Tranzit intestinal: ce este și ce trebuie să știi despre el

Specialități

25 Aprilie 2024

Autor: Dr. Pop Oana-Carmen, Medic Primar, Ecografie 4D

Ce este și cum funcționează tranzitul intestinal?

Tranzitul intestinal se referă la mișcările și trecerea alimentelor prin sistemul digestiv. Procesul începe odată cu ingestia alimentelor și implică etape precum digestia, absorbția nutrienților și eliminarea reziduurilor. Alimentele sunt descompuse în stomac și intestine în componente mai mici pentru a permite absorbția nutrienților esențiali. Consumul adecvat de fibre provenite din fructe, legume și cereale integrale poate îmbunătăți tranzitul intestinal, prevenind constipația.

Procesul începe în stomac, unde alimentele sunt descompuse inițial de sucurile gastrice. Apoi, acestea trec în intestinul subțire, unde au loc majoritatea absorbțiilor de nutrienți cum ar fi proteinele, carbohidrații și grăsimile.

În intestinul subțire, substanțele nutritive absorbite sunt transportate în sânge și duse către diferite părți ale organismului, pentru a susține funcțiile vitale. Resturile neabsorbite ajung în intestinul gros, unde apa și electroliții sunt absorbiți, iar reziduurile sunt compactate pentru a forma fecalele.

Un tranzit intestinal sănătos este esențial pentru menținerea stării de sănătate generală. Consumul adecvat de fibre contribuie la formarea unor fecale moi și facilitează eliminarea lor. Hidratarea corespunzătoare și activitatea fizică regulată pot, de asemenea, influența pozitiv tranzitul intestinal. Manifestări precum constipația sau diareea pot indica probleme de sănătate și, în cazul persistenței lor, este recomandat să consulți un profesionist medical.

Etapele digestiei

Tranzitul intestinal este un proces complex și coordonat care începe odată cu ingestia alimentelor și se încheie cu eliminarea reziduurilor. Iată o succintă descriere a etapelor principale:

Ingestia alimentelor

Alimentele sunt introduse în stomac prin masticație și înghițire. În stomac, substanțele nutritive încep să fie descompuse de acizii gastrici. Acizii gastrici sunt substanțe acide secretate de mucoasa gastrică din stomac. Cei mai importanți acizi gastrici sunt acidul clorhidric (HCl) și acidul gastric. Acești acizi au roluri esențiale în procesul de digestie. Acidul clorhidric este cel mai abundent și contribuie la descompunerea alimentelor, în special a proteinelor, în fragmente mai mici.

Trecerea în intestinul subțire

Alimentele parțial digerate se deplasează în intestinul subțire, unde procesul de descompunere continuă. Aici, enzimele pancreatice și bila sunt eliberate pentru a ajuta la descompunerea nutrienților.

Absorbția nutrienților

Nutrienții rezultați din descompunerea alimentelor sunt absorbiți în sânge prin pereții intestinului subțire și transportați către diverse părți ale organismului pentru a susține funcțiile vitale.

Trecerea în intestinul gros

Resturile neabsorbite ajung în intestinul gros, unde se extrage apă și electroliți. Această etapă contribuie la formarea fecalelor.

Eliminarea reziduurilor

Fecalele formate în intestinul gros sunt apoi eliminate din organism prin rect și anus, într-un proces cunoscut sub numele de defecație.

Controlul tranzitului intestinal este reglat de sistemul nervos și de hormoni. O serie de factori, cum ar fi dieta, hidratarea, activitatea fizică și sănătatea generală, pot influența modul în care funcționează tranzitul intestinal.

Tipuri de afecțiuni asociate cu tranzitul intestinal

Există mai multe afecțiuni și probleme de sănătate asociate cu tranzitul intestinal. Iată câteva dintre ele:

Constipația: dificultatea sau întârzierea evacuării intestinale poate duce la constipație. Aceasta poate fi cauzată de o dietă săracă în fibre, deshidratare, lipsa activității fizice sau anumite afecțiuni medicale;
Diareea: este caracterizată prin scaune apoase și frecvente. Diareea poate fi provocată de infecții, intoleranțe alimentare, inflamații intestinale sau alte probleme medicale;
Sindromul de colon iritabil (SCI): este o afecțiune cronică a intestinului gros, manifestată prin schimbări în tranzitul intestinal, dureri abdominale și alte simptome;
Boala inflamatorie intestinală (BIIB): include boli precum boala Crohn și colita ulceroasă, caracterizate prin inflamație cronică a tractului digestiv;
Sindromul intestinului iritabil (SII): o afecțiune funcțională a tractului digestiv care poate provoca dureri abdominale, balonare și modificări ale tranzitului intestinal, fără a exista leziuni fizice evidente;
Diverticuloza: formarea de diverticuli (pungi sau umflături) în peretele intestinului, care pot provoca probleme precum inflamații sau sângerări;
Obstrucția intestinală: blocarea parțială sau totală a intestinului, care poate fi cauzată de diverse condiții, inclusiv aderențe, tumori sau hernii;
Sindromul de malabsorbție: dificultatea absorbției nutrienților în intestin, care poate apărea în afecțiuni cum ar fi boala celiacă sau intoleranțe alimentare.

Tranzitul intestinal la copii poate fi influențat de mai multe afecțiuni și factori. Iată câteva dintre afecțiunile asociate tranzitului intestinal la copii:

Constipația: este una dintre cele mai comune probleme ale tranzitului intestinal la copii. Poate fi cauzată de o dietă săracă în fibre, deshidratare sau poate avea ca bază anumite condiții medicale;
Sindromul colonului iritabil (SCI): chiar dacă este mai frecvent la adulți, SCI poate afecta și copiii, manifestându-se prin dureri abdominale, balonare și schimbări în tranzitul intestinal;
Intoleranța la lactoză: imaturitatea sistemului digestiv poate determina intoleranța la lactoză, ceea ce poate cauza diaree sau constipație la copii;
Infecții gastrointestinale: copiii sunt mai susceptibili la infecții virale sau bacteriene care pot afecta tranzitul intestinal, provocând diaree;
Boala celiacă: o afecțiune în care sistemul imunitar reacționează la gluten, afectând intestinul subțire și provocând simptome precum diareea sau constipația;
Alergii alimentare: unele alergii alimentare pot afecta tranzitul intestinal la copii, generând simptome digestive cum ar fi diareea sau durerile abdominale;
Anomalii anatomice: probleme congenitale ale sistemului digestiv, cum ar fi malformații ale intestinului, pot afecta tranzitul intestinal la copii;
Hirschsprung: este o afecțiune congenitală în care nervii intestinului nu se dezvoltă corect, cauzând constipație severă;
Boala inflamatorie intestinală (BIIB): chiar dacă este mai rară la copii, BIIB, inclusiv boala Crohn și colita ulcerativă, poate afecta tranzitul intestinal.

Afecțiuni asociate cu tranzitul intestinal accelerat

Un tranzit intestinal accelerat, sau diareea persistentă, poate fi asociat cu diverse afecțiuni și condiții. Iată câteva dintre ele:

Infecții gastrointestinale: virale, bacteriene sau parazitare, aceste infecții pot duce la diaree. Exemple includ infecțiile cu rotavirus, norovirus sau bacteria E. coli, salmonella sau giardia;
Sindromul intestinului iritabil (SII): uneori, SII poate manifesta episoade de diaree, balonare și dureri abdominale;
Boala inflamatorie intestinală (BIIB): anumite forme ale BIIB, precum boala Crohn, pot cauza inflamații în tractul digestiv și pot duce la diaree;
Malabsorbție: afecțiuni precum intoleranța la lactoză sau boala celiacă pot provoca diaree prin afectarea absorbției adecvate a nutrienților;
Colita microscopică: o formă de inflamație a colonului care poate cauza diaree cronică și alte simptome;
Hiperplazia ganglionară colonică: o condiție rară, caracterizată prin o creștere excesivă a numărului de celule nervoase în intestinul gros, poate provoca diaree;
Tumori intestinale: tumorile sau polipii în intestin pot contribui la accelerarea tranzitului intestinal, în special dacă sunt maligne;
Alte cauze: anumite medicamente, tulburări ale tiroidiei, stresul sau anxietatea pot contribui la diaree;
Alimentația: consumul excesiv de alimente grase, picante sau lactate poate provoca diaree la anumiți oameni. De asemenea, intoleranțele alimentare, cum ar fi la lactoză sau gluten, pot contribui la diaree;
Stres și anxietate: factori psiho-sociali, precum stresul și anxietatea, pot influența activitatea intestinului și pot contribui la diaree.

Afecțiuni asociate cu tranzitul intestinal lent

Un tranzit intestinal lent, cunoscut și sub denumirea de constipație, poate fi asociat cu diverse afecțiuni și factori. Iată câteva dintre cauzele posibile:

Sindromul colonului iritabil (SCI): anumite forme ale SCI pot avea simptome care includ constipație și schimbări în tranzitul intestinal;
Boala tiroidiană: hipotiroidismul (funcția tiroidiană scăzută) poate duce la încetinirea metabolismului și poate contribui la constipație;
Diabetul: diabetul poate afecta sistemul nervos și musculatura intestinului, cauzând constipație în unele cazuri;
Boala Parkinson: această afecțiune neurodegenerativă poate afecta și sistemul digestiv, provocând încetinirea tranzitului intestinal;
Obstrucția intestinală: orice obstrucție fizică a intestinului cauzată de aderențe, tumori sau alte condiții, poate împiedica mișcarea normală a alimentelor și poate duce la constipație;
Sarcina: modificările hormonale și presiunea exercitată de un uter în creștere pot contribui la constipație în timpul sarcinii;
Intoleranțe alimentare: unele persoane pot experimenta constipație în urma intoleranțelor alimentare, cum ar fi intoleranța la lactoză;
Medicamente: anumite medicamente, precum antidepresivele, opioidele sau unele anticonvulsivante, pot avea constipația ca efect secundar;
Stilul de viață și alimentația: o dietă săracă în fibre, lipsa activității fizice și hidratarea insuficientă pot contribui la încetinirea tranzitului intestinal.

Un tranzit intestinal blocat, cunoscut și sub denumirea de ocluzie intestinală, reprezintă o situație medicală în care există o obstrucție fizică sau funcțională în intestin, împiedicând trecerea normală a alimentelor și a lichidelor. Acest lucru poate duce la o serie de simptome și poate fi o urgență medicală. Iată câteva aspecte cheie despre tranzitul intestinal blocat:

Cauze:

aderențe - formarea de benzi de țesut cicatricial în interiorul abdomenului, care pot lega părți ale intestinului;
hernii - o proeminenţă a organelor sau a țesuturilor într-o zonă slabă a mușchilor abdominali poate duce la ocluzie intestinală;
tumoră - o tumoră sau un polip în interiorul intestinului poate bloca trecerea alimentelor;
invaginație - atunci când o parte a intestinului se îndoaie și se introduce în altă porțiune, creând o obstrucție.

Cum poate fi reglat tranzitul intestinal?

Reglarea tranzitului intestinal poate fi influențată de obiceiuri alimentare, stil de viață și alte practici sănătoase. Iată câteva sugestii pentru a îmbunătăți sau regla tranzitul intestinal:

consumul adecvat de fibre: o dietă bogată în fibre poate contribui la formarea fecalelor și la stimularea mișcărilor intestinale regulate. Fructele, legumele, cerealele integrale și leguminoasele sunt surse bune de fibre;
hidratare corespunzătoare: consumul adecvat de apă este esențial pentru menținerea unei consistențe normale a fecalelor;
activitate fizică: exercițiile regulate pot stimula activitatea musculară a intestinului și pot ajuta la prevenirea constipației. O plimbare scurtă după masă poate fi benefică;
menținerea unui program regulat: încearcă să mănânci și să mergi la toaletă în același timp în fiecare zi. Un program regulat poate antrena intestinele pentru mișcări regulate;
evitarea alimentelor procesate: alimentele bogate în grăsimi, zaharuri și aditivi pot afecta negativ tranzitul intestinal. Sunt esenţiale alimentele naturale și proaspete în dietă;
limitarea consumului de lactoză: la persoanele cu intoleranță la lactoză, produsele lactate pot cauza probleme digestive. Consumaţi alternativele lactate fără lactoză sau băuturile vegetale;
gestionarea stresului: stresul poate afecta funcționarea normală a intestinului. Tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, pot fi utile;
consultarea medicului: dacă aveţi probleme persistente cu tranzitul intestinal sau simptome neobișnuite, este important să consultaţi un medic, pentru evaluare și sfaturi personalizate.

Reglarea tranzitului intestinal în caz de diaree implică adoptarea unor măsuri pentru a preveni deshidratarea și pentru a ajuta la revenirea la un ritm normal de funcționare a intestinului. Iată câteva recomandări:

rehidratarea: diareea poate duce la pierderi semnificative de lichide și electroliți. Consumaţi băuturi electrolitice, soluții de rehidratare orală sau apă pentru a preveni deshidratarea;
alimentație ușoară: alegeţi alimente ușor digerabile, cum ar fi orez, pui fiert, banane și piureuri de morcovi;
evitarea alimentelor şi băuturilor iritante, care pot irita stomacul și intestinul, cum ar fi cele picante, prăjite, cafeaua și alcoolul;
suplimente probiotice pot ajuta la restabilirea echilibrului florei intestinale sănătoase. Acestea pot fi găsite în alimente fermentate sau sub formă de suplimente;
evitarea laptelui și a produselor lactate care, în cazul intoleranței la lactoză, pot agrava diareea. Puteţi opta pentru alternative fără lactoză sau băuturi vegetale;
medicamente antidiareice: în cazuri selectate și sub supraveghere medicală, medicamentele antidiareice pot fi utilizate temporar, pentru a reduce frecvența scaunelor;
consultarea medicului: dacă diareea persistă sau este severă, este important să consultaţi un medic. Pot exista cauze subiacente care necesită evaluare și tratament medical;
igiena personală: asiguraţi-vă că aveţi grijă de igiena personală, pentru a preveni răspândirea infecțiilor ce pot cauza diaree.

Este crucial să reacționaţi rapid în caz de diaree severă și să căutaţi asistență medicală dacă apar simptome de deshidratare, cum ar fi sete excesivă, urinare rară, gură și buze uscate sau amețeli.

Reglarea tranzitului intestinal la copii implică abordarea cu grijă a obiceiurilor alimentare, hidratarea corespunzătoare și, în cazul necesar, consultarea medicului. Administrarea de probiotice poate ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale. Acestea se găsesc în alimente fermentate, precum iaurtul, sau pot fi administrate sub formă de suplimente, cu aprobarea medicului.

Este întotdeauna esențial să acordăm atenție nevoilor individuale ale copilului și să consultăm medicul înainte de a face schimbări semnificative în dieta sau regimul său alimentar. Un medic poate oferi îndrumare adecvată în funcție de situația specifică a copilului tău.

Când este recomandat să consulți un specialist?

Este recomandat să consultaţi un specialist în următoarele situații legate de tranzitul intestinal sau probleme digestive:

Constipație sau diaree persistentă mai multe zile.
Durerile abdominale intense sau persistente pot indica probleme subiacente care necesită evaluare medicală.
Sângerarea rectală poate fi un semn al unor afecțiuni grave și necesită evaluare medicală imediată.
Schimbări bruște în tranzitul intestinal.
Pierdere în greutate inexplicabilă poate fi un simptom al unor probleme de sănătate și necesită evaluare medicală.
Probleme persistente de digestie: balonare excesivă, senzație de plenitudine constantă sau alte simptome digestive persistente pot necesita consult medical.
Istoric familial de afecțiuni digestive sau cancer colorectal.
Schimbări în obiceiurile intestinale la vârste înaintate.
Prezența altor simptome: dacă tranzitul intestinal este asociat cu alte simptome neobișnuite, cum ar fi febra, slăbiciune generală sau schimbări în urina și scaune, este recomandat să consulți un medic.

Ce analize și investigații sunt recomandate pentru tranzitul intestinal?

Analizele și investigațiile recomandate pentru evaluarea tranzitului intestinal depind de simptomele specifice, istoricul medical și recomandările medicului. Iată câteva dintre analizele și investigațiile care pot fi considerate:

Hemoleucograma completă: poate oferi informații despre prezența unor eventuale infecții sau inflamații;
Analize ale funcției hepatice: pentru a evalua funcția ficatului, deoarece acest organ joacă un rol important în digestie;
Teste pentru inflamații: de exemplu, proteina C reactivă (PCR) sau sedimentarea globulelor roșii (VSH) pot indica prezența inflamației;
Analiza fecalelor: pentru a evalua prezența sângelui, a paraziților sau a altor anormalități în scaun;
Colonoscopie: poate detecta leziuni, polipi sau alte probleme;
Sigmoidoscopie: similară cu colonoscopia, se concentrează pe porțiunea inferioară a colonului;
Radiografii abdominale: pot oferi imagini ale intestinului și pot ajuta la identificarea obstrucțiilor sau altor probleme structurale;
Tomografie computerizată (CT) abdominală;
Ecografie abdominală;
Teste de intoleranță alimentară: pentru a evalua dacă există intoleranțe la anumite alimente care pot afecta tractul digestiv.

Alte sfaturi utile

Iată câteva sfaturi suplimentare care pot fi utile pentru menținerea unui tranzit intestinal sănătos:

Consumul moderat de cafea este recomandat. Consumul excesiv de cafeină poate avea un efect laxativ pentru unii oameni, dar poate provoca și deshidratare;
Mestecarea alimentelor adecvat poate facilita procesul digestiei, contribuind la o descompunere mai bună a alimentelor înainte de a ajunge în stomac;
Limitarea alimentelor procesate, bogate în grăsimi și aditivi şi alegerea alimentelor proaspete și naturale;
Menținerea unui program regulat de masă;
Evitarea fumatului, care poate afecta negativ tranzitul intestinal și poate contribui la probleme digestive;
Gestionarea stresului, care poate avea un impact semnificativ asupra funcționării intestinului;
Lipsa somnului poate afecta funcționarea normală a sistemului digestiv. Se recomandă un program regulat de somn, într-un mediu propice pentru odihnă;
Hainele strâmte în zona abdominală pot exercita presiune asupra intestinului și pot afecta tranzitul intestinal. Alegeţi haine confortabile;
Consumul regulat de apă este esențial pentru menținerea unui tranzit intestinal sănătos.

Anumite ceaiuri pot avea efecte benefice asupra tranzitului intestinal, în special cele care conțin plante cu proprietăți laxative sau antiinflamatorii. Cu toate acestea, utilizarea ceaiurilor trebuie făcută cu prudență și trebuie cerut sfatul medicului înainte de a le introduce în mod regulat în dietă, mai ales dacă există probleme de sănătate preexistente sau un tratament medicamentos.

Iată câteva plante cunoscute pentru proprietățile lor digestive:

Ceai de mușețel: cunoscut pentru proprietățile sale antiinflamatoare, mușețelul poate ajuta la calmarea stomacului și poate fi benefic în caz de disconfort abdominal;
Ceai de mentă: are proprietăți antispastice și poate ajuta la relaxarea mușchilor stomacului. Poate fi util pentru ameliorarea disconfortului abdominal;
Ceai de ghimbir: ghimbirul are proprietăți antiinflamatoare și poate ajuta la stimularea digestiei. Poate fi benefic în caz de indigestie sau balonare;
Ceai de frunze de senna: frunzele de senna au proprietăți laxative și pot fi folosite pentru a trata constipația. Cu toate acestea, ceaiul trebuie utilizat cu precauție și doar la recomandarea medicului, deoarece utilizarea excesivă poate avea efecte secundare;
Ceai de fenicul: feniculul poate ajuta la reducerea balonării și a flatulenței, având proprietăți antispastice;
Ceai de aloe vera: aloe vera are efecte laxative și poate ajuta la stimularea mișcărilor intestinale. Utilizarea trebuie să fie moderată și sub supravegherea medicului, deoarece poate provoca crampe abdominale.

Există două tipuri principale de fibre alimentare: fibre solubile și fibre insolubile. Ambele tipuri de fibre sunt esențiale pentru menținerea unui tranzit intestinal sănătos, dar au efecte diferite asupra sistemului digestiv. Iată câteva exemple de alimente bogate în fiecare tip de fibră:

Fibre solubile:

Ovăz integral: ovăzul integral conține beta-glucan, o formă de fibră solubilă care poate ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge și la menținerea unui tranzit intestinal sănătos;
Fructe citrice: portocalele, grapefruitul și lămâile sunt bogate în fibră solubilă, precum pectina;
Leguminoase: fasolea, lintea și mazărea conțin fibre solubile care pot ajuta la menținerea sănătății intestinale;
Mărul: mărul este o sursă bună de pectină, o fibră solubilă care poate contribui la formarea fecalelor.

Fibre insolubile:

Cereale integrale: grâul integral, orezul brun și alte cereale integrale conțin fibre insolubile care adaugă volum fecalelor și stimulează mișcările intestinale;
Fructe și legume cu coajă: coaja de mere, caise, pere, precum și legumele cu coajă, cum ar fi morcovii și cartofii, sunt surse bune de fibre insolubile;
Nuci și semințe: nucile și semințele oferă fibre insolubile și grăsimi sănătoase care pot sprijini sănătatea intestinală;
Tărâțe: tărâțele de grâu și alte surse de tărâțe sunt bogate în fibre insolubile și pot ajuta la prevenirea constipației.

Este important să aveţi o dietă echilibrată care să includă ambele tipuri de fibre. Aportul adecvat de fibre poate contribui la menținerea sănătății intestinale, prevenirea constipației sau diareei și susținerea sistemului digestiv în ansamblu. Consumaţi suficientă apă, deoarece fibrele absorb apă pentru a-și exercita funcțiile corespunzătoare.Un tranzit intestinal normal se caracterizează, de obicei, prin mișcări regulate ale intestinului, eliminarea fecalelor fără dificultăți și o consistență adecvată a scaunelor. Pe de altă parte, un tranzit intestinal lent sau leneș poate implica dificultăți în evacuarea regulată a intestinului și poate duce la constipație. Iată câteva concluzii legate de cele două situații:

Tranzit intestinal normal:

Frecvență: de obicei, o persoană sănătoasă are între 3 și 21 de mișcări intestinale pe săptămână, cu o medie de aproximativ o mișcare intestinală pe zi;
Consistență: scaunele sunt formate, relativ moi și ușor de eliminat;
Fără disconfort: procesul de eliminare a scaunelor este nedureros și fără disconfort semnificativ;
Fără simptome asociate: lipsa altor simptome digestive notabile sau disconfort persistent.

Tranzit intestinal leneș (constipație):

Frecvență redusă: mișcările intestinale sunt mai rare decât în mod normal, adesea cu mai puțin de trei pe săptămână;
Consistență modificată: scaunele pot fi uscate, tari și dificil de eliminat;
Disconfort abdominal: pot apărea dureri sau disconfort abdominal în timpul eliminării scaunelor;
Senzație de blocaj: senzația că intestinul nu se golește complet, chiar și după eliminarea scaunelor;
Balonare: constipația poate fi asociată cu balonare și disconfort gastric.

Bibliografie

Maurer, Alan H. “Gastrointestinal Motility, Part 2: Small-Bowel and Colon Transit.” Journal of Nuclear Medicine Technology, vol. 44, no. 1, 1 Mar. 2016, pp. 12–18, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26940448/
Maurer, Alan H. “Gastrointestinal Motility, Part 2: Small-Bowel and Colon Transit.” Journal of Nuclear Medicine Technology, vol. 44, no. 1, 1 Mar. 2016, pp. 12–18, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26159586/
https://www.facebook.com/WebMD. “What Is a Bowel Transit Time Test?” WebMD, WebMD, 27 Feb. 2017, www.webmd.com/a-to-z-guides/bowel-transit-time-test
Eun Ran Kim, and Poong-Lyul Rhee. “How to Interpret a Functional or Motility Test - Colon Transit Study.” Journal of Neurogastroenterology and Motility, vol. 18, no. 1, 31 Jan. 2012, pp. 94–99, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3271260/,

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Detaliile Pacientului

Numele pacientului *

Număr de telefon *

Adresa de e-mail *

Detaliile Programării

Data *

Alege tipul programării *

Alege o unitate medicală *

Alege o specialitate *

Mesajul tău

* Toate câmpurile sunt obligatorii.

Articole din aceeași categorie

Specialități

25 Aprilie 2024

Eventrația

Eventrația, sau hernia incizională, se caracterizează prin exteriorizarea unei porțiuni a conținutului abdominal printr-un punct slab al peretelui abdominal, apărut, (de regulă), ca rezultat al unei intervenții chirurgicale abdominale anterioare.Eventrația este considerată cea mai frecvent...

Specialități

25 Aprilie 2024

Durere de colon: Ce trebuie să știi?

Aflat în abdomen, colonul este, de fapt, intestinul gros care se leagă de stomac prin intestinul subțire. Este mult mai scurt decât intestinul subțire, având între 1.6 m – 1.8 m lungime, în timp ce grosimea lui este între 3 - 8 cm. Prin colon sunt eliminate materiile care nu mai sunt...

Specialități

dereglari hormonale ce sunt cand apar de ce apar si ce solutii exista

25 Aprilie 2024

Dereglări hormonale: ce sunt, când apar, de ce apar și ce soluții există

Sunteți femeie și vă confruntați cu menstruații neregulate, dureroase, libidou scăzut și ați câștigat câteva kilograme în plus? Sunteți bărbat și, de la un timp, aveți probleme privind menținerea unei erecții, ați pierdut din masa musculară sau întâmpinați dificultăți de con...

Cele mai recente articole

Intervenții chirurgicale

Medic analizand un model anatomic al sanului pentru o mastectomie

03 Decembrie 2024

Mastectomie cu reconstrucţie mamară: recomandări, beneficii

Mastectomia este o procedură chirurgicală de îndepărtare a unuia sau a ambilor sâni, adesea ca parte a tratamentului pentru cancerul de sân sau ca măsură preventivă. Reconstrucția mamară este o intervenție chirurgicală efectuată fie în același timp cu mastectomia, fie ulterior, pentr...

Estetică medicală

Femeie in timpul unei proceduri de microdermabraziune, tratament estetic pentru exfolierea si imbunatatirea aspectului pielii

03 Decembrie 2024

Microdermabraziune: tipuri, indicații, contraindicații

Microdermabraziunea este o procedură cosmetică noninvazivă, folosită pentru a reînnoi textura generală și a reuniformiza nuanța pielii. Poate îmbunătăți aspectul tenului afectat de expunerea la soare, de riduri, acnee și alte afecțiuni.Microdermabraziunea presupune „șlefuirea” del...

Estetică medicală

03 Decembrie 2024

Ydun Frax Pro: utilizare, avantaje, dezavantaje

Ydun Frax Pro este un dispozitiv estetic creat recent, care inovează procedurile dermatologice. Având la bază un sistem de laser cu diode, Ydun Frax Pro îmbunătățește aspectul pielii și ajută la menținerea sănătății acesteia, fiind potrivit pentru toate tipurile de ten.Cu ajutorul ace...

Cele mai citite articole

Cardiologie

durere in piept ce o cauzeaza si cand ar trebui sa ne ingrijoreze

02 Septembrie 2024

Durere în piept: ce o cauzează și când ar trebui să ne îngrijoreze

Durerea în piept este un simptom care poate fi determinat de mai multe afecțiuni: cardiace, pulmonare, afecțiune ale esofagului, mușchilor toracelui, nervilor intercostali. Unele dintre aceste afecțiuni sunt severe, așa se face că durerile din piept pot fi un semnal de alarmă pentru o afecț...

Specialități

durere sub coaste ce afectiuni poate indica

26 Iunie 2023

Durere sub coaste: ce afecțiuni poate indica

Durerea sub coaste este un simptom destul de frecvent și, de multe ori, disconfortul este atât de minor, încât este trecut cu vederea. Cu toate acestea, este important de știut că astfel de dureri pot semnala o problemă minoră, cum ar fi indigestia, dar și o afecțiune mai gravă, de exempl...

Cardiologie

28 Octombrie 2024

Puls normal: valori, cum se măsoară, tipuri de puls

Pulsul cardiac sau frecvența cardiacă reprezintă numărul de contracții pe care le execută inima și se măsoară într-un interval de timp de un minut....