Infiltrații genunchi: în ce constau, când sunt recomandate
Problema durerii de genunchi și rolul infiltrațiilor
Durerea de genunchi este o problemă frecventă, cu multiple cauze posibile, de la suprasolicitare și traumatisme acute, până la afecțiuni cronice precum artroza/artrita, tendinitele sau leziunile meniscale. Durerea de genunchi poate afecta semnificativ calitatea vieții, mobilitatea și capacitatea de a desfășura activitățile zilnice.
Cauze frecvente ale durerii de genunchi includ:
- gonartroza (uzura cartilajului articular);
- artrita reumatoidă, guta, condromalacia rotuliană (afecțiuni inflamatorii);
- rupturi de menisc, ligament încrucișat, entorse;
- suprasolicitare – la sportivi sau persoane cu activități fizice intense.
O metodă de tratament pentru durerile de genunchi care nu cedează la tratamentul conservator inițial, cum ar fi administrare de antiinflamatoare, fizio-kinetoterapie sau suport ortopedic (genunchiere, orteze), este infiltrația.
Infiltrațiile reprezintă o metodă terapeutică minim invazivă, prin care se administrează substanțe direct în articulația genunchiului, pentru a reduce durerea și inflamația și pentru a îmbunătăți funcția articulară.
Ce sunt infiltrațiile la genunchi și cum funcționează?
Infiltrațiile la genunchi sunt proceduri medicale minim invazive prin care medicul introduce, cu ajutorul unui ac fin, o substanță direct în interiorul articulației genunchiului sau în jurul acesteia. Scopul infiltrațiilor este de a reduce durerea, inflamația și rigiditatea articulară și de a îmbunătăți mobilitatea și calitatea lichidului sinovial.
Mecanismul funcțional al infiltrațiilor depinde de tipul substanței utilizate:
- corticosteroizi - sunt substanțe antiinflamatorii steroidiene care reduc inflamația și durerea pe termen scurt (săptămâni–luni) și sunt indicate pentru artrite, sinovite, artroză cu pusee inflamatorii. Nu se recomandă administrări frecvente (maxim 3–4 pe an), pentru a evita afectarea cartilajului;
- acid hialuronic (viscosuplimentare) - îmbunătățește lubrifierea și elasticitatea articulației, are efect analgezic și condroprotector și este indicată în gonartroză în stadii ușoare–moderate. Are efect de durată mai lungă, până la 6–12 luni;
- PRP (plasmă îmbogățită cu trombocite) - stimulează regenerarea țesuturilor și reduce inflamația și este indicată în artroză incipientă, leziuni tendinoase sau meniscale. Este o metodă biologică, cu risc scăzut de reacții adverse;
- celule stem mezenchimale, ozon - au utilizare limitată fiind încă în stadiu de cercetare a efectelor.
Afecțiuni pentru care infiltrațiile sunt recomandate
Infiltrațiile la genunchi sunt recomandate în mai multe afecțiuni musculo-scheletale, în special atunci când tratamentele conservatoare (medicamente, fizioterapie, repaus) nu dau rezultate suficiente.
Afecțiunile în care se recomandă infiltrațiile sunt:
- artroza genunchiului (gonartroza) - una dintre cele mai frecvente indicații. Se folosesc infiltrațiile cu acid hialuronic, PRP și corticosteroizi, care pot reduce durerea și rigiditatea, îmbunătățind mobilitatea. Sunt recomandate în stadiile incipiente și moderate, în stadiile avansate efectul fiind redus;
- artrite și sinovite (artrită reumatoidă, guta, alte artrite inflamatorii) - sunt utilizați corticosteroizii pentru a reduce inflamația locală și durerea în pusee;
- leziuni traumatice sau degenerative ale genunchiului - se folosește PRP sau acid hyaluronic care pot sprijini recuperarea;
- tendinite și bursite periarticulare - sunt inflamații ale tendoanelor din jurul genunchiului și se pot folosi infiltrații cu corticosteroizi sau PRP;
- condropatie (uzura cartilajului) - frecventă la sportivi sau persoane tinere active, se folosește acidul hialuronic și PRP pot reduce durerea și îmbunătăți funcționalitatea;
- leziuni degenerative sau suprasolicitare sportiva - sindromul patelofemural și suprasolicitare cronică, sunt indicate PRP și alte terapii regenerative.
Specialiștii MedLife nu recomandă infiltrațiile în următoarele cazuri:
- infecții locale sau sistemice;
- traumatisme acute cu instabilitate severă (ex. ruptură completă de ligament);
- artroză foarte avansată (unde soluția rămâne proteza de genunchi);
- alergii sau contraindicații la substanța folosită.
Tipuri de infiltrații și substanțele utilizate
Există mai multe tipuri de infiltrații la genunchi, fiecare cu substanțe diferite și mecanisme specifice. Acestea sunt recomandate de medicul ortoped în funcție de diagnostic, stadiul bolii și obiectivul tratamentului.
Tipuri de infiltrații și substanțele utilizate:
- infiltrații cu corticosteroizi - substanțele active metilprednisolon, triamcinolon, betametazonă;
- infiltrații cu acid hialuronic - substanțele active hialuronat de sodiu (de diferite greutăți moleculare);
- infiltrații cu PRP (plasmă îmbogățită cu trombocite) - plasmă obținută prin centrifugarea sângelui pacientului, concentrată în trombocite;
- infiltrații cu celule stem - celule stem mezenchimale recoltate din măduva osoasă sau țesut adipos;
- infiltrații cu ozon (terapie adjuvantă) - substanțele sunt amestec de oxigen și ozon medical;
- infiltrații cu alte substanțe biologice (în studiu) - colagen injectabil (pentru protecția și regenerarea cartilajului) sau factori de creștere recombinanți (terapii experimentale pentru regenerare).
Procedura de realizare a infiltrațiilor
Foarte mulți pacienți se tem de infiltrații pentru că nu știu exact cum decurge procedura. În realitate, este o manevră relativ simplă, rapidă și bine tolerată, atunci când este făcută corect de către medical specialist.
Procedura infiltrațiilor la genunchi, se face, de regulă, fără o pregătire special, ci doar după o scurtă chestionare a pacientului, în legătură cu administarea de anticoagulante, medicație curentă sau posibile alergii sau infecții.
Procedura presupune următorii pași:
- expunerea genunchiului - se recomandă haine lejere, care permit accesul ușor la genunchi;
- poziționarea pacientului - culcat sau în șezut, cu genunchiul ușor flectat;
- dezinfectarea pielii cu soluție antiseptică;
- anestezie locală - se folosește optional, pentru confortul pacientului;
- introducerea acului - medicul introduce un ac subțire direct în articulația genunchiului, printr-un punct anatomic bine stabilit, uneori fiind ghidat ecografic pentru precizie;
- injectarea substanței - se folosește corticosteroid, acid hialuronic, PRP sau alte substanțe, în funcție de indicație;
- aplicarea unui pansament mic – zona se acoperă pentru protecție câteva ore.
Procedura durează, de regulă, 5–10 minute, iar ulterior se recomandă evitarea efortului intens minim 48 de ore. Medicul va informa pacientul că este posibil să resimtă un ușor disconfort sau durere ușoară la locul injectării, senzații care pot fi calmate prin aplicarea de gheață sau administrarea unui analgezic.
Efectul inflitrației poate apărea rapid, mai ales în cazul folosirii de corticosteroizi, sau treptat, în administarea de acid hialuronic sau PRP.
Beneficiile și așteptările după infiltrații
Beneficiile infiltrațiilor la genunchi includ:
- reducerea durerii - efect rapid la corticosteroizi și mai lent (luni de zile) la acidul hialuronic și PRP;
- reducerea inflamației;
- îmbunătățirea mobilității;
- îmbunătățirea calității lichidului articular (în cazul acidului hialuronic);
- stimularea regenerării țesuturilor (în cazul PRP sau terapiilor biologice);
- amânarea sau evitarea operației;
Așteptările realiste ale pacientului după infiltrații sunt:
- scăderea relativă a durerii și a inflamației;
- mobilitate mai bună, mai ales la mers sau urcat scări;
- îmbunătățirea calității vieții (activități zilnice mai ușor de făcut);
- efect de câteva săptămâni (corticosteroizi) până la câteva luni (acid hialuronic, PRP).
Medicul trebuie să explice clar că infiltrațiile nu repară cartilajul distrus în artroza avansată, nu vindecă afecțiunea și nu înlocuiesc necesitatea exercițiilor de recuperare sau a scăderii în greutate.
Riscuri, contraindicații și efecte secundare
Pacienții trebuie informați despre beneficiile infiltratiilor dar și despre riscurile, contraindicațiile și efectele secundare posibile.
Riscuri posibile, care apar rar, dar pot fi semnificative, sunt:
- sângerare locală/hematom - poate apărea la pacienții cu tulburări de coagulare sau aflați în tratament pe anticoagulante;
- leziuni locale - foarte rar, dacă acul atinge cartilajul sau alte structuri;
- reacție alergică la substanța injectată (mai ales la acid hialuronic sau corticosteroizi sintetici);
- infecție articulară (artrită septică) - extrem de rară, dar gravă dacă apare
Efectele secundare frecvente și care dispar relative rapid includ:
- durere sau disconfort la locul injectării (câteva ore – 2 zile);
- umflare ușoară sau senzație de căldură locală;
- înroșirea pielii sau o mică vânătaie în zona puncției;
- durere crescută temporar 24–48h după injectare - se ameliorează cu gheață și antiinflamatoare.
Infiltrațiile la genunchi au și contraindicații, în următoarele situații:
- tulburări de coagulare, tratament anticoagulant;
- diabet zaharat necontrolat (în special pentru corticosteroizi, care pot crește glicemia);
- imunodepresie severă;
- sarcină și alăptare (în funcție de substanță);
- artroză foarte avansată (efect minim sau absent);
- infecție locală la nivelul pielii sau țesuturilor din jurul genunchiului;
- alergie cunoscută la substanța utilizată;
- infecție sistemică (septicemie).
Recomandări pentru recuperare și îngrijire post-procedură
Recuperarea și îngrijirea, după procedura infiltrației la genunchi, sunt foarte importante pentru ca tratamentul să aibă efectul maxim și să se reducă riscul de complicații.
Recomandările medicului includ;
- în primele 24–48 de ore - repaus, aplicarea de gheață locală (15–20 min, de 2–3 ori/zi), menținerea genunchiului ușor ridicat, fără băi fierbinți, saună sau masaj intens pe genunchi în această perioadă;
- reluarea activităților - după una-două zile se reiau activitățile uzuale, fără sport sau efort intens, dar cu exerciții speciale de kinetoterapie, pentru întărirea cvadricepsului și flexibilizarea genunchiului;
- medicație și îngrijire - antiinflamatoare ușoare sau analgezice, la recomandarea medicului, doar dacă apare durere și menținerea zonei de punție curată și protejată câteva ore după infiltrație;
- monitorizarea apariției unor reacții neobișnuite, cum ar fi roșeață intensă, durere severă, febră.
Concluzii și solicitarea unui consult medical specializat
Infiltrațiile la genunchi sunt o opțiune terapeutică ce trebuie indicată de specialist, pentru că durerea de genunchi poate avea multiple cauze, determinate de numeroase afecțiuni sau de anumite activități suprasolicitante.
Procedura reprezintă o metodă minim invazivă și eficientă pentru ameliorarea durerii, reducerea inflamației și îmbunătățirea mobilității.
Există mai multe tipuri de infiltrații, fiecare cu avantajele, limitările și indicațiile specifice.
Procedura este, în general, sigură și bine tolerată, cu efecte secundare rare și de obicei minore.
Efectele infiltrațiilor sunt temporare și trebuie completate cu recuperare, exerciții, controlul greutății și monitorizare medicală.
În stadiile avansate de boală (ex. artroza severă), infiltrațiile au eficiență redusă și soluția rămâne intervenția chirurgicală, respective proteza de genunchi.
Consultul medical specializat trebuie realizat atunci când apar dureri persistente de genunchi care nu cedează la medicație antidurere.
Diagnosticul corect trebuie stabilit de către medicul ortoped sau reumatolog.
Întrebări frecvente despre infiltrațiile în genunchi
Ce sunt infiltrațiile la genunchi?
Sunt proceduri minim invazive prin care medicul introduce substanțe direct în articulație pentru a reduce durerea, inflamația și a îmbunătăți mobilitatea.
În ce afecțiuni sunt recomandate infiltrațiile?
Se folosesc în special în gonartroză, artrite, sinovite, leziuni meniscale sau tendinite, atunci când tratamentele conservatoare nu dau rezultate.
Ce tipuri de infiltrații există?
Cele mai folosite sunt cu corticosteroizi, acid hialuronic și PRP. Alte variante, precum celulele stem sau ozonul, sunt încă în studiu.
Cum decurge procedura?
Este simplă și durează 5–10 minute. Medicul introduce un ac fin în articulație, injectează substanța și aplică un pansament mic.
Cât durează efectul infiltrațiilor?
Depinde de substanță: câteva săptămâni în cazul corticosteroizilor și până la 6–12 luni pentru acid hialuronic sau PRP.
Există riscuri sau efecte secundare?
Da, dar sunt rare. Pot apărea durere locală, umflare ușoară sau o mică vânătaie. Infecțiile sau reacțiile alergice sunt excepționale.
Ce trebuie făcut după infiltrație?
Se recomandă repaus 24–48 de ore, aplicarea de gheață și evitarea efortului intens. Activitățile obișnuite pot fi reluate treptat, iar recuperarea prin kinetoterapie este importantă.
Vindecă infiltrațiile boala articulară?
Nu. Ele ameliorează simptomele și pot întârzia progresia bolii, dar nu repară cartilajul distrus și nu înlocuiesc recuperarea sau controlul greutății.
Bibliografie
- Testa, Gianluca, et al. “Intra-Articular Injections in Knee Osteoarthritis: A Review of Literature.” Journal of Functional Morphology and Kinesiology, vol. 6, no. 1, 3 Feb. 2021, pp. 15–15, www.verywellhealth.com/knee-injections-for-pain-8723907, https://doi.org/10.3390/jfmk6010015. Accessed 19 Sept. 2025.
- Insightmg, and Insightmg. “Everything You Need to Know about Knee Injections.” AMA Medical Group, 30 Apr. 2024, amamedicalgroup.com/everything-you-need-to-know-about-knee-injections/. Accessed 19 Sept. 2025.
- “Hyaluronic Acid Injections.” Arthritis.org, May 2024, www.arthritis.org/health-wellness/treatment/treatment-plan/disease-management/hyaluronic-acid-injections-for-knee-pain. Accessed 19 Sept. 2025.
- “Knee Injections for Pain Relief.” Hopkinsmedicine.org, 6 Jan. 2025, www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/knee-injections. Accessed 19 Sept. 2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Fibroscopia ORL: în ce constă, când este recomandată
Fibroscopia ORL este o procedură minim invazivă utilizată pentru examinarea detaliată a căilor respiratorii superioare, inclusiv nasul, faringele și laringele până la corzile vocale. Se realizează cu ajutorul unui fibroscop - un tub subțire și flexibil, echipat cu o sursă de lumină și o cameră mică,...
Consult reumatologie: în ce constă, cum te pregătești
Un consult reumatologic este esențial atunci când apar primele semne de durere sau inflamație articulară, tendinoasă, musculară sau alte semne și simptome generale, precum febra, astenia, fatigabilitatea, asociată cu dureri musculoscheletale. Medicul reumatolog poate identifica din timp afecțiunile ...
Scintigrafie osoasă: în ce constă, când e recomandată
Scintigrafia osoasă este o investigație medicală de tip imagistică nucleară, folosită pentru a evalua modificările fizice și chimice precum și cele de la nivelul metabolismului osos. Este indicată în special pentru depistarea precoce a unor afecțiuni osoase pe care radiografiile sau alte metode inve...