Despre spasmele musculare
Spasmele musculare reprezintă contracții involuntare și dureroase ale unuia sau mai multor mușchi. Acestea pot afecta orice grup muscular din corp și pot varia de la spasme ușoare, temporare, până la spasme severe și persistente.
Cauze
Spasmele musculare au numeroase cauze:
- oboseală musculară: atunci când un mușchi este suprasolicitat sau obosit, poate apărea un spasm muscular;
- deshidratarea: lipsa de hidratare adecvată poate duce la dezechilibre electrolitice și, uneori, la spasme musculare;
- deficitul de electroliți: nivelurile scăzute ale unor electroliți precum potasiul, calciul, magneziul sau sodiul pot contribui la apariția spasmelelor musculare;
- stresul și anxietatea: anumite persoane pot dezvolta spasme musculare ca răspuns la niveluri ridicate de stres sau anxietate;
- leziuni musculare: spasmele musculare pot fi rezultatul unei leziuni musculare sau al suprasolicitării unui mușchi;
- probleme de circulație: o circulație sanguină deficitară sau probleme vasculare pot provoca spasme musculare, cu precădere la nivelul membrelor inferioare.
Spasmele musculare la nivelul picioarelor sunt cele mai întâlnite contracturi musculare, în special la nivelul gambei. Exercițiile fizice în exces sau purtarea pantofilor prea strâmți sunt cauze frecvente care provoacă aceste crampe musculare.
Contracturile musculare din zona cervicală sunt rezultatul posturilor vicioase, prelungite, a pozițiilor nefirești în timpul somnului, a traumatismelor sportive: căderi sau lovituri bruște care împing capul într-o parte, a răsucirilor bruşte și repetate ale capului într-o parte sau a purtării de greutăți mari pe umeri.
Contracturile musculare lombare apar, de cele mai multe ori, din cauza posturii incorecte a spatelui, a sedentarismului, a suprasolicitării musculaturii lombare sau a întinderilor musculare. Există, însă, și situații mai serioase, în care spasmele apar din cauza unui disc herniat.
Spasmele musculare abdominale pot fi provocate de constipație, deshidratare, balonare, gastrită, gastroenterită, ileus, colită infecțioasă, boala inflamatorie intestinală, sindromul de intestin iritabil.
Spasmele musculare la nivelul feței pot fi produse de lezarea nervului facial, de suprasolicitare, de hipocalcemie și hipomagneziemie sau pot fi ticuri apărute în copilărie, care nu necesită tratament.
Spasmele musculare în tot corpul pot fi semnul unei crize de tetanie sau chiar a unei crize de epilepsie, dacă sunt însoțite şi de alte semne şi simptome.
La bebeluși există numeroase cauze de spasme musculare. Trebuie de menționat, însă, că cele mai multe sunt fiziologice:
- Spasmele fiziologice ale bebelușului pot apărea în timpul somnului sau atunci când se află într-o stare de relaxare. Aceste spasme sunt, de obicei, normale și nu prezintă un motiv de îngrijorare;
- Reflux gastroesofagian, când conținutul gastric revine în esofag. Aceste spasme pot provoca iritație și disconfort la nivelul tractului digestiv;
- Deficiențe de calciu sau magneziu: unele cazuri de spasme musculare la sugari pot fi asociate cu niveluri scăzute de calciu sau magneziu în organism. Aceste deficiențe pot apărea în cazul unor probleme de absorbție sau alimentație inadecvată;
- Convulsiile febrile apar, de obicei, la sugari și copii mici în timpul unui episod febril și pot fi cauzate de o creștere rapidă a temperaturii corpului.
Factori de risc
- Istoricul familial: unele persoane pot avea o predispoziție genetică pentru spasme musculare;
- Vârsta: persoanele în vârstă sunt mai susceptibile la spasme musculare, ca urmare a scăderii masei musculare și a modificărilor în echilibrul electrolitic;
- Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi boala renală, diabetul, afecțiunile tiroidiene sau neuropatia periferică, pot crește riscul de spasme musculare;
- Anumite medicamente, cum ar fi diureticele, statinele (pentru colesterol), unele medicamente pentru hipertensiune arterială sau pentru tulburări neuropsihiatrice, pot crește riscul de spasme musculare, ca efect secundar.
Simptome
Simptomele spasmelelor musculare pot varia în funcție de severitatea și localizarea lor. Cele mai comune simptome asociate sunt:
- încordare musculară: mușchiul afectat poate prezenta o senzație de rigiditate iar mișcarea în acea zonă poate fi limitată sau dificilă;
- fasciculaţii (zvâcnituri) ale fibrelor musculare;
- mişcări involuntare: unul sau mai mulți mușchi se contractă în mod involuntar, în mod frecvent și dureros. Aceste contracții pot fi resimțite ca un puls sau o înțepătură în zona afectată;
- reflexe exagerate;
- postura incomodă şi incorectă a membrului/segmentului;
- poziţie anormală a degetelor, braţelor sau umerilor;
- durere musculară: spasmele musculare pot fi însoțite de durere localizată în mușchiul afectat, care poate varia în intensitate, de la ușoară la severă.
- sensibilitate localizată: mușchiul afectat poate deveni sensibil la atingere sau presiune. În unele cazuri, chiar și o ușoară atingere poate declanșa o contracție musculară dureroasă;
- durată variabilă a spasmei: spasmele musculare pot dura de la câteva secunde până la câteva minute. În cazuri rare, spasmele pot persista timp îndelungat sau pot reveni periodic.
Diagnosticare
De cele mai multe ori, medicul de familie este cel care pune diagnosticul, pe baza anamnezei, a examenului clinic şi a istoricului bolii. Clinicianul trebuie să știe când a debutat simptomatologia, cât durează spasmele musculare și cât de des apar. Obținerea unui istoric personal și medical complet (de exemplu, ocupație, hobby-uri, istoric de afecțiuni genetice) poate ajuta medicul să excludă factorii de risc care predispun pacientul la apariția spasmelor musculare. De asemenea, alte informații utile pot include localizarea spasmelor, dacă acestea apar în mod constant în aceiași mușchi sau afectează diferiți mușchi, și circumstanțele care în care apar.
Dacă istoricul medical și examenul fizic al persoanei nu sunt suficiente pentru a diagnostica spasmele musculare, medicul poate solicita analize de sânge pentru a verifica nivelurile de sodiu, potasiu, calciu, magneziu și creatinfosfokinază (CPK), pentru a detecta degradarea musculară.
Dacă există suspiciuni de tulburări ale circulației sau arterioscleroză, teste imagistice, cum ar fi ecografia, angio-CT sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pot fi recomandate pentru a evalua vasele de sânge.
În cele din urmă, o electromiografie (EMG), care testează răspunsul mușchilor la stimularea electrică, poate fi efectuată pentru a exclude orice tulburări ale sistemului nervos care ar putea cauza spasme musculare.
Spasmele musculare la copii necesită o evaluare completă, diagnosticul fiind stabilit în funcție de istoricul pacientului și de rezultatele obținute la examinarea fiziologică și neurologică.
Tratament
Tratamentul spasmelor musculare este unul conservator, de cele mai multe ori acestea trecând de la sine în câteva secunde sau minute.
Se recomandă întreruperea activităților, oprind orice acţiune care ar fi putut declanșa contracțiile musculare, întinderea și masarea ușoară a zonei afectate. Aplicarea compreselor calde poate, de asemenea, ameliora simptomele.
Dacă spasmele musculare provoacă disconfort sever și nu cedează la repaus, este recomandat ajutor de specialitate pentru a exclude orice cauză subiacentă. Orice spasm muscular la nivelul spatelui se poate detensiona prin masaje de relaxare care stimulează circulația sanguină și terminațiile nervoase și elimină contracturile dureroase. Umflarea picioarelor, roșeața și slăbiciunea musculară sunt indicatori suplimentari pentru a solicita consult medical. În cazurile severe, medicii pot recomanda antiinflamatoare sau relaxante musculare.
Complicații
Spasmele musculare în sine nu sunt, de obicei, grave și nu conduc la complicații semnificative. Cu toate acestea, în anumite cazuri sau în prezența unor condiții subiacente, spasmele musculare pot provoca complicații sau pot fi asociate cu alte probleme de sănătate.
Prevenție
Există câteva măsuri pe care le poți lua pentru a preveni spasmele musculare. Iată câteva sfaturi utile:
- Hidratare adecvată: asigură-te că bei suficientă apă pe parcursul zilei, în special în timpul activităților fizice intense sau în condiții de căldură excesivă. Hidratarea corectă ajută la menținerea echilibrului electroliților în organism, ceea ce poate preveni spasmele musculare;
- Întinderea și încălzirea musculară: înainte de exerciții fizice sau activități care solicită musculatura, asigură-te că îți întinzi și încălzești mușchii. Aceasta ajută la relaxarea și pregătirea mușchilor pentru efort și poate reduce riscul de spasme musculare;
- Evitarea suprasolicitării: principalele cauze ale contracturilor musculare sunt depunerea excesivă de efort şi oboseală musculară. Fii atent la limitele și capacitățile tale fizice. Evită să suprasoliciți anumite grupe musculare și acordă suficient timp de odihnă între sesiunile de antrenament sau activitățile fizice intense. De asemenea, respectă orele de somn;
- Suplimentele alimentare: dacă deficiențele de nutrienți precum calciul, magneziul sau potasiul sunt asociate cu spasmele musculare, medicul tău poate recomanda suplimente alimentare adecvate pentru a corecta aceste deficiențe. Este important să discuți cu medicul înainte de a lua orice suplimente;
- Gestionarea stresului: stresul și anxietatea pot contribui la apariția spasmelor musculare. Încearcă tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă sau exercițiile de relaxare, pentru a reduce nivelul de stres și a preveni spasmele musculare asociate;
- Monitorizarea medicamentelor: unele medicamente sau substanțe, cum ar fi diureticele, pot contribui la dezechilibrul electroliților și pot crește riscul de spasme musculare.
Autor
Bibliografie
- Barrell, Amanda. “Why Do Muscle Spasms Happen?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 5 May 2020, www.medicalnewstoday.com
- “Muscle Cramp - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org
- “Muscle Spasms: What Are They, Causes, Diagnosis, and More | Osmosis.” Osmosis, 2021, www.osmosis.org
Alte afecțiuni similare
Siringomielie
Siringomielia este o afecţiune neurologică, caracterizată prin prezenţa unei cavităţi pline cu lichid, numită sirinx, în interiorul măduvei spinării, cel mai adesea la...
Vezi detalii
Șoc termic
Șocul termic este indus de o schimbare bruscă a temperaturii corporale, fie prin creștere, fie prin scădere a temperaturii. De foarte multe ori, o astfel de situație...
Vezi detalii
Spasm esofagian
Spasmul esofagian este o afecțiune în care mușchii esofagului se contractă anormal și necontrolat. Esofagul are rolul principal de a transporta alimentele și lichidele...
Vezi detalii
Spasmofilie
Spasmofilia reprezintă o reacție disproporționată a organismului la un stimul sau o situație stresantă.Inițial, termenul a fost utilizat pentru pacienții „nevrotici”...
Vezi detalii
Spermatocel
Un spermatocel este un chist testicular care se dezvoltă în epididim - organ cu formă cilindrică ce traversează testiculele posterior și care stochează și transportă...
Vezi detalii
Spina bifida
Spina bifida este termenul folosit pentru a identifica un grup de afecțiuni congenitale care implică eșecul dezvoltării normale a măduvei spinării și a...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
![femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu](/sites/default/files/styles/387x278/public/2023-03/programare%20online.jpg?itok=6E8aCQI9)