 10-15 ani sa fie apropiata de cea a populariei nefumatoare.

Recomandarile privind sistarea fumatului sunt urmatoarele si trebuie aplicate cu consecventa:

• Pacientii sunt intrebati despre statutul de fumator la fiecare vizita medicala
• Pacientii sunt sfatuiti sa renunte la statutul de fumator la fiecare vizita medicala
• Dorinta pacientului de a renunta la statutul de fumator trebuie incurajata
• Pacientul trebuie asistat in elaborarea unui plan pentru a renunta la statutul de fumator
• Pacientul trebuie indrumat la consult si consiliere de specialitate, inclusiv farmacologica (inlocuitori de nictotina, bupropion) pentru a renunta la statutul de fumator
• Pacientul trebuie sa evite expunerea la fumul de tigara la domiciliu si la locul de munca

Exista mai multe  modalitati si resurse de a ajuta oamenii sa renunte la fumat. Este un proces care poate dura si renuntatul la fumat nu este usor. Motivatia este foarte importanta si beneficiile renuntarii la fumat sunt enorme pentru sanatatea noastra.

RENUNTA LA FUMAT! AI GRIJA DE SANATATE TA!