Gastrostoma: ce este, când e recomandată
Ce este gastrostoma
Gastrostomia este o procedură chirurgicală sau endoscopică prin care se creează o deschidere (stoma) de la peretele abdominal exterior direct în stomac. Prin această deschidere se poate introduce un tub sau un dispozitiv cu profil redus. Conform experților MedLife, procedura se efectuează atunci când o persoană nu poate mânca sau bea suficient pe cale orală, dar stomacul și intestinele îi funcționează normal.
Scopul principal al unei gastrostome este de a asigura accesul pe termen lung pentru nutriția enterală, adică alimentele administrate direct în tractul digestiv. Poate fi utilizată și pentru a administra lichide și medicamente în siguranță atunci când înghițirea este dificilă sau nesigură.
Tipuri de gastrostomă
Cel mai frecvent tip este gastrostoma endoscopică percutanată (PEG). În această metodă, o cameră flexibilă este introdusă prin gură în stomac pentru a ghida plasarea tubului prin peretele abdominal. Deoarece nu necesită o incizie mare, este considerată minim invazivă și este utilizată pe scară largă.
Gastrostoma chirurgicală este plasată în timpul unei intervenții deschise sau laparoscopice. Această abordare este, de obicei, aleasă atunci când plasarea PEG nu este posibilă din motive medicale sau anatomice.
Un dispozitiv cu buton (cu profil redus) este o opțiune mai scurtă și mai plată, care se așează aproape de piele. Este adesea utilizat de persoanele care au nevoie de o gastrostomă pe termen lung și sunt stabile din punct de vedere medical. Deoarece este discret și se potrivește sub îmbrăcămintea normală, poate îmbunătăți confortul și calitatea vieții de zi cu zi.
Când este recomandată gastrostoma?
Gastrostoma este recomandată atunci când pacienții nu se pot alimenta pe cale orală în mod adecvat, dar tractul lor digestiv (stomacul și intestinele) funcționează normal.
Una dintre cele mai frecvente indicații îl reprezintă tulburările de înghițire (disfagia). Fie că acesta este selectivă (adică doar pentru solide sau, paradoxal, pentru lichide) fie că este neselectivă, imposibilitatea de a înghiți va determina scăderea în greutate a pacientului și apariția unor deficite care pot deveni atât de severe încât să pună în pericol viața pacientului. În alte situații, actul de înghițire fiind afectat, se poate solda cu pătrunderea alimentelor sau lichidelor în plămâni în loc să ajungă în stomac, crescând riscul de sufocare sau infecții pulmonare. Ne referim aici la pacienții cu afecțiuni neurologice, cum ar fi accident vascular cerebral, scleroză laterală amiotrofică sau boala Parkinson au pot avea deficiențe ale reflexului de înghitire cu risc de înec sau aspirarea mâncării în căile respiratorii. Gastrostoma permite administrarea în siguranță a nutrienților, evitând acest risc.
În alte situații există boli care fac ca alimentarea pe cale naturală să determine pătrunderea alimentelor în arborele respirator sau în cavitatea toracică prin niște căi false de comunicare, numite fistule. Acestea pot apărea spontan în unele tumori, arsuri, prin ingerarea de substanțe acide sau caustice, infecții severe etc.
Gastrostoma este, de asemenea, recomandată frecvent în cazul afecțiunilor oncologice, în special în cazul cancerului la cap, gât sau esofag. Aceste tipuri de cancer pot bloca sau afecta grav trecerea alimentelor, făcând alimentația normală dificilă sau imposibilă. În acest caz, din cauza imposibilității de a trece endoscopul prin tumoră, se recurge de multe ori la gastrostoma chirurgicală. Acesta va asigura o nutriție adecvată a pacientului în timpul tratamentului și recuperării.
O altă indicație importantă este malnutriția severă sau pierderea extremă în greutate, când este necesar un suport nutrițional pe termen lung. Dacă o persoană nu poate consuma suficientă hrană pe cale orală pe o perioadă îndelungată, o gastrostomă poate ajuta la restabilirea și menținerea unei nutriții adecvate. Una dintre bolile care duc la malnutriție este anorexia nervoasă, caz în care, alături de tratamentul psihiatric și suportul psihologic, gastrostoma asigură recuperarea acestor pacienți.
În cazurile de traumatisme faciale sau esofagiene severe, alimentația orală poate fi imposibilă în timpul vindecării. Gastrostoma oferă o soluție temporară sau pe termen lung pentru alimentație, în timp ce zonele lezate se refac.
La copii, gastrostoma poate fi recomandată pentru anumite afecțiuni congenitale care interferează cu alimentația normală, cum ar fi anomalii structurale sau tulburări neurologice prezente de la naștere. Aceasta ajută la asigurarea unei creșteri și dezvoltări adecvate.
Procedura de plasare a sondei (PEG)
Procedura PEG este aleasă atunci când este necesar un suport nutrițional pe termen lung și înghițirea normală nu este sigură sau posibilă. Înainte de procedură, pacientul este rugat să nu mănânce și să nu bea timp de câteva ore, astfel încât stomacul să fie gol. Ca măsură de siguranță pentru a reduce riscul de infecție, se administrează antibiotice preventive. Echipa medicală verifică, de asemenea, starea generală a pacientului pentru a se asigura că procedura poate fi efectuată în siguranță, în special lipsa unor patologii care să contraindice procedura endoscopică sau să existe risc de complicații majore, cum se poate întâmpla în cazul unor tulburări de coagulare a sângelui, de exemplu.
Plasarea PEG se face, de obicei, folosind anestezie locală la locul de inserție, împreună cu sedare pentru a ajuta pacientul să se relaxeze. Anestezia generală nu este de obicei necesară, deoarece procedura este minim invazivă.
Mai întâi, o cameră subțire și flexibilă (endoscop) este introdusă cu delicatețe prin gură în stomac. Acest lucru permite medicului să vadă clar interiorul stomacului. Stomacul este apoi iluminat din interior, astfel încât să poată fi identificat cel mai bun și mai sigur loc pe peretele abdominal.
Apoi, se face o mică incizie în piele în acest loc sub anestezie locală. Sub ghidaj endoscopic direct, tubul de alimentare este introdus în stomac prin această deschidere. Odată poziționat, tubul este fixat atât în interiorul stomacului, cât și în exteriorul abdomenului, pentru a împiedica deplasarea sau ieșirea acestuia. Întreaga procedură PEG durează, de obicei, aproximativ 20-45 de minute.
Îngrijirea stomei și complicații posibile
În primele 1-2 zile după montaj, pielea din jurul gastrostomei va fi protejată cu un pansament. Ulterior, îngrijirea zilnică adecvată a gastrostomei ajută la prevenirea iritațiilor și infecțiilor. Pielea din jurul stomei trebuie curățată ușor o dată pe zi cu apă și săpun delicat, apoi uscată cu grijă, fără a mai fi nevoie de pansament ulterior.
Durerea la locul gastrostomei este posibilă, mai intensă în primele 24 ore după montare, dar în general este de mică amploare și răspunde bine la medicație ușoară, antialgică.
Infecția la locul inserției este o altă complicație posibilă. Aceasta se poate manifesta prin roșeață, căldură, umflături, durere sau secreții asemănătoare puroiului în jurul stomei. Dacă este depistată din timp, această problemă poate fi adesea tratată cu o igienă mai atentă și sfaturi medicale, dar trebuie întotdeauna raportată unui medic.
Scurgerile pot apărea, de asemenea, atunci când lichidul stomacal sau conținutul alimentar se scurge în jurul stomei. Acest lucru poate irita pielea din jur și poate fi un semn că tubul nu este poziționat corect sau că zona este inflamată. Scurgerile persistente trebuie evaluate de personalul medical. Uneori, scurgerea conținutului pe lângă stomac în interiorul abdomenului este posibilă, iar acest fapt va determina durere și simptome pentru care pacientul trebuie să se adreseze de urgență medicului.
O altă complicație importantă este deplasarea tubului, adică ieșirea accidentală a acestuia. Este considerată o urgență, deoarece deschiderea poate începe să se închidă în scurt timp, iar montarea unei alte gastrostome va fi mai dificilă. Dacă se întâmplă acest lucru, trebuie solicitat imediat ajutor medical, astfel încât tubul să poată fi înlocuit în siguranță.
Unele persoane dezvoltă un granulom, care este o creștere excesivă a țesutului roșiatic și umed în jurul stomei. Deși poate sângera ușor sau poate părea îngrijorător, acesta este de obicei inofensiv și poate fi tratat simplu sub îndrumarea medicului.
Sângerarea și perforația sunt complicații rare la montarea gastrostomei și, în general, sunt tratate în cadrul procedurii în sine.
Înfundarea gastrostomei cu alimente, dacă acestea nu sunt preparate corespunzător, este posibilă. Este util ca tubul să fie limpezit cu apă la sfârșitul fiecărei alimentări pentru a se evita depunerea diverselor substanțe pe pereții interni ai acestuia și îngustarea sau înfundarea lumenului.
Managementul nutriției enterale și al calității vieții
Pentru nutriția enterală prin gastrostomă se utilizează formule nutritive lichide special concepute, deoarece sunt ușor de digerat și asigură o alimentație echilibrată atunci când alimentația pe cale orală nu este posibilă.
Alimentația poate fi administrată în diferite moduri, în funcție de nevoile persoanei și de rutina zilnică. Alimentația bolus implică administrarea de nutrienți în porții, timp de aproximativ 15-30 de minute, de mai multe ori pe zi, ceea ce poate fi similar cu mesele obișnuite. Alimentația continuă furnizează nutrienți lent, pe parcursul a câteva ore, și este adesea utilizată în spitale sau peste noapte, acasă, cu ajutorul unei pompe. Ambele metode sunt alese pentru a asigura confortul, siguranța și o alimentație adecvată.
Pentru mulți pacienți și familii, nutriția enterală duce la o îmbunătățire semnificativă a calității vieții. Odată ce organismul primește suficientă nutriție și lichide, oamenii se simt adesea mai puternici, se vindecă mai bine și au mai multă energie. Este important de menționat că alimentația prin gastrostomă reduce riscul de pătrundere a alimentelor sau lichidelor în plămâni, ceea ce poate reduce anxietatea atât pentru pacienți, cât și pentru îngrijitori.
Dispozitivele moderne de gastrostomie, inclusiv sistemele cu „buton” cu profil redus, sunt discrete și se potrivesc sub îmbrăcămintea normală. Conform specialiștilor MedLife, acest lucru permite persoanelor să se miște mai liber, să participe la activități sociale și să-și mențină sentimentul de independență. Cu educație și sprijin adecvate, multe persoane sunt capabile să gestioneze alimentarea prin sondă la domiciliu și să-și continue activitățile zilnice.
Întrebări frecvente despre gastrostomă
Cât timp trebuie să rămână gastrostoma la locul ei?
Acesta rămâne în loc atât timp cât este necesar. Pentru unele persoane, acest lucru înseamnă câteva săptămâni sau luni, în timp ce pentru altele poate fi pe termen lung sau permanent, în funcție de capacitatea lor de a mânca în siguranță pe cale orală.
Pot mânca și bea normal după ce am o gastrostomă?
Depinde de motivul pentru care s-a efectuat gastrostomia. Unele persoane pot mânca și bea în siguranță cantități mici, în timp ce altele depind în totalitate de alimentația prin sondă. Decizia este luată de echipa medicală pe baza siguranței înghițirii.
Care sunt riscurile majore ale procedurii de gastrostomă PEG?
Principalele riscuri includ infecția la locul inserției, sângerarea, scurgerea în jurul tubului și deplasarea accidentală a tubului. Complicațiile grave sunt rare, iar procedura este efectuată de personal medical experimentat.
Cum trebuie curățată corect stoma pentru a preveni infecția?
Stoma trebuie curățată zilnic cu apă și săpun delicat, apoi uscată ușor. Potrivit experților MedLife, zona trebuie verificată zilnic pentru a detecta roșeață, umflături, durere sau secreții, iar orice schimbări trebuie raportate unui specialist.
De ce este gastrostoma preferată față de hrănirea prin sonda nazogastrică?
Gastrostoma este mai confortabilă și mai potrivită pentru alimentarea pe termen lung decât hrănirea prin sonda nazogastrică. Este mai puțin vizibilă, reduce iritarea nasului și a gâtului, scade riscul de extragere accidentală a tubului și, adesea, îmbunătățește confortul și calitatea vieții.
Bibliografie
- Rajan, Anand, et al. “Gastrostomy Tubes: Fundamentals, Periprocedural Considerations, and Best Practices.” World Journal of Gastrointestinal Surgery, vol. 14, no. 4, 27 Apr. 2022, pp. 286–303, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9131834/, https://doi.org/10.4240/wjgs.v14.i4.286. Accessed 27 Dec. 2025.
- Monte, Megan. “How Does a Feeding Tube Work?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 30 Jan. 2023, www.medicalnewstoday.com/articles/how-does-a-feeding-tube-work#insertion. Accessed 27 Dec. 2025.
- NHS. “Gastrostomy Care.” GOSH Hospital Site, Mar. 2020, www.gosh.nhs.uk/conditions-and-treatments/procedures-and-treatments/living-gastrostomy-feeding-device/. Accessed 27 Dec. 2025.
- Cleveland Clinic. “Tube Feeding (Enteral Nutrition).” Cleveland Clinic, 2024, my.clevelandclinic.org/health/treatments/21098-tube-feeding--enteral-nutrition. Accessed 27 Dec. 2025.
- Cleveland Clinic. “PEG Tube, Percutaneous Endoscopic Gastrostomy | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2021, my.clevelandclinic.org/health/treatments/4911-percutaneous-endoscopic-gastrostomy-peg. Accessed 27 Dec. 2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Ochi obosiți (astenopie): ce trebuie să știi despre oboseala oculară
În contextul stilului de viață modern, în care munca, învățatul și chiar și recreerea implică frecvent utilizarea dispozitivelor digitale, tot mai mulți dintre noi ne confruntăm cu senzația de ochi obosiți.Astenopia reprezintă o stare de oboseală a ochilor, care apare în urma suprasolicitării vizual...
Picături pentru ochi: tipuri, indicații, contraindicații
Picăturile pentru ochi sunt soluții sterile pe care le aplici direct în sacul conjunctival, adică spațiul dintre globul ocular și pleoapa inferioară. Substanțele active acționează local, la nivelul suprafeței oculare sau în structurile interne ale ochiului, în funcție de compoziție.De exemplu, lacri...
Chikungunya (boală, sindromul): ce trebuie să știi despre virusul Chikungunya
Chikungunya este o infecție cauzată de un virus din familia Togaviridae. Îl contactezi doar prin înțepătura țânțarilor Aedes aegypti sau Aedes albopictus, activi mai ales dimineața devreme și spre seară. Virusul circulă în special în zonele tropicale și subtropicale, însă cazuri apar tot mai des la ...