Hernie de disc cervicală

Despre hernia de disc cervicală

Apariția unor dureri relative recente de gât sau ale zonei superioare a spatelui este o posibilă indicație a unei hernii de disc cervicală.

Hernia de disc cervicală este o problemă de sănătate frecvent întâlnită, mai ales la persoanele de peste 40 de ani și mai în vârstă. Adesea, acest tip de hernie se poate instala și fără a manifesta simptome.

Discurile cervicale plasate între vertebre sunt ca niște „perne” spongioase care stabilizează gâtul și îi permit să se rotească ușor dintr-o parte în alta și să se aplece înainte și înapoi. Ele acționează ca niște amortizoare pentru mișcările obișnuite, precum și pentru sărituri, alergare și alte activități care provoacă uzura corpului.

Primele șapte vertebre ale coloanei vertebrale sunt vertebrele cervicale. Zona cervicală a măduvei spinării conține și ramificațiile nervoase care se conectează la brațe, mâini și partea superioară a corpului.

În timp, aceste discuri se uzează și încep să se degenereze. Spațiul dintre vertebre se îngustează și, uneori, rădăcinile nervoase sunt atinse. Acest proces este cunoscut sub numele de boală degenerativă a discului cervical. Cercetările arată că aproximativ 25% dintre persoanele sub 40 de ani și 60% dintre persoanele peste 40 de ani, fără simptome, au un anumit grad de boală degenerativă a discului. Pe măsură ce boala degenerativă a discului se agravează, gâtul devine mai puțin flexibil și este posibil să simțiți dureri și rigiditate, mai ales spre sfârșitul zilei.

Un disc al coloanei vertebrale are un centru moale (nucleu pulpos), asemănător cu gelatina, încadrat într-un exterior mai dur, cauciucat (inel fibros).

Hernia de disc poate apărea și când o parte din nucleu iese printr-o ruptură a inelului fibros, condiție numită disc alunecat sau disc rupt.

Hernia de disc, deși poate apărea în orice parte a coloanei vertebrale, este cel mai des întâlnită în partea inferioară a spatelui. În funcție de locul în care se află hernia de disc, apar simptomele de durere și alte semne specifice. În cazul herniei cervicale, durerea se manifestă în zona gâtului și umerilor, însoțită de amorțeală sau slăbiciune în brațe, în funcție de severitatea herniei.

Herniile de disc sunt frecvente și apar mai des la bărbați față de femei.

Factori de risc

Riscul de a dezvolta o hernie de disc tinde să crească odată cu vârsta. Unele estimări sugerează că o hernie de disc cervicală este cel mai probabil să se dezvolte între 30 și 50 de ani. Cele mai multe studii au concluzionat că bărbații prezintă un risc mai mare de hernie de disc cervicală, dar un studiu recent sugerează că și femeile sunt la fel de expuse riscului de a avea o hernie de disc.

Rata herniei de disc cervicală, care apare la populația adultă, a fost estimată a fi între 0,5% și 2%, în condițiile în care multe cazuri de hernie de disc cervicală pot rămâne nediagnosticate.

Diagnosticare

Diagnosticarea unei hernii cervicale este extrem de importantă și, din acest motiv, trebuie să consultați un medic chiar de la primele simptome de durere. Medicul va avea nevoie de un istoric medical complet, pentru a înțelege simptomele, și vă va chestiona despre orice leziuni sau afecțiuni anterioare, pentru a determina dacă există obiceiuri sau un anume stil de viață care cauzează durerea. Specialistul va efectua și un examen fizic, pentru a determina sursa durerii și pentru a testa orice slăbiciune sau amorțeală musculară suplimentară.

Pentru a confirma diagnosticul de hernie de disc cervicală, medicul va solicita unul sau mai multe dintre următoarele proceduri imagistice:

• imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) - un test neinvaziv care utilizează un câmp magnetic și unde de radiofrecvență pentru a oferi o vedere detaliată a țesuturilor moi ale coloanei vertebrale; spre deosebire de radiografie, această procedură va evidenția clar nervii și discurile; examenul RMN poate detecta ce disc este deteriorat și dacă există compresie nervoasă; de asemenea, poate detecta creșterea osoasă excesivă, tumorile măduvei spinării sau abcesele;
• mielogramă - o radiografie specializată în care o substanță de contrast este injectată în canalul spinal; un fluoroscop cu raze X înregistrează apoi imaginile formate de colorant; colorantul utilizat într-o mielogramă apare alb pe raze X, permițând medicului să vizualizeze măduva spinării și canalul în detaliu; mielogramele pot arăta dacă un nerv este afectat de o hernie de disc, de o creștere osoasă excesivă, tumori ale măduvei spinării sau abcese ale coloanei vertebrale;
• tomografia computerizată (CT) - un test neinvaziv care utilizează un fascicul de raze X și un computer pentru a realiza imagini bidimensionale ale coloanei vertebrale; poate fi efectuată sau nu cu un colorant (agent de contrast) injectat în fluxul sanguin; acest test este util în special pentru a confirma ce disc este deteriorat;
• electromiografie (EMG) și studii de conducere nervoasă (NCS) - testele EMG și NCS măsoară activitatea electrică a nervilor și mușchilor; electrozi sunt plasați la nivelul mușchilor, iar rezultatele sunt înregistrate și interpretate; deoarece o hernie de disc provoacă presiune asupra rădăcinii nervoase, nervul nu poate furniza senzație și mișcare mușchiului într-un mod normal; aceste teste pot detecta leziunile nervilor și afectarea musculară;
• radiografie - razele X evidențiază vertebrele osoase și pot da indicația medicului dacă și-au modificat poziția sau dacă există modificări artritice, pinteni osoși sau fracturi; acest test, singular, nu poate diagnostica o hernie de disc.

Prevenție

Durerea de spate afectează opt din zece persoane la un moment dat în viața lor și, de obicei, poate fi ameliorată în maximum șase săptămâni.

Pentru a evita apariția unei hernii de disc cervicală sau o recidivă, pot fi luate următoarele măsuri:

• tehnici adecvate de ridicare;
• evitarea pozițiilor incomode care forțează coloana;
• poziție corectă în șezut, în picioare, în mișcare și în somn;
• program de exerciții adecvat, pentru a întări mușchii abdominali slabi și pentru a preveni rănirea;
• zonă de lucru ergonomică;
• greutate sănătoasă și masă corporală normoponderală;
• atitudine pozitivă și gestionarea stresului.