Hipofiza: ce rol are glanda și ce afecțiuni poate provoca funcționarea anormală

Specialități
25 Aprilie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
hipofiza ce rol are glanda si ce afectiuni poate provoca functionarea anormala

Hipofiza este o glandă endocrină de dimensiuni mici, situată la baza creierului, sub hipotalamus. Numită și glanda pituitară, hipofiza este considerată principala glandă din organism, deoarece produce atât hormoni proprii, cum ar fi hormonul de creștere, dar controlează și secreția altor glande endocrine, cum ar fi tiroida, glandele suprarenale, glandele sexuale.

Având un rol major în reglarea funcțiilor vitale ale corpului și în menținerea nivelului general de hormoni din organism, atunci când nu funcționează corect, hipofiza poate afecta sistemul nervos, organele de reproducere sau vederea.

Anatomia hipofizei

Hipofiza este compusă din două porțiuni principale, fiecare cu rolul ei:

  • Lobul anterior (adenohipofiza sau hipofiza anterioară) – care reprezintă 75% din volumul total al glandei;
  • Lobul posterior (neurohipofiza sau hipofiza posterioară).

Hipofiza anterioară este conectată la creier prin vase de sânge. Hipofiza posterioară constituie, de fapt, o parte a creierului și secretă hormoni direct în fluxul sangvin.

Glanda hipofiză este conectată prin tijă hipofizară cu o regiune a creierului numită hipotalamus. Prin această tijă, hipotalamusul comunică cu lobul anterior (adenohipofiza) prin intermediul hormonilor și cu lobul posterior (neurohipofiză) prin impulsuri nervoase.

Hipotalamusul influențează funcțiile vitale ale organismului, cum ar fi funcția de reglare a temperaturii corpului, tensiunea arterială, ritmul cardiac, respirația, ciclul de somn sau digestia.

Rolul hipofizei

La fel ca celelalte glande endocrine din corp, hipofiza produce hormoni, substanțe biochimice care se deplasează prin sânge și transmit informații de la un organ sau țesut la altul, reglându-le activitatea. Hormonii sunt produși atât de adenohipofiză, cât și de neurohipofiză. Principalii hormoni produși de adenohipofiză sunt:

  • Hormon adrenocorticotrop (ACTH) – stimulează producția de cortizol, care menține tensiunea arterială și zahărul din sânge în limite normale. Cortizolul este eliberat ca răspuns la stres.
  • Hormoni gonadotropi. Există două categorii:

Hormon de stimulare foliculară (FSH) - joacă un rol important în producția de spermatozoizi la bărbați și stimulează dezvoltarea foliculilor ovarieni la femei;

Hormon luteinizant (LH) - stimulează ovulația la femei și producția de testosteron la bărbați.

  • Hormon uman de crestere (hGH) - ajută la creșterea oaselor la copii, având un rol major în dezvoltarea acestora, dar și în dezvoltarea mușchilor și țesuturilor. De asemenea, acest hormon este responsabil de reglarea și distribuția grăsimilor în corp.
  • Prolactina (PRL) - induce producția de lapte matern după naștere și ajută la menținerea lactației. Prolactina acționează și asupra hipotalamusului, ducând la perturbarea ciclului menstrual, funcției sexuale și fertilității.
  • Hormon de stimulare tiroidiana (TSH) - stimulează glanda tiroidă să producă hormoni tiroidieni, care reglează metabolismul și nivelul de energie al corpului.

Fiecare dintre acești hormoni este secretat de un tip specific de celule din hipofiză, excepție făcând hormonul de stimulare foliculară și hormonul luteinizant, care sunt sintetizați de același tip de celule.

Pe lângă hormonii produși de adenohipofiză, mai există și alti doi hormoni sintetizați în hipotalamus și apoi transportați în neurohipofiză înainte de a fi secretați în sânge. Aceștia sunt:

  • Oxitocina –ajută la inițierea travaliului la femeile gravide și expulzarea fătului, precum și la ejecția laptelui matern. Numit și „hormonul iubirii”, la nivel comportamental, oxitocina are rol în declanșarea instinctului matern.
  • Hormon antidiuretic sau vasopresina (ADH) - reglează nivelul de lichide din organism.

Între hipofiza anterioară și hipofiza posterioară se afla lobul intermediar. Celulele din această zona produc hormon de stimulare a alfa-melanocitelor, care acționează asupra celulelor din piele pentru a stimula producția de melanină.

hipofiza ce rol are glanda si ce afectiuni poate provoca functionarea anormala

Ce se întamplă atunci când hipofiza nu funcționează corect?

Atunci când hipofiza nu funcționează așa cum ar trebui în mod normal, glanda secretă fie prea mulți hormoni, fenomen cunoscut sub numele de hiperpituitarism, fie prea puțini, afecțiune numită hipopituitarism. Problemele cu hipofiza pot apărea din cauza unei tumori (se știe că aproximativ 1 din 10 persoane din populația generală prezintă o tumoră în această glandă). În cele mai multe cazuri, tumorile sunt necanceroase (benigne) și rareori devin maligne (canceroase).

Exista doua tipuri de tumori: funcționale și nefuncționale. O tumoare funcțională produce hormoni, în timp ce o tumoare nefuncțională nu produce hormoni. Tumorile nefuncționale sunt și cele mai frecvente.

Deși, în mod obișnuit, tumorile benigne pot să nu provoace simptome timp de mulți ani, atunci când tumoarea crește pot să apară manifestări precum dureri de cap și probleme oculare (inclusiv probleme cu vederea periferică).

Când hipofiza nu produce suficienți hormoni (hipopituitarism), pot apărea simptome precum:

  • Amețeală;
  • Oboseală;
  • Piele uscată;
  • Menstruații neregulate - în cazul femeilor;
  • Disfuncție erectilă - în cazul bărbaților.

De asemenea, în cazul hipopituitarismului pot să mai apară și următoarele simptome:

  • Schimbarea stării de dispoziție;
  • Slăbiciune musculară;
  • Iritabilitate;
  • Depresie;
  • Infertilitate.

Boli cauzate de funcționarea incorectă a hipofizei

Atunci când hipofiza nu secretă niveluri normale de hormoni, pot apărea boli cauzate fie de hipopituitarism și hiperpituitarism, fie ca urmare a alterării mărimii și formei glandei. Printre bolile care pot să apară se numără:

Insuficiența hipofizară – apare atunci când scade producția de hormoni hipofizari și poate afecta persoane de toate vârstele. La femei determină tulburări de ciclu menstrual, iar la bărbați tulburări ale funcției sexuale.

Hipogonadism - numită și deficit de testosteron, în această afecțiune testiculele nu reușesc să producă suficient testosteron și/sau spermatozoizi.

Acromegalie (gigantism) - este o boală foarte rară care apare atunci când hipofiza produce prea mult hormon uman de creștere. Acromegalia duce la creșterea în volum a mâinilor și picioarelor, precum și la creșterea diametrului craniului.

Galactoree - în această afecțiune, glandele mamare produc lapte deși femeia nu are copii și, prin urmare, nu alăptează. De asemenea, galactoreea poate să apară și la bărbați.

Prolactinom - acesta este un tip de tumoare care produce prea multă prolactină. Afecțiunea duce la scăderea libidoului, impotență și infertilitate.

Diabet insipid - boala este cauzată de scăderea nivelului de vasopresină sau hormon antidiuretic, ceea ce duce la urinare frecventă, inclusiv noaptea (poliurie), și sete crescută (polidipsie).

Sindromul Cushing – este o boală foarte rară care apare atunci când tumora hipofizară produce hormon adrenocorticotrop (ACTH). Acest lucru determină glandele suprarenale să secrete prea mult cortizol. Această afecțiune poate afecta aproape orice organ din corp.

Nanism hipofizar – boala apare din cauza unui nivel scăzut de hormon de creștere (hGH). Ca urmare, copiii cresc foarte lent și rămân cu o statură scundă.

Craniofaringiomul - un craniofaringiom este o tumoare rară care se dezvoltă, de obicei, din tija hipofizară și care comprimă structurile din jur (hipofiză, hipotalamus, nervii optici). Tumoarea provoacă tulburări de vedere.

Hipofizită limfocitara (autoimuna) - este cauzată de celulele imune care inflamează hipofiza și apare la femeile gravide.

Investigațiile necesare și tratamentul bolilor hipofizare

Dacă aveți o problemă legată de glanda hipofiză, este necesar să mergeți la un control la medicul endocrinolog. Pentru a putea diagnostica o afecțiune hipofizară, medicul va recomanda următoarele investigații:

  • Teste de sânge, în care vor fi verificate nivelurile mai multor hormoni.
  • Evaluări imagistice, de obicei RMN, pentru a căuta anomalii, cum ar fi adenomul hipofizar (tumora). Tomografia computerizată (CT) este utilă pentru depistarea calcificarilor în apropierea glandei hipofize.

Atunci când apar probleme de vedere, este indicat și un examen oftalmologic.

Tratamentul diferă în funcție de cauza care a provocat afecțiunea. Dacă există un deficit hormonal, acest lucru poate fi gestionat prin administrarea de suplimente pe bază de hormoni. Uneori, tratamentul hormonal trebuie urmat pe tot parcursul vieții.

Dacă o tumoră este descoperită ca fiind cauza problemelor, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Dacă tumora hipofizară este canceroasă, pacientul va trebui să urmeze și radioterapie după operație.

Bibliografie

  1. my.clevelandclinic.org
  2. patient.info
  3. www.yourhormones.info
  4. www.pituitary.org.uk
  5. www.news-medical.net

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării